Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru STRĂIN(DE)
Rezultatele 51 - 60 din aproximativ 534 pentru STRĂIN(DE).
Ion Luca Caragiale - Românii verzi
... Despre datoriile membrilor societății în genere Art. 4 - Membrii de orice sex și etate ai societății "Românii Verzi" sunt datori să urască tot ce e străin și tot ce e de la străin, tot ce nu e român verde sau tot ce nu e de la român verde. Urmează apoi mai multe articole unde se enumără cu de-amănuntul tot ce nu este verde românesc și care trebuie sistematic respins de orice membru al societății, ca, de exemplu, sentimente neromânești, tendințe și idealuri neromânești, arta neromânească, idei și spirit neromânești. Apoi: Art. 9 - Se exceptează de la această regulă capitalurile neromânești. Statutele prevăd înființarea unui organ de publicitate al societății cu titlul de Românul Verde , pus sub direcțiunea unui comitet de 40 membri, iar comitetul sub președinția eminentului meu amic, M. Ch. Rostogan. În acest comitet nu vor putea figura mai mult de jumătate membri nevârstnici. Ziarul Românul Verde va fi redactat de toți membrii societății: fiecare membru, indiferent de vârstă sau sex, va fi dator a colabora măcar o dată la lună cu un articol de fond. Se-nțelege de la sine ce idei e chemat să propage Românul Verde. Mai departe, statutele arată că îndată ce societatea
Gheorghe Asachi - Asupra corupției secolului
... Gheorghe Asachi - Asupra corupţiei secolului Asupra corupției secolului de Gheorghe Asachi Iertat oare celor tineri și bătrânilor să fie Ca să facă-n toate zile scandaloasă nebunie? Iertat fi-va să prăzi oameni prin ... fantoame lustruite austera-au schimbat virtute. Vorbe multe sunătoare, dar veninu-i mezul lor, Care pierde azi prezentul p-un nesigur viitor. Unde-s oameni de parolă, amici unde-s cu tărie, Unde giunii care patriei razim, vânta ei să fie? Soții giugul ce-l giurasă nu voiesc a-l ... meseri ș-al său vinde giurământ. Nu cu-asemene principii Alexandru cel Bun Rege Reformat-au societatea cu-nțăleaptă eternă lege, Nice Ștefanu cel Mare, de nemicii patriei-ncins, Combătând un miez de secol, trii imperii au învins! Înarmează-te, române, cu oțele și cu zale, Mai mult însă te-ntărește și cu armele morale! Nemoralul, egoizmul, interesul ... cătușit. Așa Roma, a noastră mumă, păn virtutea avea altară, Fericită-au fost în nuntru și temută din afară; Dar când cetățenii Romei de virtuți s-au depărtat, Cele urzite-n curs de secoli într-o zi s-au surupat.
Grigore Alexandrescu - Cântece de peste Olt
... din rochiță. III Cântă cucul, se rotește; Neica se călătorește. Foaie verde sălcioară, Călator ești, frațioare, Nu mă pune la uitare, Nici la plâns amar de jale, Cât îi fi și-i== fi pe cale. Foaie verde usturoi! A plecat neica de joi... Parcă mi-e de-un an, de doi. IV De nu ț-ar fi leleo, dor, N-ai veni după obor, Tremurând cu capul gol. De nu ț-ar fi, leleo, milă, N-ai veni după gradină, Tremurând, cu furca-n mână. De-aș muri de dor, de drag, Târg cu fete nu mai fac, C-am facut eu târg cu tine Ș-am pierdut firea din mine. V Foaie verde arțăraș, Te ... Bine-a fost cu nevestică Și prin sat cu ibovnică. Nevasta te primenește, Ibovnica te-ncălzește Ș-inimioara voios crește. XVII Frunză verde de secară, Ibovnico de-astă-vară, Vină să ne iubim iară. De iubit să ne iubim, Numai amândoi să fim Și de dragi să ne fim dragi, Dar nădejde să nu tragi, Că nădejdea de la mine E ca sârma ...
