Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru ÎN TOATE PĂRȚILE
Rezultatele 511 - 520 din aproximativ 653 pentru ÎN TOATE PĂRȚILE.
Antim Ivireanul - Învățătură asupra pocăinții
... necontenit. AsĂ©mene aceștii pohte, sau, mai vârtos să zic, mai cu mult făr de asămânare arată marele Dumnezeu, ziditoriul și făcătoriul a toate, spre sufletul cel smerit și păcătos al omului, măcar că are în mâinile lui cĂ©le dumnezeești toate marginile pământului, măcar că bunătățile noastre nu-i trebuesc, după cum zice David, iar spre acest suflet are pusă toată dragostea lui cea dumnezeiască; pentru ... dragostea lui, pohtĂ©ște prieteșugul lui, pohtĂ©ște să umble pururea împreună cu dânsul. Drept acĂ©ia trimite cătră dânsul proroci, trimite dascali, îl cearcă în toate părțile pământului, îl cearcă în toate unghiurile lumii. Și, pentru căci pohtĂ©ște să fie pururea împreunat cu el și nedespărțit de împărățiia lui, îi arată calea, îi spune mijlocirea, pentru ... se mire și inima să se uimească: biruiaște pre însuș Dumnezeu. Și când iaste mânios de sudălmile, de necinstirile și de hulele ce-i fac în toate zilele păcătoșii, cu faptele lor cĂ©le fărdelĂ©ge, cu strâmbătățile lor, cu jafurile lor, cu multa a lor trufie, cu zavistie ce ... 21 de capete, zice cum că au vrut direptul judecătoriul, Dumnezeu, să pedepsească pre Ahaav, împăratul lui Israil, pentru multele păgânătăți și nedreptăți ce făcea
Constantin Stamati-Ciurea - Sofia Karpov
... spre a le dezamorți. — Of! Doamne, ce viscol e afară, zise ea. Mai că nu am fost îngropată de vie în omăt. Dar, în fine, iată-mă, m-am întors. Păcat numai că alergătura mea a fost degeaba, nedobândind nimică. — Și ce să facem noi acum ... să umbli prin acea ruină drăcească? Și bătrâna, cu o convingere religioasă, își făcu cruce de câteva ori. Da știi tu, dragă, adause ea, că în momentul când am voit eu să sun cu cloÂpoțelul, o înfricoșată detunătură se auzi în ruină, și să nu-mi fi deschis în grabă ușa, muream de spaimă pe prag. — Pentru că ești fricoasă, mămucă, răspunse copila zâmbind. Ce alta putea fi zgomotul, decât numai dărâmarea vreunuia ... aținti ochii în tavan pierzându-se în felurite gânduri, căci ea era de un caracter foarte ciudat. Părea că natura prin greșeală o făcu femeie în loc de bărbat, pentru că toate apuÂcăturile ei erau îndrăznețe și de o energie nespusă. Ea semăna cu viteazul său tată, căpitan de artilerie, care în ...
Dosoftei - Din Parimiile preste an
... an Din Parimiile preste an de Dosoftei [STIHURI DE LAUDĂ PATRIARHULUI IOACHIM AL MOSCOVEI, PENTRU TIPOGRAFIA DĂRUITĂ MITROPOLIEI DIN IAȘI] Lăudată s-aibă direptul pomană În ceri și pre lume, fără de prihană, Că și de la Moscvă lucește lucoare, Întinzând lungi raze,-n bun nume supt soare. Ioachim1 svântul, a ... lui față, Priìmitu-ne-au bine ruga cu dulceață. Din patrierșie datu-ne-au tipare, Sufletească treabă, și bine ne pare. Dea-i Dumnezău parte și-n ceri să lucească, De-a rândul cu svinții să să proslăvască! [PROROCIA SIBILEI ERITREIA] A giudețului sămnul fi-va ... lumea. Tot omul pre-acesta creștin domn și cel urât vedea-l-va 1 Pronunțat: I-o-a-. Împreună cu svinții pre naltul în sfârșit supt veacul, ’N-scaun șezând sufletele va-ntreba și trupure înse. Țelini-s-a lumea și spini crește-vor pre tot ... a temniței iadului. Așe și dară a tot va veni lumină slobodă trup. Atunci svinților focul pre vinovaț vecinici va arde, Ascunsele fapte toate atunci tot însul va spune. Ce-ntunecoasele Domnul luminând piepturi va deșchide, Jele fi-va-n toț și scrâșnet dintelui ros. Fugi-va soarelui raza ...
