Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru SĂ TRĂIEȘTI!

 Rezultatele 501 - 510 din aproximativ 1016 pentru SĂ TRĂIEȘTI!.

Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Norocul dracului

... dormi. — Ai auzit ceva? — Ce s-aud? — Nimic. Și femeia intră în casă, și omul închise ochii mormăind: — Ce-o fi fie!... nu mai aud: "Mamă, mi-e foame!" Dar cine i-a zis iar: — Ce faci, dacă n-ai noroc! — Tu ești, femeie? Întuneric. Nimeni. — Doar n-o fi dracul! Și omul adormi mormăind: — Ce-o fi ... se închina, femeia îl întreba: — Ce mi te-nchini, mă omule? Ce te uiți în sân? Ce-ai adus copiilor? — Muiere, zise el, arzi cuptorul, -l arzi pân' s-o face roșu, că am coc patru pite ș-un purcel. Apoi, mai încet: Acu n-ai scapi, dimon împelițat! Duduia focul în cuptor. Omul se închina mereu, iar copiii săreau veseli împrejurul mesei, înghițeau cu poftă și ziceau pe rând: â ... luna ca un rotocol de hârtie. O apă de lumină se revărsa de la răsărit. Omul se deșteptă speriat, căci se facea că n-o -i fie de-a bună până la isprăvit. " mă uit încă o dată în ea, se gândi el, ...

 

Ion Luca Caragiale - Lascăr Catargiu

... alterare sufletească, înapoiază hârtia. Ce-i de făcut coane Lascare? întrebă amicul. împiedicăm publicarea... - Da de unde? răspunde cu liniștea-i obicinuită conul Lascar. vedem întâiu dacă le-a dat d-sa... Dacă nu le-a dat d-sa, nu se puie; dar dacă le-a dat d-sa, se puie . Într'o noapte memorabilă, Lascar Catargiu a făcut un incalculabil serviciu țării. Acestui om de stat se datorește că mersul istoriei ... desinteresat până la a refuza un scaun de Domn; cunoscând profund țara și lumea ei, Lascar Catargiu niciodată n'a avut -și mărturisească o greșeală. El n'a stat niciodată în drum la gânduri fără știe încotro s'apuce; el n'a pipăit niciodată cu ezitare terenul: a pus piciorul ferm și a pășit ... din loc. Nici pantalonadele bufonilor și arlechinilor, nici fluerăturile păcătoșilor, nici amenințarea cu înfieratul roșu, nici năvala mercenarilor - nimic nu l-a făcut -și lase gândul și ...

 

Ion Luca Caragiale - Între Stan și Bran

... o face te iei la colț cu el, nu te lăsa amăgit și răspunde-i frumușel: Ť- Nene Stănică, eu înțeleg ce poftești dumneata: mă 'ncurci la vorbă, că te știu ce procopsit și dibaciu ești la limbă și la condeiu; decât, iartă-mă, te ierte Dumnezeu, n'am vreme acuma de palavre fără cap, fără mijloc și fără coadă; că, uite, trebue isprăvesc colea slujba ce m'am legat frățește i-o fac lui badea BranÅ¥. Dintr'atâta scurtă vorbă, cred că va 'nțelege oricine pentru ce n'am răgaz stau la polemică (așa zicem noi gazetarii, intelectualii,ŤpolemicăÅ¥; oamenii de rând, fără condeiu, zic Ťmoși pe groșiÅ¥) și mai ales cu cine ... și batiste stoarse de lacrimi calde fâlfâind la plecarea țugului !... Țucu-te numa ! DĂ© ! dacă n'am avut gândul ăl bun, și m'am lăsat mă ducă apucătura ! Iată unde am ajuns !... Pe intelectuali, Ťcari sunt singura rațiune de a trăi a națiunii întregiÅ¥ (cum e și spoiala singura rațiune de afi a unei clădiri); cari împart diplomele de merit artistic și ... ...