Bogdan Petriceicu Hasdeu - Ștefan și Radul
... nu merge butucește, Ci străbate vulturește, Pân' ce iată c-a găsit Pe cel Ștefan, domn vestit, Fără teamă, fără frică, Fără grijă de nimică, Numai de Tatăl Cel Sfânt Ce-i în cer și pe pământ! Ștefan-Vodă, cum vedea, Iute paloșul scotea, Și de feru-i oțelit, Pe unde-i mai ascuțit, Măciuca s-a poticnit; Ș-apoi iată Că dodată Dintr-o singură bucată Două țăndări ... Radule fărtatule! Ți-am mai zis o dată, măi, Tu-n domnie să-ți rămâi: Decât țară de la tine, Iau mai bine Țări vecine De la limbile străine, Dar nevastă vreau de-o viță: Porumbel și porumbiță! Dă-mi-o dară să mi-o dai, Că de nu, amar și vai: Șoimii plâng, corbii vor râde Între noi de ne-om ucide! — Taci, Ștefane barbarie! De-ar mai fi ore să fie, Pe Măria n-o dau ție; Iar de-ți trebui pământeancă, Ia-ți muiere moldoveancă! — Lasă gluma, Radule, Radule, turbatule! Până-i treaba la cuvânt, Zicu-ți eu cuvântul sfânt: Să rămâi ... mie, Nepot ție. La doi domni o seminție, Bun la sfat și bun la mână, Fire neaoșă română, Din vulturul muntenesc Cu zimbrul moldovenesc; Și ...
Ion Budai-Deleanu - Țiganiada:Cântecul a III
... beu vin. Veniți, fraților, la cerescul must Să ne bucurăm bindu-l și-închinând: De sete-un păhar, altul pentru gust, A tria de chief, a patra cântând, A cincia de saț, că-a șasa-i prisos, De-a șepte-încolĂ² n-aduce folos." [14] Fârșind cântărețul toți beură Cu păharul plin și de-a-împrumut. Închinându-și ei cânta din gură Și poftorea stihul cel plăcut: ,,Să-închinăm, să băm, cu păharul plin, Să trăiască toți ... arsă Un dulce suspin, vorbe-înjumătate, ,,Ah! ce văd, tu-mi ești, o Ermină bună!" ,,Eu, Arghine, eu! (zisă ea-împreună). Venii să te-abat de la prag de moarte. Ah! cine ți-au dat gânduri așa slute? Ce grea te-apasă și varvară soarte? Cum de ți-ai uitat de nalta vărtute Spre care de mic eu-ți fui povață... Și vruș' a-ți curma dorita viață? [17] Nu știi tu că nu-i vrednic de dulceață Care-amar n-au tras? După zi nuorată, După vânt cu ploi, negură și ceață Soare mai frumos strălucind s'arată! Lucru-i ticălos ... ...
... dând ocol, În trap grăbit, în pas domol, Și ochii pașei mari s-aprind; Cărunta-i barbă netezind Stă mut, de suflet gol. O mie de țechini primești? O, pașă, cât de darnic ești! Mai mult decât în visul meu! Să-ți răsplătească Dumnezeu, Așa cum îmi plătești! Arabul ia, cu ochii plini De zâmbet, mia de țechini De-acum, de-acum ei sunt scăpați, De-acum vor fi și ei bogați, N-or cere la străini! Nu vor trăi sub cort în fum, Nu-i vor cerși copiii-n drum ... Știa pustiul de noi doi Și zarea se-ngrozea de noi Și tu de-acum al cui vei fi? Și cine te va mai scuti De vânturi și de ploi? Nu vor grăi cu tine blând, Te-or înjura cu toți pe rând Și te vor bate,-odorul meu, Și te-or purta și ... sărac, Dar fără cal eu ce să fac: Dă-mi calul înapoi! Se-ncruntă pașa: Ești nebun? Voiești pe ianiceri să-i pun Să te de-a câinilor? Așa! E calul meu, și n-aștepta De ...
Vasile Alecsandri - Radu Calomfirescu
... veselii. Dar știi, Doamne, ori nu știi Că tătarii m-au lovit Și tătarii mi-au robit Copilașii Drăgălașii, Măiculița Drăgulița. Rău mă doare inimioara De copii, de soțioara, Dar mă doare și mai tare De măicuța ce mă are, Că-i creștină și bătrână Ș-a să-ajungă-a-fi cadână, De râsul căpcânilor Prin casa păgânilor. [2] Rogu-te, măria-ta, De vroiești a m-ajuta, Dă-mi ajutor pe Buzești Și pe cei tustrei Căplești, Purtătorii oștilor Și fruntea boierilor!" Mircea-vodă-l asculta ... aducea, Un covor le așternea, În genunchi îi tot punea Și mâneca-și sufleca, Și pala și-o ridica, Și capetele zbura, Zburau pe scări de-a dura, Când Buzești peste Căplești, Când Căplești peste Buzești. ↑ O zicătoare ce trebuie să existe de pe timpul năvălirilor de limbi străine sună așa: să fii totdeauna la mijloc de masă și la colț de țară . ↑ Românii expuși în vechime la necontenite năvăliri de limbi străine ce lasă foc și sânge în urma lor deteră barbarilor numirea de căpcâni, adică dihănii cu trup de ...