... să i se facă un ceai, îl înjumătăți cu rom, îl dădu de dușcă și se culcă. A doua zi îl găsiră mort, în pat, culcat pe o parte, cu mâna sub cap. Nici o urmă de zbuciumare, de suferință, nimic. Slugile curții și oamenii de pe moșie se perindară, unul câte unul, pe ... din senin. Să-l fi lovit cineva nu, nici nu era atins... Să-l fi otrăvit? Hm! cine? Om bun, prea bun încă, darnic, omenos în toate întreprinderile, cine ar fi putut avea un gând pizmaș asupra lui? Totuși, ziceau oamenii, ceva-ceva trebuie să fi fost. Sandu al Radului adusese vestea ... speriați, și rămaseră pe gânduri. Toate vorbele erau însă de prisos; moartea venise pe nechemate și atâta tot. Îl îngropară, îl plânse tot satul, și în urmă zilele își luară fața lor obișnuită. Venise conul Nicu, băiatul boierului, și trebile moșiei se urmară lanț, firește, care cum trebuia la locul și ... după ce mâncase mult și băuse tot așa, la târg, unde se dusese să petreacă și el ca orișicare muncitor cum petrecuse și conul Iordache în decuvremea nopții ...
Ion Luca Caragiale - High-life
... să fii hrănit cu paie; poți fi sărac lipit și incapabil a munci de două parale; poți fi o spurcăciune bună de aruncat în canal; un laș de cea mai deplorabilă speță — asta nu te-mpiedică de a face parte din high-life. Vei merge alături cu un descendent direct al cutărui cruciat; vei concura pe toți oamenii distinși la favoruri și onoruri; vei cheltui ... și sfida pe orice brav. Și toate cu un succes desăvârșit. Cum asta? vor întreba nedomiriții. Iacă bine. Mergeți pe stradă, la Șosea, la spectacole, în magazine, în baluri, la București, la Constanța, la Sinaia, mergeți, vedeți și spuneți și dv. cum. Iată ce bănuim noi. Orice popor clasic — și suntem doară ... găsi. Un Mercur?... Un Ganimed?... Dar sunt destui. Ce-i lipsește acestui Olimp? O mitologie metodică. O vom da. Moftul își ia rolul lui Esiod. În
Dimitrie Bolintineanu - Țiganii liberați către evrei
... Dimitrie Bolintineanu - Ţiganii liberaţi către evrei Țiganii liberați către evrei de Dimitrie Bolintineanu Dimitrie Bolintineanu, Opere, vol II, București: Scriitori Români, 1982, pp. 86-87. În Eumenidele or Satire Politice. Jurnal în versuri. I (1866), nr. 6 (Octombrie), p. 5. Ni s-a spus și nouă, liberați țigani, Că vreți și voi drepturi în țară, târtani! Iată nebunie! Atât vă lipsea! Ce-ați face cu ele dacă le-ați avea? Ați face ce face cu ele țiganul Ce cântă ... mult de stăpâni, Avem tot o lege țigani și români, Avem tot un popă, tot o primărică Și drepturi politici ca o românică. Și cu toate astea ce am folosit? Nici un țigan încă nu s-a boierit, Nici un țigan încă nu-i în Adunare, Nu e nici ministru, nici ispravnic mare, Nici zapciu, nici popă, ba nici chiar notar! Sub Kogălniceanu aveam un primar; Dar când revoltanții veniră ... se pare curat fudulie, Numai să vă scoată perii prin tichie. Dar fiindcă lucrul este-ajuns aici, Fiindcă tot omul, mari precum și mici, Sunt în Constitița data Adunării, Primiți d-opotrivă în ...
Grigore Ureche - Letopisețul țărâi Moldovei, de când s-au descălecat țara
... vornic mare, cu multa nevoință cetind cărțile și izvoadele și ale noastre și cele striine, au aflat cap și începătura moșilor, de unde au izvorât în țară și s-au înmulțit și s-au lățit, ca să nu să înnĂ©ce a toate țările anii trecuți și să nu să știe ce s-au lucrat, să sa asĂ©mene fierălor și dobitoacelor celor mute și fără minte. Pre ... noastre, că numai cât tinde poveștile mai largÅ și de agiuns și mai deschis, iar semnele sau tocmĂ©lele și lucruri câte s-au făcut în țară, nu le arată toate, că poate fi că n-au știut de toate cronicariul cel leșesc să le scrie. Iar lĂ©topisețul nostru nu tinde poveștile, ce scrie mai pre scurt, însă le însemneaze toate pre rând. Măcar că vornicul UrĂ©che au scris mai sus că lĂ©topisățul cel moldovenesc scrie pănă la domniia lui Petru vodă Șchiopul și ... lipit dintre-ale noastre izvoade, carele am aflat că-s adevăr și am adus poveștile la lĂ©topisățul cel leșesc, carea la locul său, carele toate mai nainte să vor arăta, careși la locurile sale și toate ...
