Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru UMPLEA
Rezultatele 51 - 60 din aproximativ 445 pentru UMPLEA.
Alecu Russo - Decebal și Ștefan cel Mare
... luceafăr luminos; Decebal este un soare întunecat; însă umbra lui Decebal se întinde mai departe decât lumina lui Ștefan. Ștefan este un om gigantic, ce umple ochii; Decebal se înalță în zarea trecutului ca o zeitate nevăzută și neînțeleasă. Și unul și altul au avut același țel, aceeași idee sublimă: neatârnarea ...
Alexandru Macedonski - Accente intime
Alexandru Macedonski - Accente intime Accente intime de Alexandru Macedonski În zilele aceste când inima expiră, Când egoismu-n aer ca molimă planează, Când florile simțirii din piepturi se retează, Când bunul trai e ținta la care se aspiră, Când orice este nobil ne lasă reci și muți, Când fruntea și-o ridică toți oamenii căzuți, De ce nu e putință s-adormi pe neașteptate Și tocmai peste-un secol, nembătrânit d-etate, Să te deștepți prin farmec la viață și lumină, Călcând într-un nou secol pe-a vechiului ruină! Nu plâng pe-o soartă crudă ce-n veci mă urmărește O inimă ce simte o dată se zdrobește!... De mic Fatalitatea în cartea ei m-a-nscris Să trec prin astă lume cum trece un proscris, Dar plâng că nu văd cerul ce-n ochi se oglindește Prin ochiul Omenirii la inime transmis! De câte ori în taină, creând o lume-ntreagă, Distrug pe cea reală, rup lanțul ce mă leagă, Și pentru alte zile mă simt că sunt născut Familii, țări, fruntarii, le șterg prin cugetare, Și ridicând pe tronu-i familia cea mare, În patrie comună văd globul prefăcut! Simțiri mici și ...
Alexandru Macedonski - Noaptea de mai (Macedonski)
Alexandru Macedonski - Noaptea de mai (Macedonski) Noaptea de mai de Alexandru Macedonski Astfel: fiindcă apogeul la care sufletul atinge Când poartă cântece-ntre aripi dă naștere la răzvrătiri, Se poate crede că vreodată ce e foc sacru se va stinge Și muzele că vor rămâne amăgitoare năluciri? Vestalelor, când în picioare altarul vostru s-află încă, Și primăvara când se-ntoarce și astăzi ca și alte dăți, Și preschimbat când nu se află pământul falnic într-o stâncă, De ce v-ați reurca în sfera abstractelor seninătăți? Închisă dacă vă e lumea, recoborâți-vă-ntre roze. Parfumele din mai înalță reînnoite-apoteoze, Și-n noaptea blondă ce se culcă pe câmpenești virginități Este fioru-mpreunării dintre natura renăscută Ș-atotputerea Veciniciei de om abia întrevăzută. Veniți: privighetoarea cântă, și liliacul e-nflorit; Cântați: nimic din ce e nobil, suav și dulce n-a murit. Simțirea, ca și bunătatea, deopotrivă pot să piară Din inima îmbătrânită, din omul reajuns o fiară, Dar dintre flori și dintre stele nimica nu va fi clintit, Veniți: privighetoarea cântă și liliacul e-nflorit. Se poate crede că vreodată ce e foc sacru se va stinge, -- Când frunza ca și mai nainte șoptește ...
Alexandru Macedonski - Noaptea de martie
Alexandru Macedonski - Noaptea de martie Noaptea de martie de Alexandru Macedonski Trebuia într-acea noapte ca să sufle vântul rece, Ca să viscolească-afară, ca și azi, neapărat, Iar copacii printre crivăț la pământ să se aplece Când mă-mpinse-n astă lume pântecul ce m-a purtat. Maica-mea, de-a lungu-ntinsă, de abia scăpă cu zile... Moartea groaznică, ce-n umbră mulțumirea și-o rânjea, Înghețată sărutare-și-aplecase peste ea Și pe-obraz îi scuturase flori de vinete zambile. Doctorul, care-o scăpase, în acea învălmășeală, Vrând să șeadă pe un scaun, doborât de osteneală, Ca pe-o minge de nimica mă turtea nemijlocit, Dacă doica ce, prin leafă, se afla interesată, Nu sărea ca o leoaică să-l oprească deodată Printr-un țipăt ascuțit. Toți îmi fură împotrivă, numai doctorul, săracu'! Se-ncercase, făr' să știe, să mă scape de nevoi, -- Doctore, primi-te-ar sfântul, și pe tine, doică, dracu', Că mă nasc fără de voie nu puteați ghici și voi? Voi puteați băga de seamă, când cuprinși de turburare, Că de voie nu se iese încleștat de două fiare, -- Și-mi făcusem datoria de-a voi ...
