Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru FI PE SFÂRȘITE
Rezultatele 531 - 540 din aproximativ 611 pentru FI PE SFÂRȘITE.
Alecu Russo - Cugetări (Russo)
... în Moldova bătrână, am supt străinătatea; deși capulne este de neamț sau de franțuz, avem o datorie firească de a arunca câteva flori pe mormântul trecutului. Va veni vremea, dacă n-ași sosit, în care și noi, tinerii de pe la 1835, tinerii și bonjuriștii suride astăzi vom fi chemați bătrâni; vom fi judecați, nu după ceea ceam făcut, dar după ceea ce mințile strechiate vor socoti că a trebuitsă facem; vom fi osândiți nu după greutatea luptei și a vremii deatuncea, ci după patima partidelor și după placul opiniei mulțimii.Umbra trecutului, ce întunecă când ... la boier și la plugar; acea legătură s-aîntrerupt! o prăpastie adâncă desparte astăzi omul nou, poreclitboier, de popor, și prăpastia aceea se cheamă știința . Pe cât boierulcrește în idei și în învățătură, pe atâta poporul rămâne în urmă. Învremea trecută, boierul vorbea, trăia cu țăranul, precum ar fi vorbitcu alt al său necăftănit ; se înțelegeau amândoi în limbă și în idei;astăzi îl înțelegem cu inima numai, și trebuie să învățăm limba lui ... va părăsi căile pedanților și se va îndrepta la izvoruladevărat: la tradițiile și obiceiurile pământului, unde stau ascunseîncă și formele, și stilul; și de aș ...
Vasile Alecsandri - Dan, căpitan de plai
... vremii lungă coasă! Apoi el pleacă fruntea și cade în visare, Iar munții, albi ca dânsul, se-nclină-n depărtare. Ai timpilor eroici imagine augustă, Pe când era el tânăr, lumea-i părea îngustă Pentru bine, și largă, prea largă pentru rău! El ar fi vrut-o bună ca bunul Dumnezeu. Deci îi plăcea să-nfrunte cu dalba-i vitejie Pe cei care prin lume purtau bici de urgie, Și mult iubea când țara stiga: La luptă, Dane! Să vânture ca pleava oștirile dușmane. Atunci a ... trăgând doi spectri de umbră după ei. Se duc vârtej ca gândul plecat în pribegie, Se duc pân ce-a lor umbră întinsă pe câmpie Le trece înainte și pân ce se lovesc În ochi cu faptul zilei... Atunce se opresc. Și iată-i pe o culme nocturnii călători, Lucind sub cerul palid în mantie de zori! Ei lasă jos pe coastă să pască armăsarii Și stau privind în vale cum fac pârjol tătarii. Cinci sate ard în flăcări pe câmp, și fumul lor Se-ntinde ca o apă, plutește ca un nor De-a lung pe ...
Vasile Alecsandri - Andrii-Popa
... țipă, se aruncă, Trece șes, pâraie, luncă Cu fugarul sprintinel Și cu hoții după el. Mihai mândrul vine iară, Falnic ca un stâlp de pară, Pe-un cal alb ce n-are loc Și din ochi aruncă foc. Fug cum fuge-o rândunică, Fug ca fulgerul când pică, Și se duc ... se sfârșește. Zece-s morți! doi încă vii, Mihai mândrul și Andrii. Andrii fuge făr' de-o mână, Prinde murgul la fântână, Dă peptiș, sare pe șa Și din gură zice-așa: „Zbori, copile sprintinele, Să mă scapi de chinuri grele, Că mă jur, de mă-i scăpa, Ca pe ... a-l putea prinde vreo potiră. La anul 1818, Mihai Cozoni, unchiul autorului, a fost însărcinat prin poroncă domnească ca să puie mâna pe acel hoț vestit. Deci, întâlnindu-l la Valea-Seacă, l-a ucis din fuga calului, după o cruntă luptă de câteva ore. La ... lui Ipsilanti cu rang de sutaș ( ekatondas ), și la crunta bătălie a grecilor cu turcii în Valahia, la Drăgășani, a rămas pe câmpul războiului, după ce făcuse mari și minunate vitejii. ↑ Istoric. – Acesta era răcnitul lui Andrii-Popa când de izbea asupra potirelor ce întâlnea ...
