Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru NU STA LOCULUI
Rezultatele 511 - 520 din aproximativ 938 pentru NU STA LOCULUI.
George Coșbuc - Blăstăm de mamă
... cuvânta: Constantine, Constantine! Blăstămat să fii de mine! Blăstămat de mamă-ta Că ai dat pe soră-ta! Frații tăi mie-mi striga: Pe Lenuța nu o da! Tu ai dat-o, blăstămate, Pe hotară-ndepărtate; Dar te blăstăm, blăstăm greu Din tot suflețelul meu: Pământul nu te primească, Țărna nu te mai voiască, Lutu-afară te izbească, Căci de dorul Lenuței Rumpu-mi firul vieții! Astfel dânsa blăstăma Și-azi și mâini și-alaltă mâini ... răpede cruce... Nici la mama nu m-oi duce, Căci m-a blăstămat măicuța, Că eu i-am dat pe Lenuța! Și cum sta și cugeta Gândurile-l asudă, El prin lacrămi se ruga: Șălaș, mândru sălășel, Fă-te-un șoim de călușel, Și tu, pânză din sălaș, Fă ... Din grai dulce i-a vorbit: Constantine, Constantine, Spune-mi dacă-i rău sau bine; Nouă ani, vezi, au trecut, Că pe voi nu v-am văzut, Ba nici vești nu mi-ați trimis, Nice carte nu mi-ați scris! Constantin a cuvântat: De când tu te-ai măritat Rău nimic nu ...
Nicolae Gane - Hatmanul Baltag (Gane)
... doisprezece ciraci cu ciubote de iuft. Timp de șase lungi săptămâni urșii și porcii sălbatici fură lăsați în pace; puștile ruginiră și cornul lui Baltag nu mai scotea decât sunete răgușite. Dar dorul vânatului apucă din nou de inimă pe tânărul însurățel și, într-o bună dimineață, el porunci ciracilor să ... la doisprezece. În fiecare zi de naștere mama soacră găsea de bănuit și de cârtit cum că se zdruncină sănătatea scumpei sale fiice; și dacă nu se făceau toate după cheful ei, ori că ciorba nu era destul de caldă, ori că muștile bâzâiau prin odaie, gura ei umbla ca o moară stricată, și nimene nu mai avea odihnă în casa lui Baltag. Sărmanul Baltag suferi cât putu, dar de la o vreme pierdu cheful și pofta de mâncare, și căzu ... ca toate ideile. Iată-l, deci, că ia un cuțit de vânat dintr-un dulap; îl ascute pe ciubotă și-l îndreaptă spre gâtlej. — Nu merge, zise hatmanul, oprindu-se în drum. Se vede că nu taie destul de bine. Apoi, mai ascuțindu-i tăiușul, ridică iarăș spre gâtiță ucigătoarea unealtă, care părea a ...
... bujori Și cu ochi de pruncușori. Lucrul vostru să sporească, Pânzele să se-nălbească Cum e coala de hârtie Și floarea de iasomie. Iar de nu-ti grăi cu drept, Arde-v-ar dorul în piept, Lucrul să nu vă sporească, Pânzele să nu albească, Ci la soare să-nnegrească Și la vânt să putrezească." Cele fete moldovence Floricele dunărence, De la mal se depărtau Și din gură cuvântau ... Când îți afla de la noi Unde-i badea cel iubit Și de turci nebiruit!" Turcii se posomorau, Pe mal verde coborau Și de mers nu se opreau Pân' ce-n cale nu zăreau O sălcică rămurată Pe-un izvor rece culcată; Lângă salcie o bătrână Cu trei caftane-ntr-o mână [5] De sânge spălându-le, De ... îndrepta, Mamei lui se arăta, Iar bătrâna lăcrima Și cu jale cuvânta: ,,Alei! dragă, de ești viu, Spune mamei ca s-o știu, Iar de nu, să te bocesc [9] Trupul să ți-l pânzuiesc, Podurile să-ți gătesc. [10] ,,Nu sunt mort, nu mă boci, Nici în pânzi nu mă-nveli, Ci în stremțe mă-nvelește De mă schimbă calicește." Făcea mă-sa cum zicea, În calic îl prefăcea. El pe ulițe apuca, Crâșmele ...
Ion Budai-Deleanu - Țiganiada:Cântecul a II
... A rămânea-înapoi fieșcare Să sâlea, lângă cele-încărcate Carră cu mâncări, iar la-împărțală Era multă sfadă și cârteală. Dar' ș-altă nevoie le sta-în cale, Căci pe nemâncat nu putea merge, Zâcând că l-e greață cu rânze goale Să trapede-atâta și s-alerge!... Când era sătui, punea pricină Că le-ar fi ... ales, în față, Că-așa fără nice-o rânduială Nu putem nici pănă demineață Rămânea. Ce duh pă voi vă-înșală!... Cât e zioa gura nu vă tace, Dar' a-închieia cèva nu vă place. Dăci, dacă ați luat armele-odată Trăbuie-întrânsele-a vă dăprinde; Căci arma nu este voao dată Ca pă mălaiu doar>ă< să-o puteți vinde Sau să tăiați numa căpățâne Dă curechiu, ci capete păgâne." Atunci sculându-să ... armați Aflându-să-în mijloc dă războaie Nici un feliu dă armă putea să-i taie. Dar hiind că-ahastă legătură În zioa dă-azi nu să poată face Fără numa prin fermecătură, Care-acum dă multă vreme-încoace Nu s-au mai pomenit, pentru-ahastă Vrând să ne apărăm la năpastă, ...
