Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru CEL MAI MULT
Rezultatele 511 - 520 din aproximativ 1433 pentru CEL MAI MULT.
... numai pe acolo fân și lemne, și n-avea cine și pentru ce să meargă călare, ba încă pe vremea lucrului. Pentru ceva bun nu mai mergea nimeni. — Parcă ne gonesc, îi zice tătuca Anicuței, că prea iute mai merg. La crâșmă trebuia să tac, să-mi fie limba legată. Of, fetițo, nu-mi spune inima de bine. Stătu el puțin la ... cazi la vederea cuiva, să fugi când prin pădure, când prin vâlcea, să nu te vadă nimeni. Să fugi și să-l chemi pe Dumnezeu cel milostiv. Hristos cu tine! Tătuca îi vârî în mână legătura cu bani, iar ea își găsi o tufă care era mai deasă și se ascunse. Nu trece mult și sar la tătuca trei călăreți; unul zdravăn, botos, cu cămașă de cit roș și cu ciubotele mari și ceilalți doi rupți, zdrențăroși, or fi ... cumpănește. — Ce, ziceți, fraților, îmi pare că fetița trebuie înlăturată. Dac-om lăsa-o așa, apoi ea cea dintâi ne spune pe noi. Au mai vorbit, s-au mai sfătuit ș-au hotărât: să nu mai
... numai pe acolo fân și lemne, și n-avea cine și pentru ce să meargă călare, ba încă pe vremea lucrului. Pentru ceva bun nu mai mergea nimeni. — Parcă ne gonesc, îi zice tătuca Anicuței, că prea iute mai merg. La crâșmă trebuia să tac, să-mi fie limba legată. Of, fetițo, nu-mi spune inima de bine. Stătu el puțin la ... cazi la vederea cuiva, să fugi când prin pădure, când prin vâlcea, să nu te vadă nimeni. Să fugi și să-l chemi pe Dumnezeu cel milostiv. Hristos cu tine! Tătuca îi vârî în mână legătura cu bani, iar ea își găsi o tufă care era mai deasă și se ascunse. Nu trece mult și sar la tătuca trei călăreți; unul zdravăn, botos, cu cămașă de cit roș și cu ciubotele mari și ceilalți doi rupți, zdrențăroși, or fi ... cumpănește. — Ce, ziceți, fraților, îmi pare că fetița trebuie înlăturată. Dac-om lăsa-o așa, apoi ea cea dintâi ne spune pe noi. Au mai vorbit, s-au mai sfătuit ș-au hotărât: să nu mai
Antim Ivireanul - Cuvânt de învățătură la Obrezaniia lui Hristos
... Antim Ivireanul Și când s-au umplut 8 zile ca să tae pruncul împrejur, chemat-au numele lui Iisus, carele au fost zis de înger mai înainte, până a nu să zemisli el în pântece. Zice la cartea Facerii, în 17 capete, cum că au tocmit Dumnezeu cu Avraam ... zice Luca evanghelistul: Și când s-au umplut 8 zile ca să tae pruncul împrejur, chiemat-au numele lui Iisus, care nume iaste cu adevărat mai presus decât tot numele, după cum zice fericitul Pavel, că să înțelĂ©ge mântuitor. Și să poate adeveri și de pe alte multe numiri cum ... că așa va să zică Hristos la judecata cea înfricoșată, cătră oamenii cei drepți: Veniți, blagosloviții părintelui mieu și moșteniț împărățiia, carea iaste gătită voao mai nainte de începutul lumii. A șasea să chiamă coroană, că așa zice Ioann la Apocalipsis: Ține ce ai dobândit, ca să nu ia ...
George Coșbuc - Fata craiului din cetini
... ca un Arghir! Așa erau feciorii: iar Tabără-mpăratul Din inimă iubindu-i pe unul ca pe altul, Sta-n cumpănă și-n gânduri și mult îmi chibzuia Și mult își bătea capul, căci dânsul nu știa La care dintre principi să lase-mpărăția? Din ei care-i mai vrednic? În care-i vitejia Mai mult înoțălită? Un suflet creștinesc, Menit pentru mărirea de tron împărătesc, Și-o inimă domoală în care fiu trăiește? O minte mai vicleană pe care-l fericește? Din ei care-i mai vrednic? Iubindu-i pe tustrei, El nu putea s-aleagă pe nici unul din ei, Iar neputând s-aleagă, era tot trist, sărmanul, Și tot ... turnul de mărgele și-n jur cu bărbănoc La capătul Cetății fugarul stă pe loc Și sforăie și bate în țărnă cu piciorul Și nu mai vrea să plece. Descalecă feciorul Și-n jur privește: vede o babă, care sta De cârje răzimată și care-apoi era Mai slabă decât moartea cu fața schimosâtă, Cu mâini ca reschitoarea și-așa de mult urâtă, Încât de groază Grangur privirea și-a-nturnat; Iar baba-nhoalbă ochii și-i zice așezat: De ce te tulburi oare și ...
