Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru SUPUNE (LA)
Rezultatele 51 - 60 din aproximativ 186 pentru SUPUNE (LA).
Ion Budai-Deleanu - Țiganiada:Cântecul a X
... mese Și cu vin dulciu păhară drese!... [3] Omir Iliada minunată N-o află prin codru, nice-în munte, Ci vesel fiindu-și câteodată, Cântând la ospețe și la nunte, Iar' de vin când bea câte-un păhar Să-umplea-îndată de-a muselor har. Dumnezeiescul Platon și el Bea, mânca cum ... care poporului în mână Lasă cârma și puterea-întie, Acel unirea deobște dejghină, Pierde țara, după-a mea părere!... Dă sabia-în mână la turbat Și cuțit pruncului neînțărcat. În scurt, la macar ce repĂșblică Tu n-afli liniște-adevărată, Toate să strămută, să-înduplecă, Nu e lege statornică,-așezată; Nici poate fi, că porunci-s multe ... stăpânească, Toată-acest feliu de pricire-înceată, Toata vrajbelor să stânge iască, Căci nici unul pre monarhul țâne În cevaș' asemene cu sine, Ci caută la dâns întru nălție, Ca la un Dumnezieu pământesc, Nici poftește-asemene să-i fie. Deci, mai mult ca să nu mă lățesc, Încheiu cuvântul și vă zic iară: Monarhia-i ... Încă și mai păgubitoare Totdeuna fu pentru cetate Ș-întru societățile toate. Care-au cetit istoria vechie De la-început, din epoca-întie, Sau de ...
Ion Luca Caragiale - Caut casă...
... uliță, fiindcă n-are curte. Pe dinafară, șease ferestre mari, ciubuce și ornamente monumentale. Înăuntru, trei chichinețe, din cari una n-are lumină decât de la ușa coridorului, ce duce la atenanțe — cocoana, stăpâna casei, zice: independențe. Independențele! Deschid usa să le văz și repede o-nchid, la loc; m-a-necat! E foarte cald în odăițe — o căldură năbușitoare. — Dar — întreb — a fost cineva ... și curăță fruntea de sudoare și pornește... Eu, după el. Atunci, ca în fața beduinului călător prin pustiul de nisip, începe să mi se ridice la depărtată zare fata morgana. Iat-o cât e de luminoasă ! Bun și neuitat adăpost! E casa lui Hagi Ilie lumânărarul, de la Sf. Gheorghe din Ploești, unde am stat atâta vreme cu chirie până să-mi completez studiile și să-mi obțiu diploma de patru clase primare ... lui bondoci de stejar cioplit! Ce cuminte adăpostește de bătăile arșiței și apelor cerului! Să trecem acum din pridvor în sală. Ce largă încăpere! Colea, la dreapta, două odăi; dincoace, la stânga, alte două. La
Vasile Alecsandri - Satire și alte poetice compuneri de prințul Antioh Cantemir
... și a tiparului: Satirele prințutui Antioh Cantemir, traduse din rusește de d.d. A. Donici și C. Negruzzi și ieșite de curând la lumină la Cantora Foaiei sătești. Acele Satire care au făcut atât vuiet în Rusia cu un veac mai înainte și care au fost atât de mult prețuite ... mulțumit!“ Satira VII ne arată neîngrijirea părinților la educația copiilor și ideea ruginită a unor bătrâni ce nu nădăjduiesc nimic de la cei juni și îi disprețuiesc pentru că nu au bărbi albe. „Când văd pe unul care ceaslovul nu mai lasă, Biserica păzește, se-nchină ... au întreprins un lucru atât de greu și l-au desăvârșit atât de bine; dlor prin aceasta au dovedit că versurile albe sunt foarte plăcute la citire când sunt bine lucrate (acest soi de versificație a fost de neapărată trebuință la traducerea Satirelor, spre a nu se depărta de compunere), și că limba românească este o limbă bogată, sonoră și plină de frumuseți originale ... prin acest uvraj un nou stâlp literaturii românești; și aceasta le va fi recunoscătoare, atât pentru lucrul lor vrednic de laudă, cât și pentru scoaterea ...