Vasile Alecsandri - Plugul blestemat
... o pândește avanul domnitor Cu poftă nesățioasă, cu ochi adunător. El vrea ca să-și cârpească hlamida aurită Cu zdreanța sărăcimii de veacuri moștenită. Dar nu vrea răzeșimea să-i vândă-al său ogor, Căci e legat prin sânge pământul de popor. Nu vrea? răcnește vodă... Prostimea întețită Ridică azi din țărnă ființa-i umilită Și îndrăznește-a-și pune vroința-n fața mea? Să afle ... în față cu boii se oprește, Din ochi aruncă fulgeri, apoi așa grăiește: Vrei să ne prăzi tu, vodă, avutul strămoșesc? A! dacă nu ai teamă de trăsnetul ceresc, Na!... zi să treacă plugul pe-al meu copil din fașă, Ca să rămâie-n lume pomină ucigașă. Ea zice ... odoru-i lângă boi. Minune!... Cei din frunte, plăvanii amândoi, Cu ochi plini de blândețe pe dânsul capul pleacă, Îl mirosă; el râde și ei nu vor să treacă. În lături! strigă vodă, și glasu-i răgușit Se pare de păcatu-i în piept înădușit. Iar falnica româncă pe sânu-i ... Alăture cu pruncul, mândria ta înaltă! Năprasnic atunci vodă c-un bici cumplit de foc Lovește-n boi să-i mâie, dar boii stau pe ...
Ion Luca Caragiale - Baioneta inteligentă
... răspuns că eu n-am pretenție... am luptat așa, de dragul liberarilor. Dar d. Guță: — Trăiască ai noștri, d-le Iancule! ...de ciocoi! Da nu se poate! să dau la toți bocciii și mitocanii dicorății și tocmai d-tale să nu-ți dau! nu face! Eu știu că te trec pe listă. — Nu mă trece, că cine știe cât costă... acu sunt cam tinichea. — Ce să coste? un moft... Facem noi pentru d-ta. Pe urmă mi ... acuma un balamuc cu predarea armelor! Cică s-a furatără sumedenie... — Se prea poate, nene Guță; în vreme de război câte arme nu se prăpădesc! — Poate la alte cumpănii să se fi făcut vrun abuz; dar la noi, nu-mi vine să crez... Ei! da nu face nimica... Trăiască ai noștri, d-le Iancule! ...de ciocoi! Astfel, din pricina unei neglijențe a comenduirii am rămas nedecorat, după ce am ... n vorbă, zic eu, ascunzând cât puteam mai bine sentimentul de invidie: — Dumitale cum ți-a dat decorație, frate Sarchiz, și mie nu ...
Alecu Russo - Critica criticii
... domnului D. G. asupra pieselor date la Teatrul Național la prilejul benefisului dlui Necolau. Iscălitul se socotește în numărul acelora care gândesc cum că critica nu ar prinde loc în epoca de astăzi, căci, fără a vătăma vroiubire de sine, încă nu avem, nici putem avea o literatură până maitârziu. Tălmăciri, imitații, cercări, deși vrednice de laudă, nualcătuiește o literatură, ș-ar fi păzit tăcere, dacă oareșcare ... D. G. n-a făcut despicarea cuvenită, domnul D. G.a vătămat logica. Suindu-ne în sus, găsim lauda domnului Alecsandri; nu știu cum ar fi făcut să nu-l laude... Dar pot încredința că nu l-a înțeles...căci, vorbind de un personaj al piesei, și anume de cc. (cuconașul)Nicu: "prostia unui cuconaș de astăzi era caracterizată ... care au citit articolul, domnul D. G., precum a înțeles piesadomnului A., asemene a înțeles și Băcălia dlui R.; nu este de mirare,căci nici unul din care au văzut reprezentația nu era mai în starede a o înțelege și a critica cu știință! Băcălia este scrisă moldovenește,încât fieștecare a înțeles ...
George Gordon Byron - Cântarea dracilor în preziua potopului
... în preziua potopului Cântarea dracilor în preziua potopului de George Gordon Byron Traducere de Ion Heliade Rădulescu Să ne bucurăm! să ne bucurăm! Glasul omenesc nu va tulbura, Cu ale lui rugi nu ne va curma Din țipăt, din joc, din zbor ce serbăm. Om nu va mai fi, jertfa va lipsi. Al nostru tiran fără de prinos Va cere-n zadar scrumul cu miros. Cine-i va jertfi? cine-i ... fi un mormânt, Mormânt de triumf, mormânt tot pământ. Ha, ha, ha, ha, ha, ce luciu sclipind! Să ne bucurăm! să ne bucurăm! Glasul omenesc nu va tulbura, Cu ale lui rugi nu ne va curma Din țipăt, din joc, din zbor ce serbăm. Vom vedea pierind, murind și murind Neamul omenesc atât îngâmfat D-al lui ticălos ... volborând, Totul dezlegând, totul mestecând, -- Ce haos frumos! umed mușuroi! Să ne bucurăm! să ne bucurăm! Glasul omenesc nu va tulbura, Cu ale lui rugi nu ne va curma Din țipăt, din joc, din zbor ce serbăm. Moartea-apoi va sta, puțin va-nceta. Pe dărâmături alți oameni mai noi, Mai spurcați, mai răi, mai vrednici de noi Se vor înmulți, — ea-i va secera ...