Gheorghe Asachi - Sirena lacului
... Gheorghe Asachi - Sirena lacului Sirena lacului de Gheorghe Asachi Informații despre această ediție Imitație dupre o tradiție poporană. De la curtea unui sat, Prin preluca cea umbroasă. Întristat-au alergat Fata-Irina cea frumoasă ; De plîns ochiu-i roura, În vînt păru-i flutura. Cînd din luncă a trecut Unde-un rîu în lac s-afundă, Fata-Irina ... încet, nu-ș' ce, se pare Apele s-a turburat ; Iată că acum răsare, Frumușel, din a lor sin Un pește de tot străin. Precum junii cînd pe lac, În a lor gioc de la țară, Bour cu o piatră fac, Care luciul apei ară, Așa peștele-a săltat Și pe apă-a lunecat. De ... Tremurînd, cu pas încet, De lac s-a apropiet. Dar la ochi naintea sa I s-arată o minune : Unde apă-ntăi era, De arină-amu-i genune ; Pănă-n fund lacul e sec, Pe-unde lupi și șerpii trec. În fundul acestui lac Vede cu nedumerire Vestimente două ... a mai trecut Păn-a vorbi a putut. „Irino, iar a strigat Dar ego răspunse : — Irino ! ...
... Alexandru Vlahuţă - Acrostih Acrostih de Alexandru Vlahuță Eram pribeag pe-o lume obscură și pustie. Plângeam când tu, cerească și vecinică făclie, Lucind în a mea cale, opritu ... m-ai din mers Și ochii-mi, ca o mamă, de lacrime i-ai șters. Eram străin, și ție ți-a fost milă de mine. De unde vii și unde te duci? m-ai întrebat. Nu știu. Steaua desprinsă din boltele senine Mai știe ea sărmana ce drum a apucat ...
George Topîrceanu - Către chipul din oglindă
... George Topîrceanu - Către chipul din oglindă Către chipul din oglindă de George Topîrceanu Cum stai în ramă și te uiți Atât de trist la mine, Mă-ntreabă ochii tăi mirați: — "Mă mai cunoști, străine?" — "Urâtule, nu te cunosc! Prea palid ești la față Și prea ... și soare, — Obrazul rumen, ochii vii Și gura zâmbitoare. Natura toată se-nchina, Ascultătoare ție: Aveai palat un crâng întreg Și-o luncă-mpărăție! De-acolo, într-o zi, te-au dus Între străini, departe, Să uzi cu lacrimi de copil O urâcioasă carte. Dar anii lungi, ducând cu ei Pustiu-nvățăturii, N-au stins văpaia ochilor, Nici zâmbetele gurii. Știai să cânți și să ... intrat în lume. Așa pesemne-ai fost ursit Să suferi prea devreme. Și gura ta, nici chiar acum, Nu știe să blesteme! ................ Ușor păstrează urmele De pași adânci nisipul. Ci sufletul meu nu-i așa Cum mi-l arată chipul: Veninul suferințelor În piept să mi se strângă, — Eu vreau ...
Ion Luca Caragiale - Moftangii
... este străinul! jos Străinismul!! sus Rrromânismul!!! Oricine gândește altfel... e un trădător! Moftangiul se găsește în toate clasele sociale; speța lui furnică pe toate căile de comunicație (afară de rare excepții, cu bilet gratuit) și e incuibată din cele mai mândre palaturi până în cea mai modestă odaie de hĂ´tel garni . Moftangiul poate avea sau nu profesiune, poate fi sărac sau bogat, prost ori deștept, nerod ori de spirit, tânăr, bătrân, de un sex sau de altul sau de amândouă, el a fost, este și va fi rrromân adevărat... Să te păzească Dumnezeu să ataci Rrromânia lui oricât de pe departe, căci moftangiul român e aci gata sa te zdrobească. Moftangiul român este: Din clasele primare până la bacalaureat - anarhist; De la bacalaureat până la primul examen de universitate - socialist; De la primul examen până la licență - progresist; De la licență până la slujbă - liberal; De la slujbă până la pensie - conservator. De la pensie încolo, împărtășește principiile tinerimii universitare... Fii sigur că ai să-l găsești oriunde e vreo manifestație mai mult sau mai puțin politică ori ... voulez ; da' ... prea e luxoasă! Când vorbește de regina, zice: la pauvre! La balul curții mai ales, cum s-a abținut toată ziua de ...