Ion Luca Caragiale - Premiul întâi - o reminiscență din tinerețele pedagogului
... capul gol de scara trăsurii. — Aș dori să vă vorbesc ceva... Puteți, dacă nu vă aduce prea mult deranj, să poftiți chiar astăzi pe la mine... — Doamna mea... zice d. Tiberiu încântat. — ...Pe la ceasurile unu și jumătate după amiaz'... — Cu plăcere, doamna mea... cu mare plăcere... . . — Atunci, la unu și jumătate negreșit... Să vă aștept?... Veniți?... — Nesmintit, doamna mea!... O salutare grațioasă!... Trăsura pornește... D. Tiberiu se acopere și merge la bărbier, să-și potrivească ciocul, mustățile și părul, pe care-l piaptănă drept în sus. De ce adică — se-ntreabă cetitorul — madam Ionescu ... asta am ținut să vă vorbesc, ca să vă rog... ca să vă rog să fiți mai indulgenți cu Artur... Ce Dumnezeu, pentru un punct la sută! — Ei! ei! un punct... Apoi aia trubuie ca să fie conziderat, mă rog frumos la doamna. — Ei!... dacă ai vrea d-ta! Se aud trosnind fălcile doamnei. — No! că-z aia altcum nu depândă de la voința mea, mă rog; aia s-a hotărât în conziliul inștitutorilor. — Cum, s-a hotărât deja? — Iè! s-a ...
Ion Heliade Rădulescu - Poema didactică după Boileau și Horațiu
... rima acordul cel mai intim. În van pare că-unul d-alta nu se pot apropia Rima e sclavă și știe-a se supune ș-asculta; Când știm să avem voință și-n adins s-o căutăm, Mintea fără greutate se deprinde, ș-o aflăm. Rima la cuvânt se pleacă greutăți făr-a-arăta Și-l dezvoltă ajutându-l, în loc de a-l strâmtora. Dar ne-ngrijind ... care în versuri e dotat d-acel mister Să treacă din grav în dulce, din plăcut în mai sever; Cartea sa la cer aleasă, plăcută la cititori, La librari e ocolită foarte des de amatori. Orice scrieți, vedeți bine prea jos a nu vă lăsa Stilul cel mai puțin nobil și ... să-și râză, s-arată-a te admira. Vreți mai bine un consiliu decât a vă lăuda. Adulatorul ți-ncepe de la a te-aplaudi, La tot versul ce aude se face a tresări. Pe el vorbă nu-l înghimpă, tot e admirabil, sfânt, De bucurie,-l vezi saltă ... ...
Nicolas Boileau - Poema didactică după Boileau și Horațiu
... rima acordul cel mai intim. În van pare că-unul d-alta nu se pot apropia Rima e sclavă și știe-a se supune ș-asculta; Când știm să avem voință și-n adins s-o căutăm, Mintea fără greutate se deprinde, ș-o aflăm. Rima la cuvânt se pleacă greutăți făr-a-arăta Și-l dezvoltă ajutându-l, în loc de a-l strâmtora. Dar ne-ngrijind ... care în versuri e dotat d-acel mister Să treacă din grav în dulce, din plăcut în mai sever; Cartea sa la cer aleasă, plăcută la cititori, La librari e ocolită foarte des de amatori. Orice scrieți, vedeți bine prea jos a nu vă lăsa Stilul cel mai puțin nobil și ... să-și râză, s-arată-a te admira. Vreți mai bine un consiliu decât a vă lăuda. Adulatorul ți-ncepe de la a te-aplaudi, La tot versul ce aude se face a tresări. Pe el vorbă nu-l înghimpă, tot e admirabil, sfânt, De bucurie,-l vezi saltă ... ...
Cincinat Pavelescu - Ce este o epigramă și cum se face%3F
... le-a făcut Catul, fără să se laude. Notez pentru bibliofili că prima ediție a lui Catul a apărut la 1470, fără indicația locului. Scaliger a publicat la Paris o altă ediție tocmai la 1577. Să venim la cel mai mare epigramist latin, la Martial (Marcu Valeriu), născut la anul 48, după Cristos, la Bilbilis, Spania, și anume în Celtiberia, și mort pe la 104, în timpul domniei împăratului Traian. Pliniu cel tânăr scrie, aflând de moartea lui Martial: Era un om spiritual, mușcător, fin, care punea în scrisul ... să smulgă Romei sceptrul Parnasului. Nu se scursese un secol de la cucerirea romană, și Spania începuse să dea tonul în poezia latină. Spaniolii domneau la tribună. Virgil începuse să fie înlocuit cu Lucan și Cicerone cu Seneca. Spiritul lui Martial și eleganța lui Quintilian tulburau întreaga capitală a imperiului ... totdeauna pline de o eleganță spirituală și de acel aticism de formă pe care cei vechi îl păstrau peste grosolănia ideilor și licența tablourilor. Trecând la moderni, epigrama își pierde înțelesul pe carel avea la greci, și o părere aproape generală a criticii o restrânge ...