Ion Heliade Rădulescu - Cântarea dracilor în preziua potopului
... în preziua potopului Cântarea dracilor în preziua potopului de George Gordon Byron Traducere de Ion Heliade Rădulescu Să ne bucurăm! să ne bucurăm! Glasul omenesc nu va tulbura, Cu ale lui rugi nu ne va curma Din țipăt, din joc, din zbor ce serbăm. Om nu va mai fi, jertfa va lipsi. Al nostru tiran fără de prinos Va cere-n zadar scrumul cu miros. Cine-i va jertfi? cine-i ... fi un mormânt, Mormânt de triumf, mormânt tot pământ. Ha, ha, ha, ha, ha, ce luciu sclipind! Să ne bucurăm! să ne bucurăm! Glasul omenesc nu va tulbura, Cu ale lui rugi nu ne va curma Din țipăt, din joc, din zbor ce serbăm. Vom vedea pierind, murind și murind Neamul omenesc atât îngâmfat D-al lui ticălos ... volborând, Totul dezlegând, totul mestecând, -- Ce haos frumos! umed mușuroi! Să ne bucurăm! să ne bucurăm! Glasul omenesc nu va tulbura, Cu ale lui rugi nu ne va curma Din țipăt, din joc, din zbor ce serbăm. Moartea-apoi va sta, puțin va-nceta. Pe dărâmături alți oameni mai noi, Mai spurcați, mai răi, mai vrednici de noi Se vor înmulți, — ea-i va secera ...
... urmă pare turburat, Tremură, pălește, temerea-și ascunde, Apoi nalță glasul și-astfel îi răspunde — ,,Ale mele fapte par bănuitoare; Dar, o, mândre doamne, nu sunt trădătoare. Timpul vă va spune într-al meu favor. Cel dintâi în luptă merge-voi să mor!" Zice și se-nchnă. Domnul aprobează. Acuzatul ... repezi, spumegate, Astfel se-nturnară cetele turbate. Toți restrânși, p-ai noștri, repede cobor, Îi strivesc prin număr și prin focul lor. Calul și piciorul nu mai pot să calce Decât pe cadaveri... Câmpu-n sânge zace. Brațele-amorțite spedele scăpau. Cei armați nu cată, nu știu unde dau. O furtună crudă repede-a-nceput!... Pulberea-i udată, tunurile-amut. Domnul, cu durere, către-ai săi vorbește — ,,Omul ... luptă pentru-al tău amor! Plângi cu plâns de moarte pe mormântul lor! Râul peste vale cură sângerat; Câmpul de torente de sânge-i scăldat, Nu mai poate-nghite valul cel de sânge Ce pe valuri negre necurmat se frânge. Valea-i despoiată d-ale sale flori; Păsările-oprit-au imnii ... și demnele mumi Pe feciori îndeamnă la rezbel să sară, Își fărâmă pieptul, arătând să moară. O, străini ce-n țară dulce v-ați umbrit, ...
Alecu Russo - Palatul lui Duca-vodă
... și iată ce-am găsit: Acest fost palat, ridicat spre partea zidului din față cu Iașii, este întreg de piatră, cu bolți de cărămidă. El nu întrunește proporțiile arhitecturale care dau unei clădiri aspectul de monument, dar posedă un ce misterios, care spune multe imaginației. Ferestrele, prea mici, sunt împrăștiate fără ... adică din partea ogrăzii. Ele sunt săpate în pământ, boltite și zidite de-a curmezișul palatului, în număr de cinci sau șase, dar nu au nimic remarcabil. Iar intrarea în tainițe se găsește în peretele palatului care privește spre oraș. O ușă mică, rotundă și ridicată de la pământ ... păstrat până astăzi în casele țărănești. În odaia lui vodă , la ambele colțuri, în partea ferestrei, sunt doi stâlpișori de piatră, puțin ridicați, care țineau loc de picioare pentru un pat. Asemene se obișnuiește și la țărani, cu deosebire numai că stâlpii sunt de lemn. Din dosul palatului se găsește o ... făcută în zidul ce înconjoară Cetățuia. Poarta Cetățuiei se deschide în partea zidului ce cată spre dealul Pietrăriei. O clopotniță se înalță pe dânsa, însă nu are nimic mai însemnat decât toate celelalte clopotnițe de pe la mănăstiri. În fruntea porții, pe dinafară, este săpată în piatră stema țării: cap de ...