Gheorghe Asachi - Broaștele care cer un împărat
... Pacinic, drept, cu blândă fire, Încât altul nicăire Niciodată s-au văzut. Dar din ceri când au căzut, Au sunat așa de foarte, Încât neamul cel broscos, Bolând mult și mai fricos, Pin coșor, glodoase boarte Tupil s-au acufundat Și timp mult n-au cutezat De-a scoate un cap afară, Să facă conțert de sară. Suveranul îns-acel Pe care l-au socotit Că ... spate. Păzind al său caractir, Toate sufere-acel Sir. Însă broaștele rebele, Neastâmpărate, rele, Cătră Zevs iar au strigat: Să ni dai alt împărat, Care mai vioi să fie! Zevs atunce în mânie Li trimete o cucoară, Care-mpunge, le omoară, Să arete a ei putere Le înghite și ... era destul odor Acel pacinic domnitor. Acuma vă dau un sfat: Păstrați p-acest împărat, Nu cumva iar prin schimbare Să dați pest-un rău mai
... ochii tânărului, îi face așa ca o amețeală, cu un fel de durere la apropietura sprincenelor. Merg ei astfel domol alături în buiestru țăcănit, vorbind mai de una mai de alta, și rămâne lucru hotărât că se opresc împreună la conac pentru o gustare; și din vorbă-n vorbă, nici nu prind de veste ... ndăratele... Sudori peste sudori... Tânărul se oprește și stă la gânduri, uităndu-se ca-n gol; dar întâlnește ochiul tovaroșului, care-i dă o povață mai tare decât cea mai tare poruncă... Pune mâna-n sân și scoate legătura... Înainte... Unchiul ridica ochii spre nepot, zâmbind cuminte, și fără să mai zică o vorbă, îi apleacă cu multă luare aminte asupra mesei. E trei după miezul nopții. S-a dus arenda!... și două inele ... a vârât adânc legătura în sân: - Cu mine să joci tu, mă! țângăule mucos? Și-i arde părintește două palme strașnice. - Altădată să nu te mai apuci să joci cu oameni bătrâni, dacă nu știi juca! Ia-ți acu banii și pleacă degrabă la boierul... Uite... mai ține doi lei de parale, să ai ce mânca pe drum. - Sărut mâna! În câteva clipe, băiatul e călare... - Ei! ce stai? nu pleci? - ...Unchiule ...
Mateiu Caragiale - Craii de Curtea-Veche
... prelingeau ca o sudoare rece, stropi groși. Ăsta e timpul care îndeamnă cel mai mult la băutură; rarii trecători ce se prefirau prin ceață erau mai toți afumați. Un lungan, coborând prispa unei cârciumi, căzu grămadă și nu se mai sculă. Întorsei capul dezgustat. Birtul ales pentru acea seară fiind tocmai în Covaci, luai o birjă, lucru cuminte, deoarece la sosirea mea, ceilalți mosafiri erau ... șterse ochii umezi. - Ah! zise Pirgu lui Pașadia, făcându-și privirea galeșă și glasul dulceag, ah! cu valsul ăsta țin să te duc la lăcașul cel din urmă, cât mai curând; cred că n-ai să mă faci s-aștept mult încă această sărbătoare a tinerețelor mele. Ce frumos are să fie, ce frumos! și eu beat, cu nenea Pantazi, voi stoarce întristatei adunări ... fierbinți luându-mi, în cuvinte mișcătoare, rămas bun de la în veci neuitatul meu prieten. Pașadia nu zise nimic. - Da, urmă Pirgu, leșinându-și și mai mult glasul și privirea, are să fie atât de frumos! Eu am să-ți duc căvălăriile pe pernă. Și, la șapte ani, la parastasul cel ...