Alexei Mateevici - Toamna (Mateevici)
... era cam nesilitoare la lucru, mai era și cam rea la gură și iubitoare de fel de fel de vorbe atât bune, cât și rele, pe care le purta prin mahalalele satului. Asta îl făcea pe moșu Dumitru s-o urască pe mama Zamfira încă și mai mult, încât moșu foarte arareori se unea cu ea și mereu căuta capăt de gâlceavă. Și acu moșului îi veniră ... cununată, și toți nuntașii o pornesc acasă la mire în cântarea unui marș răsunător, ce-l zic viorile, fluierele și cu dărăbănile țiganilor. În drum pe tineri îi așteaptă o gloată întreagă de băieței mici, cu cănile pline de apă. Când trec mirele și cu mireasa pe lângă ei, îi udă cu apă să fugă de ei nevoia în viața lor viitoare, așa precum dispare (se face nevăzută) apa. Mirele scoate din ... bănuții în colbul drumului, țipând și bătându-se de la ei. Oamenii cei mai așezați, mai cu dare de mână, de la biserică se împrăștie pe acasă. Mulți din ei se mai duc pe ospeți pe la rude și pe ...
Alecu Donici - Zi întâi aprili
... Alecu Donici - Zi întâi aprili Zi întâi aprili de Alecu Donici Nu știu, zău, pe ce temeiuri Zi întâi a lui Aprili S-au menit din obiceiuri A fi zi de amăgiri. O zi numai în trei sute, Fără praznici, sărbători, Pentru niște șăgi plăcute, N-ar fi rău însămnători. Dar a lumii amăgire Nu are nici un hotar, Toate trec prin chibzuire Vicleșugului amar. Omul cel întâi căzură Prin amăgire ... legi: Sfarmă, drege, hotărăște Soarta țărilor întregi. Diplomaticii înșeală La Septemvrii, la Ghenari, Caută, pândesc greșeală Și răstoarnă planuri mari. Toți supușii în tot locul Pe șefii lor amăgesc, Prin aceasta-și fac norocul, Cariera își lățesc. Femeile au prea multe Zile-ntâi a lui Aprili, Chiar deviza lor ...
Petre Ispirescu - Făt-Frumos cu carâta de sticlă
... vântul, ducându-se într-un dâmb și se opri acolo. Apoi îi zise: - Stăpâne, descalecă, și cu frâul în mână, apleacă-te și ia de pe jos ce ți-o da de mână și umple-ți sânurile. - Așa orbește, ce naiba o să apuc? Mai bine ar fi să mă dezleg la ochi, răspunse băiatul. - Să nu faci una ca asta, vai de mine! că în clipa ce vei deschide ochii, cu moarte ... mâhnitoare sufletului împărătesc. Dacă se întoarse acasă la dânsul, spuse calului cele ce află, și-l întrebă, că nu e chip a scoate pe fată din mâna zmeilor? Calul îi răspunse: - Ce nu se poate pe lumea asta? Însă ca să scapi pe fată din mâna zmeului, cam greu lucru este din pricina zgripsoroaicii de mă-sa, că este și vrăjitoare de înghiață apele. Atâta fu destul băiatului ... la cuvinte. Fata, văzând că are a face cu un viteaz, intră în cămară, luă cu dânsa o gresie, o basma cu chenar pe margine și o perie, ieși repede din casă, se puse pe ...
Alexei Mateevici - Sfântul Vasile - Anul Nou în obiceiurile moldovenilor basarabeni
... vă fărâmă boii pragul". Și primesc de la gospodarii casei bani mărunței, covrigi și colăcei, făcuți anume pentru asta. Covrigii și colăceii băieții îi înșiră pe prăjină și se duc la alte case. Mai târziu, când amurgește bine, pornesc ,,de-a hăitul" flăcăii. Venind la o casă, ei dintâi ... adeseori strică cuvintele, nepricepând bine înțelesul lor sau chiar le uită și nu le spun toate. Iată un ,,hăit flăcăiesc" care pare a fi unul din cele mai frumoase: ,,Am venit la domnul Și la împăratul La fața Măriei sale. Se va putea să urăm Sub curțile dumitale? Și ... A alergat badea Vasile acasă Ș-a luat un chiticel Mititel ca porcul, Iute ca focul, Și s-a dus pe un deal de zâmbre, De unde toată lumea se vede, Ș-a scris în cărți, Ș-a trimis în părți, Ca ... am mai ura, Dar ne temem că vom însera, C-avem să trecem Trei dealuri îngemănate, Șed balaurii cu gurile căscate, Ca să ne-apuce pe noi de spate, Anul Nou cu sănătate!" Vedem că în hăitul adus aici se povestește toata istoria muncii plugarului și a facerii pâinii ...
