Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru CA SĂ

 Rezultatele 511 - 520 din aproximativ 3068 pentru CA SĂ.

George Topîrceanu - Rapsodii de toamnă

... clipă, alarmate, Ies din șanțuri vrăbiile. Papura pe lac se zbate Legănându-și săbiile. Un lăstun, în frac, apare Sus pe-un vârf de trestie Ca ție-o cuvântare În această chestie. Dar broscoii din răstoacă Îl insultă-n pauze Și din papură-l provoacă Cu prelungi aplauze. Lișițele-ncep ... Și el la discuție. Când deodată un erete, Polițai din naștere, Peste baltă și boschete Vine-n recunoaștere Cu poruncă de la centru Contra vinovatului, Ca -l aresteze pentru Siguranța statului... De emoție, în surdină, Sub un snop de bozie, O păstaie de sulcină A făcut explozie. III Florile ... Trei petunii subțirele, Farmec dând regretelor, Stau de vorbă între ele: "Ce ne facem, fetelor?..." Floarea-soarelui, bătrână, De pe-acum se sperie C-au -i cadă în țărână Dinții, de mizerie. Și cu galbena ei zdreanță Stă-n lumina matură, Ca un talger de balanță Aplecat pe-o latură... Între gâze, fără frică Se re-ncep idilele. Doar o gărgăriță mică, Blestemându-și zilele, Necăjită cere ... trenă lungă De culoarea vântului, S-a ivit pe culme Toamna, Zâna melopeelor, Spaima florilor și Doamna Cucurbitaceelor... Lung își flutură spre vale, ...

 

Ion Luca Caragiale - Cum se naște o revistă%3F

... tineri, dorind a da la lumină o Revistă literară, stiințifică și artistică, cunoscându-vă ca iubitor al literelor, științelor și artelor, va roagă luați parte la dezbaterile prealabile, ce se vor face asupra chestiunii înființării acelei publicațiuni periodice. La ordinea zilei, fixarea titlului și alegerea comitetului de redacțiune ... Comitetul provizoriu nu greșise. Da, sunt, în adevăr, un pasionat iubitor al literelor, științelor și artelor, pe care le-am cultivat cu o egală mediocritate, ca nu zic și modestie. Dar nu face nimica: asta nu mă poate descuraja. Când cineva începe, fie începutul cât de prost, asta trebuie promită. După socoteala greșită a unor pedanți demodați, începuturile, ca poată fi considerate ca promițătoare, trebuiesc fie stângace numai ca execuție; la noi, din norocire, începuturile promit mult chiar când sunt stupide ca intenție; căci, la noi, slăbiciunea inteligenții și nulitatea imaginației sunt considerate ca stările primitive a spiritului și a talentului, și deci trebuiesc încurajate. M-am dus la întrunirea unde eram invitat. Amicul meu ... Francisco și intitulată Chineze (sic) Divertissments (sic) (Petreceri chinezești). Am primit multe complimente măgulitoare pentru studiul meu. A trebuit, având afaceri de familie, ...

 

Ion Luca Caragiale - Cum se naște o revistă

... tineri, dorind a da la lumină o Revistă literară, stiințifică și artistică, cunoscându-vă ca iubitor al literelor, științelor și artelor, va roagă luați parte la dezbaterile prealabile, ce se vor face asupra chestiunii înființării acelei publicațiuni periodice. La ordinea zilei, fixarea titlului și alegerea comitetului de redacțiune ... Comitetul provizoriu nu greșise. Da, sunt, în adevăr, un pasionat iubitor al literelor, științelor și artelor, pe care le-am cultivat cu o egală mediocritate, ca nu zic și modestie. Dar nu face nimica: asta nu mă poate descuraja. Când cineva începe, fie începutul cât de prost, asta trebuie promită. După socoteala greșită a unor pedanți demodați, începuturile, ca poată fi considerate ca promițătoare, trebuiesc fie stângace numai ca execuție; la noi, din norocire, începuturile promit mult chiar când sunt stupide ca intenție; căci, la noi, slăbiciunea inteligenții și nulitatea imaginației sunt considerate ca stările primitive a spiritului și a talentului, și deci trebuiesc încurajate. M-am dus la întrunirea unde eram invitat. Amicul meu ... Francisco și intitulată Chineze (sic) Divertissments (sic) (Petreceri chinezești). Am primit multe complimente măgulitoare pentru studiul meu. A trebuit, având afaceri de familie, ...