Cincinat Pavelescu - Amintiri literare (Ion Luca Caragiale)
... scriitorul, a fost depășit de imensitatea personalității sale individuale. S-a zis despre Oscar Wilde, că și-a trăit viața mai mult decât și-a scris-o. Cred că adevărata operă a lui Caragiale s-a irosit în conversațiile lui zilnice ... să zicem 6. Dar eu lucrez de 48 de ceasuri fără să mă mișc de la birou. Înțelegi? Și cum m-am chinuit la ea mai mult decât tine, nu te pot lăsa s-o iscălești singur. Versurile au și apărut în Epoca literară, semnate de Cincinat și Ion Caragiale. Mai târziu am întâlnit pe maestrul Ion L. Caragiale în amurgul luminos al unei zile de toamnă, pe o bancă din grădina Cișmigiu. Citea cartea a ... lui Caragiale, profesorul Suchianu, Delavrancea și alții. Se fac grupuri-grupuri și discuția se animează. Caragiale era într-o vervă drăcească. Se juca cu cele mai fantastice paradoxe și susținea, azi pro și mâine contra, tezele cele mai subtile, cu o argumentare și o demonstrație uluitoare. Pe atunci se începuse în Adevărul literar faimoasa polemică asupra artei pentru artă și asupra artei cu ... ...
Alecu Donici - Pizmătarețul și șarpele
... şi şarpele Pizmătarețul și șarpele de Alecu Donici Degeaba vorovesc că nu-i la draci dreptate, Când ei o și păzesc cu mare scumpătate Și cel ce au făcut în lume rău mai mult La Tartar purure-i mai bine cunoscut. Acestui adevăr am fabulă dovadă. Mergînd în șir la o paradă, Un șarpe prea înveninat Cu pizmătarețul s-au fost împricinat; Căci șarpele ... pizmătarețul își da a lui cuvinte, Precum că are El drit mai mare. Când iată, Velzevul la ei s-au arătat Și dând mai înapoi pe șarpe, înciudat Au zis: "Eu recunosc a tale vrednicii, Dar după drept cuvânt, în urma lui să fii. Ești rău în ... pe toți au pizmuit, Și limba lui cea rea străbate Oriunde, de departe. Așadar de acum, vă hotărăsc să știți: Că pizmătareții în iad sunt mai cinstiți Și de la locuri voi să nu vă mai
Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Trubadurul
... modern, acești frați de studii și de viață deveniseră, înainte de vreme, niște capete culte și severe, pentru cari nimic nu era străin cu desăvârșire. Cel mai tânăr era de douăzeci și unu de ani. Slab, palid, cu capul mare și tuns mărunt; ochi negri și vii, gene lungi și lucioase. Nervos ... săracă, leneșe, fudulă, sceptică, incultă și nemiloasă". Pentru cei mici și umiliți, un adevărat amic, neîmpăcat contra "utopiștilor nebuni", cari, vroind să le dea prea mult, s-au ridicat pe umerii lor și nu le-au dat nimic. Dintre noi, cel pe care îl iubea mai mult era tocmai vrăjmașul metodului său. Pentru acesta analiza era un mijloc, adesea fără nici o importanță. Vederile generale, dragostea sintezei ș-a sistemului ... zile mi-a rămas în nas mirosul morții: rece, rânced, ceva de melc fiert, și n-am izbutit să-l gonesc nici cu cel mai delicat miros, nici cu cel mai tare. Mă încearcă frigurile. Cânt cu vioara, și ea răsună în coșul pieptului. Mi s-a rupt o coardă... am crezut că a ... am zis să te muți cu mine. Se vede că nu ții la nimeni pe pământ. - Ba da, ba da, răspunse Trubadurul, ba țin prea mult
Alexei Mateevici - Tovărășiile de cultură pe la sate
... școlii. După cum am priceput din cuvintele lui, țărănimea cam simte lipsa de școală moldovenească. — Uneori, când îți vine feciorul de la școală, îl mai pui să-ți citească ceva, să știi ce se mai face pe lume. Ș-apoi, dacă nu înțelege mai nimic, nu știe limba rusească. — Apoi iaca acu puțini moldoveni de cei învățați își pun silințele ca să le fie dată țăranilor noștri școală ... l rupă cu dinții, nu alta. Îl pun pe-un băiet să-l citească și până când nu-l va citi nu scapă de dânșii. Mai ales gazetul cel moldovenesc... Din vorba de mai sus se vede că săteanul nostru nu numai că înțelege folosul învățăturii, dar chiar o dorește din toata inima, ca cum ar dori un om ... la țară pot să-și deie răsunetul lor acestei dorințe, ieșită din însăși inima norodului. Ei pot să întrunească în așa tovărășii, cerând dezlegare de mai sus și dându-i lucrului său puțin câte puțin o lărgime tot mai mare în toate cererile vieții de azi. Asemenea tovărășii fără îndoială ar putea să se prindă tare la țară, unde ar fi o îndeplinire a ...