Constantin Dobrogeanu-Gherea - Dl Panu asupra criticii și literaturii
... personale între critici și poeți, dl Panu e de părerea următoare: ,,...este o regretabilă promiscuitate când doi factori, dintre care unul are datoria să controleze pe celălalt, trăiesc într-o dependență și solidaritate așa de strânse, că nu mai poți distinge cine e controlatul și cine controlatorul". Așa ar fi dacă criticul ar fi controlorul și poeții controlații, criticul judecătorul și poeții împricinații; din fericire, nu e deloc așa — și un judecător, care pentru motive de imparțialitate ar ... petrecere prietenească cu împricinații, ar fi un model de onestitate, pe când criticul, care pe aceleași motive ar refuza o petrecere prietenească cu artiștii, ar fi un model de naivitate. De altmintrelea, această confundare a unor domenii așa de deosebite atârnă și de concepția pe care și-o face dl Panu despre critica modernă, poate mai ales de aceasta. Pentru dl Panu toate aceste expresii juridice nu sunt tocmai metafore ... literare, e de asemenea adevărat; dar toate aceste aprecieri, judecări și călăuziri constituie așa de puțin menirea și ființa criticii literare moderne, încât ele pot fi greșite într-o critică și totuși ea să rămâie o lucrare de mare valoare critică și literară. Ceea ce face ...
Titu Maiorescu - Eminescu și poeziile lui
... era prea puternic în a sa proprie ființă încât să-l fi abătut vreun contact cu lumea de la drumul său firesc. Ar fi fost crescut Eminescu în România sau în Franța, și nu în Austria și în Germania; ar fi moștenit sau ar fi agonisit el mai multă sau mai puțină avere; ar fi fost așezat în ierarhia statului la o poziție mai înaltă; ar fi întâlnit în viața lui sentimentală orce alte figuri omenești - Eminescu rămânea acelaș, soarta lui nu s-ar fi schimbat. Născut la 15 ianuarie 1850 în Botoșani, primind prima învățătură în gimnaziul din Cernăuți, părăsind la 1864 școala pentru a se lua ... indiferente. A vorbi de mizeria materială a lui Eminescu însemnează a întrebuința o expresie nepotrivită cu individualitatea lui și pe care el cel dintâi ar fi respins-o. Cât i-a trebuit lui Eminescu ca să trăiască în accepțiunea materială a cuvântului, a avut el ... din lumea convențională era o supărare și o nepotrivire firească. Cine-și dă seama de o asemenea figură înțelege îndată că nu-l puteai prinde pe ...
Mihai Eminescu - Când crivățul cu iarna...
... chiar și a mamei rugăciune  La gânduri sclipitoare un capăt ea le pune. Ajung la ea și noaptea umbririle-i și-ntinse, Pe fruntea ei cea dulce culeg blânde visări, Amorul lin își moaie aripele lui stinse, Pe ochii ei eu caut profunde sărutări  Ea-nchide surâzândă lungi genele ei plânse Și glasul ei e cântec în line tremurări, Pe sâni rotunzi, albi, netezi, ea fruntea mea așează  Adorm și ea la capu-mi surâde și veghează. II Dar toate-acele basme în somnu ... eu pentru dânsa strâng Și ea la îngrijirea-mi cea dulce îmi zâmbește, Iar sufletul îmi râde, și inima îmi crește. Luna prin nouri înger pe lume blând veghează. Somnul aduce-n lume copiii lui nătângi. Pe râu fiece undă se-mbracă cu o rază, Copacii se cutremur în frunțile de stânci, Lumina se-mprăștie în pânză luminoasă Pe merii plini cu floare-n grădinele adânci  Și eu, la trunchiul unui, visez la ea deștept, În ploaia de flori roze pe dânsa o aștept. Ea vine și pe
Ion Luca Caragiale - Nevoile obștii și așa numitele "Casa Noastră"...
... Un răcnet năpraznic poate deodată sfâșia solemn sgomotul surd care fierbe sub pământurile balcanice - și înțelegem cât de prețioasă, ba chiar, cât de imperioasă ar fi atunci, pe lângă alianța oficială a celor două State vecine, și înțelegerea cordială a popoarelor lor. Ce poate face regatul român pentru asta ... nechemați a trata împăcarea generală, spre învoirea lor în deosebi ?... Adică acei bărbați de Stat nu știu că, din trei milioane de suflete, școala, pe lângă bunătățile ei, acei oameni valoroși de știință, de artă și de afaceri, bravi militari, preoți și dascăli așezați; pe lângă comercianți, meseriași și muncitori luminați și vrednici, toți oameni de omenie, utili lor, familiei și societății lor - școala mai produce și roade costelive și ... numai atâta ! Meargă cu dânși chiar un bărbat sau mai mulți de reală valoare, oameni a căror moralitate și seriozitate n'ar putea fi puse nici când la îndoială; oameni reputați a nu fi avut în afaceri publice vreo preocupațiune de interese sau de ambiție personale - ducă-se cu toții să trateze... Ei, și ? Din partea forurilor competente li ... ...