 

Vasile Alecsandri - Iașii în 1844

... se jertfește de bună voie unui țel întocmit după harta geografică, acela îl socot un curier însărcinat de a se purta pe sineși ca pe un pachet dintr-un loc într-altul. Pentru ca nu intru dar în categoria plicurilor de poștă, dă-mi voie urmez după placul meu și mă rătăcesc pe unde m-a duce condeiul. La aceasta mi-i zice poate că un bun călăreț trebuie știe a stăpâni zburdările calului său; dar oi răspunde și eu că din toate lighioanele lumii, condeiul este cel mai greu de cârmuit ... după mutarea scaunului domniei în el din Suceava sub Alexandru-vodă Lăpușneanul. Aș dori, dar nu se poate zice un cântec vechi. Asemene sunt silit zic și eu în privirea acelor notițe. Las dar în seama persoanelor cu răbdare ca facă cercetări despre ele; cât pentru mine, acum deodată m-oi mulțumi a-ți arăta Iașii precum se găsește în anul 1844. Dealul ... Bahluiului ce se întinde cale de mai multe poște între două șiruri de dealuri, și care se duce de se unește cu șesurile Prutului, pentru ca

 

Emil Gârleanu - Punga

... albi de lână, bățoase, ca niște catalige, de care se părea că adevăratele ei picioare se legau mai sus. Mergea cu pași mari, cam șontâș, ca și cum vroia mereu cârmească. Bărbatul, un prichindel, cu pieptul lipit de spate parcă, se ținea pe urma ei, gâfâind; în cap avea o pălărie grozav de mare, cu ... mult sărea, ca un purice, decât mergea; da din mâini și se uita spre partea în care nevastă-sa se ținea puțin pe o coastă, ca și când îi era frică nu se întoarcă -l înhațe. Aproape de barieră, femeia se opri dintr-o dată: — S-o luăm pin grădina poblice; sărim gardul și tăiem drumul de-a ... aceea. Țăranul începu vorbească: — Halal căciulă... și ce straie! Și-atunci simți ceva cald și tare lângă picior, și parcă ar fi vrut zică: Și ce pungă! Dar adăugă altceva: — Și el se omoară! Ca și băiatul lui Dumitrache Strâmbu; da zici că celuia i s-o slobozit pușca singură-n chept! Vorbele însă nu-i mai veneau: n-avea ce mai spune. Iar îi cuprinse ... ...

 

Constantin Negruzzi - Melodii irlandeze

... Streinul va auzi tânguirile tale în câmpiile sale, suspinurile arfei tale vor trece mările, și tiranii însâși făurindu-ți ferele între cântările robitei lor țări, vor opri ca plângă! Melodia II - Cânt ostășesc Aduceți-vă aminte de slava lui Brien-Viteazul, măcar că zilele eroului au trecut. Căzut în câmpiile Mononiei, adormit într ... ne călăuzi încă la biruință. Oh, Mononie! Oare pentru aceea natura podobi cu bogate văpsele câmpii tăi, și făcu dealurile tale atât de frumoase, pentru ca vie un tiran spre a le veștezi cu urmele robiei? Nu, libertate! Niciodată nu ne vom lăsa de zâmbirile tale.Mergi de spune ... dânsa prețiosul talisman, făcu strălucească în ochii tăi adimenitoare nadă a fericirei, numai pentru ca te tragă spre ea și apoi pearâ după un minut. Dacă dulcele ceasuri care da strălucire și plăcere până și durerei au trecut acest fel; dacă nădejdea nestatornică și iubită care ... o scaldă în vinul ferbător. Curând bobocii ce băusera rouă cerurilor se vesteziră și muriră, în vreme ce acele pe care rubinoasele valuri le văpsiseră, deschiseră roze și frumoase ...

 

Thomas Moore - Melodii irlandeze

... Streinul va auzi tânguirile tale în câmpiile sale, suspinurile arfei tale vor trece mările, și tiranii însâși făurindu-ți ferele între cântările robitei lor țări, vor opri ca plângă! Melodia II - Cânt ostășesc Aduceți-vă aminte de slava lui Brien-Viteazul, măcar că zilele eroului au trecut. Căzut în câmpiile Mononiei, adormit într ... ne călăuzi încă la biruință. Oh, Mononie! Oare pentru aceea natura podobi cu bogate văpsele câmpii tăi, și făcu dealurile tale atât de frumoase, pentru ca vie un tiran spre a le veștezi cu urmele robiei? Nu, libertate! Niciodată nu ne vom lăsa de zâmbirile tale.Mergi de spune ... dânsa prețiosul talisman, făcu strălucească în ochii tăi adimenitoare nadă a fericirei, numai pentru ca te tragă spre ea și apoi pearâ după un minut. Dacă dulcele ceasuri care da strălucire și plăcere până și durerei au trecut acest fel; dacă nădejdea nestatornică și iubită care ... o scaldă în vinul ferbător. Curând bobocii ce băusera rouă cerurilor se vesteziră și muriră, în vreme ce acele pe care rubinoasele valuri le văpsiseră, deschiseră roze și frumoase ...