Ion Luca Caragiale - Două note
... El — se È™tie bine aceasta — a făcut concesiune delicateÈ›ii acelora È™i-a îngăduit să se toarne în veninul lor nativ È™i sincer puÈ›ină apă de trandafir... să i se schimbe FĂ menii în Oamenii È™i scîrbi în mîhni ; dar nu din toată inima a făcut această concesiune, deÈ™i, în discuÈ›ia fără È™ir nici căpătîi ce se iscase, ca de obicei, după citirea poemei, stăruise È™i „votaseâ€� pentru modificarea anodină È ... numele asiriane, pe care transcriitorii ebraici din primele secole ale erei noastre le-au deformat după sensul actual al lor prin introducerea punctelor vocalice subtscrise în vechile cărÈ›i biblice; iar din miturile străvechi asiatice, încărcate, în migraÈ›ia lor pe atîtea È™-atîtea drumuri, de elemente eterogene È™i întunecătoare, distilîndu-le cu dibăcie, scoate raze de adevăr ce ne luminează ... nu s-ar putea scuza numai cu ignoranÈ›a. Note ↑ Aleasă masă de seară (fr.) ↑ Caragiale se referă la versurile citate în articolul anterior, în ediÈ›ia noastră la p. 15. ↑ Adagiu latinesc scolstic, cu înÈ›elesul literal: a jura
Vasile Alecsandri - Prosper M%C3%A9rim%C3%A9e (Alecsandri)
... spre dânsa. Tot ce doresc pentru România este ca să aibă nu 12, dar 20 de ani! II După întoarcerea mea de la Maroc, intrând în Spania pe la Cadix și vizitând Sevilia, Cordova și Grenada, m-am dus de am petrecut o lună de zile la Madrid în compania amicului meu, marchizul de Bedmar. Începutul iernii mă prinsese în acest oraș și mă îngrijeam în privința dificultăților ducerii mele la Paris; căci pe la 1853 călătoriile în Spania se făceau cu diligențe trase de câte 10 și 12 catâri, prin locuri lipsite de orice confort. Mergând deci ca să mă sui în ... noastră se prelungi până la Paris sub nasul englezului cu favoriții morcovii. Poezia poporală a românilor îl interesa foarte mult, căci el însuși în tinerețe compusese o colecție de cântece croate și montenegriene pe care le publicase sub titlul de Guzla, și găsea că în adevăr poezia noastră cuprinde frumuseți de un ordin superior. — Grație românilor, observa el ades râzând, nu mai cred în simplicitatea proverbială a țăranilor de la Dunăre. III În
Antim Ivireanul - Cuvânt de învățătură în 26 a lunii lui octomvrie, asupra cutremurului și a marelui
... va să cinstească cĂ©le neînsuflețite, adecă ceriul și pământul și toate câte-s pre dânsul. Și iaste cinstea cea mai aleasă la acĂ©stea toate îndoită: cinstea cea dintâi au fost la venirea cea dintâi pre pământ a lui Hristos, iară a dooa cinste ca să ... ne-am împăcat cu Dumnezeu, prin moartea fiului lui, cu mult mai vârtos fiind împăcați ne vom mântui întru viața lui. Așijderea și cĂ©lialalte toate le-au cinstit Dumnezeu, ca toate să le aducă supt un cap în domnul nostru Iisus, precum zice iarăși Pavel, la capul cel dintâi cătră efesĂ©ni, adecă: Arătându-ne noao taina voii sale după bună plăcĂ©ria ... a fi pricina cea dintâi a cutremurului Dumnezeu, avem să zicem la această vorbă 3 lucruri: întâi, pentru ce să se facă cutremurul în mare; a dooa, pentru ce să doarmă Hristos în corabie; a treia pentru ce să lase pre ucenici să se turbure. Și zicem la cea dintâi. Marile Dumnezeu, în Sfânta Scriptură, îndoit să zice a fi în ...
... de miezul nopții. Dorm în sfârșit toți. Niță se scoală încetinel și cu cea mai mare precauție iese; găsește ușa sălii pe pipăite și coboară în curte... La fereastră lumină... geamurile deschise și perdelele lăsate. El rămâne cu ochii pironiți acolo, rătăcind în altă lume, pe care o visase parcă adesea, dar nu spera s-o vază vreodată. Flăcăul își umflă pieptul, întinzându-și brațele amorțite de friguri ... îndată se deschide. E lumină înăuntru - lumină albastră... un albastru molcom și leneș... Femeia care l-a condus prin întuneric îl împinge binișor în lumină. Coloana cedând se apleacă, cu toată greutatea trupului puternic de douăzeci și trei de ani, în albastru... și ușa se-nchide pe dinafară. Vorbe?... încap vorbe? Cum o femeie știe alinta - cum degetele ei delicate se înfig în mușchii încordați - și gura ei rece ca gheața și ochii ei beți - și puful mărunt de pe obrajii aprinși zbârlit de fiori - încovoiala lângedă a ... trupului - izbiturile inimei ei de pereții sânului - și mirosul fără nume ce-i radiază din rădăcinile părului - și cât e de bine să te părăsești în stăpânirea acestor atâtea simțiri ce te-nvăluiesc din ...