 

Cincinat Pavelescu - Valeriei

... Cincinat Pavelescu - Valeriei Valeriei de Cincinat Pavelescu Îmi place te văd frumoasă, Deși, din frumusețea ta, Eu n-am decât zădărnicia Imaginii de-atâți visată. Mi-e drag știu că al tău suflet E bun, deși voi aștepta În van dovezile pe care Le dai... când inima ți-e dată. Și-mi place ... și-n umbră piere; Un vers uitat, dintr-o poemă Ce trist începe cu: Atunci... Așa sunt eu. Poate că versul Te-ar fi făcut plângi o clipă... Și picătura neștiută Îți răcorea un tainic dor; Ca și buchetul melancolic Ce cu-a parfumului risipă, Putea-ntr-o ...

 

George Coșbuc - Cântecul cel vechi al Oltului

... Coşbuc - Cântecul cel vechi al Oltului Cântecul cel vechi al Oltului de George Coșbuc Vine, tată, Oltul mare; Malul stâng de-abia-l zăresc. Las vie Oltul mare, Că, români de când trăiesc, Oltul tot la piept ne are Și-i al nostru și ne știe Și nu bate cu ... tată, Oltul mare, Brazi trăsniți rostogolind. Las vie Oltul mare, Căci tătarii-ncoace tind, Dar li-e Oltul în cărare Și n-au inimă -l treacă Și sperieți se-ntorc și pleacă, Cu noi horă nu se prind. Las vie, că-i îneacă, Neamul nostru mântuind. Vine, tată, Oltul mare, Și cu sânge-amestecat. Las vie Oltul mare, Că mulțimi de oști tătare El pe mal a apucat. Lifte poartă, lifte duce, Lifte, bată-i sfânta cruce; Oltul ...

 

Titu Maiorescu - În contra direcției de astăzi în cultura română

... de libertate, îți prezintă hârtia pe care e tipărită constituțiunea română și îți citesc discursurile și circulările ultimului ministru care s-a întîmplat fie la putere. Față de această direcție a publicului român, noi nu putem crede că adevăratul mobil care l-a îndemnat ... a-l urmări de la prima sa arătare în cultura română și de a-l denunța pretutindenea spiritelor mai june, pentru ca acestea înțeleagă și primească sarcina de a-l combate și nimici fără nici o cruțare, dacă nu vor fie înșiși nimiciți sub greutatea lui. La 1812, Petru Maior - pentru a nu pomeni compilarea de citate făcută de Șincai fără nici o ... a romanității noastre, cu o falsificare a istoriei. La 1825 apare Lexiconul de la Buda , "românesc-latinesc-unguresc-nemțesc?, care se încearcă stabilească prin derivări de cuvinte că limba noastră este cea mai pură romană și foarte puțin amestecată cu cuvinte slavone. Câteva exemple vor arăta valoarea ... dovedit latinitatea esențială a limbii române. Iar cărți de natura Tentamenului critic și a Lexiconului de la Buda nu puteau decât ...

 

Constantin Negruzzi - Aprodul Purice (Negruzzi)

... lauri ce-n războaie-am adunat Moldovanul cel obraznic în picioare le-au călcat; Oare-această înfruntare și batjocoră și reu, N-a aibă răsplătire de la dreptul Dumnezeu? N-a mai sosească vremea ne răzbunăm și noi, S-arătăm că-n unguri curge viteaz sânge de eroi? Vremea este îndămână, prilejul favoritor. Oastea lor este departe, și cu ... n astă noapte toți ostașii vă gătiți Și când va miji de ziuă, nesmințit călări fiți, Ca prin marș iute și grabnic, fară veste -i călcăm, Cine sunt ungurii noștri și Hroiot le-arătăm.“ Se fălea deșertul ungur cu-acel vis amăgitor, Că o țară neapărată va pustii prea ușor, Ș-în a sa ... acelor pustii sate, sau duhul tânguitor. El pană la Hroiot vine cu pas lin și măsurat, Fără grijă, deși este de catane-ncungiurat, Și așteaptă -l întrebe. — „Unchiașule, ien -mi spui De ce pricina p-aicea nici un locuitor nu-i?“ Astfel Hroiot îi grăiește. — „Pricina însuți o vezi, (îi ... Se întoarce și le zice: — „Iată dușmanul, flăcăi! Năvăliți la el cu toții, voinicește vă luptați, țara și casele voastre în pradă-i