... mă primește, Iar voi, fecioare din Lesbos, nu mă mai bociți pe mine, Ci cântați, cântați prohodul morții ce mă fericește. Dar ce gândesc oare la cele trecute! La faimosul templu, templul Afroditei, Unde servind însumi priveam plângând multe, Și râzând de ele frumos cântam sântei; Până când lângă oltaruri văzui pe Faun odată ... de sfială nu o dată am plâns, Sub a lui ferestre oftând cătinel. Cât îmi era de priință să-l privesc în adunare, La luptă, sau la teatru, când în public venea S-arunce discul departe, și să puie sub picioare Pe luptătorii aceia ce cu dânsul se punea. Și cu câtă ... să nu-i curme viața. Sau luându-mi lira duios le cântam, Că adormind ele, eu să-i lungesc ața, Și pentru el oricând și la Ionie Mă duceam la luptă cu cei învățați, Să câștig stâlpare mult mai scumpă mie Decât orice schiptru unor împărați, Căci la a lui poale eu o închinam Și cu-a mea cunună îl încununam. Deci multe ori umilinței am răpus a ... ...
... mă primește, Iar voi, fecioare din Lesbos, nu mă mai bociți pe mine, Ci cântați, cântați prohodul morții ce mă fericește. Dar ce gândesc oare la cele trecute! La faimosul templu, templul Afroditei, Unde servind însumi priveam plângând multe, Și râzând de ele frumos cântam sântei; Până când lângă oltaruri văzui pe Faun odată ... de sfială nu o dată am plâns, Sub a lui ferestre oftând cătinel. Cât îmi era de priință să-l privesc în adunare, La luptă, sau la teatru, când în public venea S-arunce discul departe, și să puie sub picioare Pe luptătorii aceia ce cu dânsul se punea. Și cu câtă ... să nu-i curme viața. Sau luându-mi lira duios le cântam, Că adormind ele, eu să-i lungesc ața, Și pentru el oricând și la Ionie Mă duceam la luptă cu cei învățați, Să câștig stâlpare mult mai scumpă mie Decât orice schiptru unor împărați, Căci la a lui poale eu o închinam Și cu-a mea cunună îl încununam. Deci multe ori umilinței am răpus a ... ...
Ion Budai-Deleanu - Țiganiada:Cântecul a III
... cules!... A lui Dionis veniți, o preĂ²ți, [12] Să-închinăm, să bem cu păharul plin, Să trăiască toți cei care beu vin! La toate nevoi tu ne-ajuți și dai Putere la slabi, bolnavilor leac. Hrană la bătrâni, iar când în cap sai, [13] Voie bună faci și celui sărac, Alb, roșiu ș-or'cum de-ai fi tu-în obraz, La ... mi asculte, marture să-mi fie Că fui credincios păn' la moarte ție. Multe țări îmblai, dragă, pentru tine! Dar' acuma-mi văd cărarea curmată; La locuri sosind puste și străine, Nedejdea-mi pieri de-a te-afla vrodată. Dar' nice a-întoarce fără tine-acasă, Libovul ... Ai numa-îndrăzneală! Că norocul bun nu-i în pat cu pene, Nice să-însoțește cu trândava lene. Iar când ț-ar fi greu doar la vro tâmplare, Adu-ți aminte de mine ș-a mele Bune-învățături, fii cu cutezare, Nici locul să dai la gânduri mișele; Și fi-încredințat că-i scăpa de toate În urmă-ajungând la Neagra Cetate!" Ermina de-aci mearsă nevăzută Lăsând pe voinic în uimire-adâncă, Cu ochii-în pământ și cu gura mută, Și doară mai mult ...
Constantin Stamati - Dialogul unui holtei cu un boierenaș avut, însoțit cu o cucoană de înalt neam
... golind, Nesuferindu-se țara de cucoane mari atuncea, Eu să mă aflu gătit, Ca să las gospodăria și a ei liniște dulce, Și la baluri și ospețe la târg s-avem a ne duce.â€� A treia tocmeală „Soția mea grațioasă Să trăiască nu cu mine, ce-n ... mai toți ce s-au însurat Când au fost de neam înalt femeia ce au luat. Având a merge îndată în aurit faieton La buna, mătușa, moșu, la tot neamul cu poclon, Precum eu m-am zbrănduit pe strade dârdâitoare, Le-am colindat cu mireasa cu prezenturi de preț mare; Cheltuind făr’ de ... în timpul de demult... Dar ietacul pentru mine? Boierul Eu acesta l-am avut. Cucoana Dar, mă rog, a dumitale? Boierul Cu dumneata la un loc. Cucoana Alei, zău, ce dobitoc! O, ciel! și cum se poate Să sufăr aceste toate! Îți spun drept că ești neghiob, deși ești ... ți hotărăsc în sfârșit traiul nostru cum să fie. Dacă soarta mea cea rea, și cea cu totul nedreaptă, Au voit să ne vedem ochi la ...