Alexandru Macedonski - Noaptea neagră
Alexandru Macedonski - Noaptea neagră Noaptea neagră de Alexandru Macedonski Cu norii ce afar' s-adună Acoperind și cer și lună, De la fereastra mea, sub coaste, Călări pe beznă, ca prin basme, Zăresc un șir grozav de iasme Ce sunt a iadurilor oaste. Hop! Hop! Se duc mereu la vale, Și parcă m-ar privi cu jale, Și parc-ar râde câteodată... Căci spăimântoasele lor rânduri Sunt ghiana ce o port în gânduri, Sunt mintea mea întunecată. Cocoșul ce-nspre ziuă cântă Cu glasul lui nu le spăimântă... Hip! Hip! — curg iezmele întruna, Și dacă las perdeaua iute, Atunci, odaia, pe-ntrecute, Mi-o umplu, una câte una. Ha! Ha! — Și grabnic mă-nconjoară Râzând de-un râs ce mă doboară, Iar în mijlocul lor, îndată, Pe când mai mare e vârtejul, Uscându-mi gura și gâtlejul, Mă pun, și trag o horă
Alexandru Macedonski - Ospățul lui Pentaur
... frânge Printre coaste sfărâmate unde fierul s-a vârât, Izvorăște, sare, curge, un întreg potop de sânge Și-un morman cumplit de leșuri umple câmpul mohorât. Șetasar, Șirab, Patasa, peste câmpii păduratici, Căutându-și mântuirea, fug de panică cuprinși, Și Ramses, oprindu-și caii, dintre-oștenii asiatici Nu mai ...
Alexandru Macedonski - Primăvara (Macedonski)
... Alexandru Macedonski - Primăvara (Macedonski) Primăvara de Alexandru Macedonski Sub flori de măr Ce mi se scutură în păr Se umple sufletul de soare; Pe orice frunți suferitoare, Oh! ningeți, albe flori de măr. Sub liliac Sunt paseri dulci ce nu mai tac, Concert de voci ...
Alexandru Macedonski - Tu ce ești a naște
... mamă pentru mulți grozavă... Orice zi le-aduce un pahar de-otravă... Cerul este însă plin de străluciri, Și a sărutării flacără suavă Umple
Alexandru Macedonski - Vânt de stepe
Alexandru Macedonski - Vânt de stepe Vânt de stepe de Alexandru Macedonski Cântec al slavului de sud Spre locuri unde nu se află societăți organizate, Pustii, întinse, fără urme de plug, de-orașe sau de sate, Nemărginiri ce-n timpul verii sunt oceane de verdeți, Cu flori albastre, cu flori roșii, în raza clarei dimineți, Cu aerul umplut de-arome sălbatice și mușcătoare, Ce răzvrătind musculatura o reîncarcă cu vigoare, Uitând ce sunt și unde m-aflu, îmi duc al cugetului cort, Și renăscând la viață nouă, naufragiat ajuns la port, Sunt principe stăpân pe stepă cât pot cuprinde cu vederea... Îmi crește păru-n stufuri negre și-n ochi îmi fulgeră plăcerea, Sunt june, sunt puternic, liber, — încalec repede-armăsar, Apun ici-colo ca nălucă și dincolo din nou răsar... Jiletca mea e de mătase cu fir de aur ceaprezată, Cămașă am cu mâneci roșii, și cizma mea e-mpintenată De-un fel de bold ce poartă-n vârfu-i o boabă chiar de diamant... Am pantaloni ce cad în cute și am mustață de amant, O Varinkă cu ochi albaștri ca stelele sub fruntea serii Pe granița pustietății m-așteaptă-n vântul primăverii Și împletindu-și ...
Alexandru Vlahuță - În amurg...
... Târziu, când simte că e aproape Clipa în care valul, sub dânsul, Să se desfacă și să-l îngroape, Se uită-n urmă, și-l umple plânsul; Căci tot trecutu-i pare-o comoară De fericire, rămasă-n drum. Păn și durerea-i de-odinioară Plină de farmec o vede-acum ...
Alexandru Vlahuță - Cum curge vremea...
Alexandru Vlahuţă - Cum curge vremea... Cum curge vremea... de Alexandru Vlahuță Cum curge vremea și ne-ngroapă! Ia vezi ce mare te făcuși: Mai ieri, erai numai de-o șchioapă, Când te pierdeam printre păpuși; Când te dam huța pe picioare, O minunică răsfățată, Și te-ntrebam care-de-care: Ce ești mata băiat, ori fată? Parcă te văd cum înainte Ne ieși la toți, și-n gât ne sai; Mama-ți tot zice: fii cu minte... Tu parcă altă grijă n-ai! Zâmbind, dai gurii noastre pradă Obrajii rumeni și rotunzi; Și toate lași să ți se vadă, Căci n-ai de ce să ți le-ascunzi. Sub scară, jos, într-o rochiță Păn la genunchi aproape goală, Spui vorbe dulci și dai guriță Unui pisoi ce-ți toarce-n poală. Când ușile, ca de furtună, Trosnesc, izbite de părete, Știm că vii tu, cea mai nebună Și mai drăguță dintre fete. Râzând, de toate cele plină Pe mânușiți și pe obraz, Tu umpli casa de lumină, De fericire și de haz... Firește, azi ești domnișoară, Nu ne vorbim ca mai-nainte... Privirea ta mă înfioară, De serioasă și cuminte. Și, totuși, nu știu cum îmi vine, Când ...