 

Ion Heliade Rădulescu - Cutremurul

... cumplit. Ecclesia căzută e mută, surdă, tace. În van săracul strigă: "O, mater, ajutor!" E vitregă-a lui mater; pământul n-are pace, tacă biata oaie când lupul e păstor. Această Doamnă mare, a Domnului mireasă, Fierbinte la toți mater, odată consola Pe tot carele plânge ... sunt iuții cherubimii, Ce va mări pe omul și-l va reîntregi; Și caritatea, pacea sunt blânzii serafimii, În care cel ce geme atuncea va trăi. Se vor scula și morții stea la judecată, Cuvântul va alege pe caprele din oi. Popoarele sunt morții ce viața nu le-e dată, Ce mintea le-nviază, le scoală ... când laptele-a secat. Veți fi d-a dreapta, popoli, când va domni Cuvântul. Răbdare, că într-însul cei umili vor trăi, Ș-a voastră moștenire va fi atunci pământul; Răbdați, n-ardicați brațul, că pacea va domni. Și când e-ntre voi pace, Cuvântul ...

 

Antim Ivireanul - Cuvânt de învățătură la sfinții și întocma cu apostolii împăraț Constandin și Elen

... au înecat în apa Tiverului. Luând, drept acĂ©ia, îndrăzneală de pe aceste sĂ©mne cerești blagocestivul împărat atât au procopsit în creștinătate, cât face se minunĂ©ze toț cei ce aud. Omul iaste dobitoc, iubitor de sine. Că de ce nu apucă? Și ce nu ostenĂ©ște? Și cu ce nu silĂ©ște, pentru odihna, liniștea și paza sănătății lui? Că fiind sănătos, ce nu face, pentru ca apere și depărtĂ©ze cĂ©le ce supără sănătatea? Câtă cheltuială face, pentru ca stea împotriva gerului ernii, împotriva arșiței verii? Fiind bolnav, cât cheltuiaște, cât pătimĂ©ște, cât rabdă, pentru ca -și câștige ce-au pierdut? Nu bagă în seamă a-ș cheltui avĂ©ria, a gusta doftorii amară, a ... iarba cea de vindecare la locul unde răsare odrasla cea purtătoare de moarte, precum vĂ©de; are otravă de moarte scorpiia, iar după moarte preface trupul ei iarbă de vindecare; mușcă năpârca de moarte, iar din trupul ei face tiriacul, carele iaste împotriva veninului, într-acestaș chip au rânduit dumnezeiasca pronia ca pe vremile necuratului Arie strălucească blagocestivul Constandin, pentru ca

 

Alecu Donici - Bărbatul cu trei femei

... vii. Dar acolo era un aspru împărat, La care, cum au mers asemene știință, Au și găsit de cuviință Ca pentru așa faptă, Pe om -l dea sub judecată; Iar spre mai aspră înfrânare, Judecătorilor au pus el înainte fie cu luare-aminte Și închipuiască pedeapsa cea mai mare Unei asemene de pildă rea urmare; Că la de împotrivă, el hotărât era Pe toți a-i spânzura ... șuguit; hotărască drept ei mult s-au sârguit, Și numai Dumnezeu de sus i-au luminat, Căci socotința lor aceasta au urmat: Ca omului dea femeile tustrele, Îndatorându-se de a trăi cu ele. Norodul însă s-au mirat Pentru asemene prea slabă hotărâre, Și sigur toți au așteptat, Pe vrun judecător vadă spânzurat. Dar n-au trecut nici patru zile Și s-au împrăștiet prin țară auzire: Că cel cu trei femei bărbat, De răul lor ...

 

Mihai Eminescu - E împărțită omenirea...

... Căci omul tot în tine crede. Al răului geniu arate-mi Un om din viță pământească, Ce-ar fi-ncercat ale lui patemi Naintea ta -ndreptățească; Căci buni și răi trăiesc în tine, Cuvântul tău e calea lor ­ De-a lor abateri li-i rușine, Căci tu ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>