 

Constantin Negruzzi - Duchesa Milanului

... urmă o dobândisă; și ei nu mai avĂ© întru ea decât o umbră de stăpâniri în niște particularnice staturi, cari încă îi cunoște, nu atât ca -s încredințăzi de protecsie lor, cu cât temĂ© aibă din puterea lor. Milanezul era cel mai mari dintre toate. Viscontezii, cari din particularnici stăpânitori făcusă duchi, bucura de o stăpâniri legiuită prin bunăvoință a noroadelor, și prin aceea a împăraților. Dar parte bărbătească a aceștii ... pricina războaielor cu englejii și a feliuri de tarifuri de cari această împărăție era stricată, nu au lăsat pe copiii ducului de Orleans ca -s ducă puie stăpânire pe acest ducat. Venețienii, cari afla milanezul după plăcerea lor, negreșit l-ar fi apucat dacă nobilitate Milanului nu s-ar foarte sâlit ... de amoriul său; i-au mai făcut de mulți ori curți, hotărât a-i mărturisâ aceea ci el sâmță pentru dânsa, dară el întorce, fără îndrăznească a-i spune taina sa, și mai înamorat decât cum era când duce. Canalul Milanulu, cari ești lucru franțuzilor, săvârșându- întru ace vremi, damile ...

 

Mihai Eminescu - Povestea magului călător în stele

... cărări a vieți-s deșarte, cari mărețe. «Dar el din a lui munte în veci nu se coboară, Căci nu vrea ca piardă din ochi a lumei căi, Ca nu cumva măsura, cu care el măsoară În lipsa-i se schimbe... și el, întors din văi, Silit ca înceapă din începutu-i iar nu poată s'oprească gândirea celor răi. Și cine - enigma vieții voește s'o descue Acela acel munte pe jos trebui -l sue». Cu buclele lui negre, ce mândre strălucite ! Cu fața lui cea trasă, ce dureros de pal ! Cu ochii mari ce-și primblă privirile ... duce, pe calul pag călare, M'oiu duce pân' la poala a muntelui Pion Ș'apoi pe jos de-acolo eu muntele - am sui Ca gândurilor mele aripe le pui. « Aripe, ca știe ce e deșertăciunea: treacă ale lumii curs mizer și meschin, Ca pasul vieți-mi toate -l ducă 'nțelepciunea, Ca sigur calc calea vieții cea de spini, Ca ...

 

Vasile Alecsandri - Istoria unui galben

... mirare) : Cu tine! Ce fel? GALBENUL (repede, adunându-și suvenirele) : Dar... îmi aduc aminte... într-o noapte întunecoasă, marea era întărâtată de furtună... corabia era se înece la Sulina... Toți se rugau lui Dumnezeu ca -i scape.... PARAUA: Așa este, bine zici. Eu tremuram de frică și, deodată, zuruind cu disperare, m-am aruncat și m-am lipit... GALBENUL: (dându ... asupra oamenilor. M-am folosit mult de privilegiul ce avem noi, banii de aur, a fi strânși cu scumpătate la pieptul lor, pentru ca le cercetez și le cunosc inimile de aproape; și tu, iubita mea, știi ca și mine câtă mârșăvie plină de dezgust este ascunsă înlăuntrul unor bipede care se zic creștini cu frica lui Dumnezeu. Ascultă dar, și nu te ... crede-mă că dacă mi-ar fi fost cu putință mi-aș fi răpit viața de desperare; dar firea nedreaptă n-a vroit ne dea și nouă, galbenilor, dritul scump de a ne sinucide; în urmare am fost silit -mi mistuiesc durerea-n suflet și urmez pe noul meu stăpân la moșia lui. Dar poți tu

 

Cezar Bolliac - Muncitorul (Bolliac)

... noapte, și vara pe greu soare, Și fără foc pe iarnă cînd firea toată moare,     Cînd toată firea-ngheață, Ea n-avea altă grijă decît mă ferească De tot ce doare-n viață, poată mă crească,      poată a-mi zîmbi. Creșteam și-mi mergea binesub dulcea-i îngrijire, Rîdea cînd ziceam : mamă ! la-ntîia mea vorbire,     Văzîndu-m-a ... ea lumea-ntreagă Cînd mă vedea la masă. Apoi mai trecu timpul și mă făcui mai mare. O ! cîtă bucurie și cît lucram de tare     Ca produc ceva ! Gîndeam adesea-n sine-mi : «Eu sunt voinic acuma Și, o, ce fericire ! oi -mi hrănesc eu muma !...     Ea nu va mai lucra !» Dar viața-i se scursese în vreme prea puțină... Acel care privește din cer p ... mi-arată Că am plecat pe drumul de a mă face tată !     Mărite Dumnezeu ! Eu mă topeam cu ziua de multă nerăbdare. Gîndeam ca ce dulcețuri -i dau eu demîncare,     Ce poate poftească. Dar ea, mai înțeleaptă, venea pe lîngă mine Și îmi zicea ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>