Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru BINE SCRIS
Rezultatele 541 - 550 din aproximativ 562 pentru BINE SCRIS.
Dimitrie Anghel - Hipparc și Didona
... de neguri adunate la un loc și apoi sfîșiate în bucăți, cînta năpraznicul vînt, umblînd stăpînitor peste abisuri. Udă, hlamida Didonei îi arăta și mai bine sculpturalele-i forme. Peste nudul ei divin, alba-i tunică înflorită pe margini se lipise acum ca valurile umede ce le aruncă un sculptor peste ...
Constantin Stamati-Ciurea - În vis și aievea
... vedere filozofii antichității, partizanii poligamiei. Însă oare omul poate fi fericit fără poezia amorului? Și ce înseamnă în traducere modernă fabula pomului cunoștinței, de care scrie Biblia? Omul a fost și va fi în tot timpul însetat să vadă ceea ce nu vede, să afle ceea ce nu are ... pare că din îndurare mi-a trimis pe câteva clipe mângâierea din vis a de mult trecutelor fericiri. Nu era mai bine să fi trecut la veșnicie cu așa un vis, decât să aud cum pustiul, care mă înconÂjoară, geme sub izbirea turbată a crivățului ...
... mâine seară să pătrundă în Bosfor, Să prădeze chiar seraiul au în cugetele lor... Ziua merg pe lângă țărmuri, noaptea-n umbră stau la pândă. Bine, câine, zice Aga, voi vedea dac-ai mințit! Și-nchinându-se judeul ca un șarpe iese-afară. Însă luna prin ferestre se răsfrânge liniștit, Troienind ...
Antim Ivireanul - Cuvânt de învățătură în 26 a lunii lui octomvrie, asupra cutremurului și a marelui
... Domnul de la Israil capul și coada, mare și mic, într-o zi. Și, miluind, iară la Isaia mărturisĂ©ște lui Dumnezeu, însuș Israil zicând: Bine te voiu cuvânta, Doamne, căci te-ai urgisit asupra mea și ai întors mâniia ta și m-ai miluit pre mine. Pentru urgiia lui Dumnezeu ...
Vasile Alecsandri - Românii și poezia lor
Vasile Alecsandri - Românii şi poezia lor Românii și poezia lor de Vasile Alecsandri Articol publicat pentru prima oară în anul 1850, în revista Bucovina . Dlui A. Hurmuzachi, redactorul foaiei Bucovina I În trecerea mea prin Bucovina, am petrecut cu tine câteva zile, de a căror plăcere îmi aduc ades aminte. Multe am vorbit noi atunci despre aceste frumoase părți ale Europei, care se numesc Țările Românești , și despre poporul frumos ce locuiește în sânul lor. Aprinși amândoi de o nobilă exaltare, deși poate cam părtinitoare, am declarat într-o unire că patria noastră e cea mai drăgălașă țară din lume, și neamul românesc unul din neamurile cele mai înzestrate cu daruri sufletești! Ce puternice simțiri se deșteptaseră atunci în noi, la dulcele și sfânt nume de patrie! Ce entuziasm măreț ne cuprinsese la falnicul nume de român! Cât eram de veseli; cât eram de fericiți atunci! Îți aduci și tu aminte? În ceasurile acele de scumpă nălucire, munții noștri ni se păreau cei mai nalți și mai pitorești de pe fața pământului; văile noastre, cele mai îmbelșugate cu holde și cu flori; apele noastre, cele mai limpezi; cerul nostru, cel mai senin; frații noștri de ...
... cărei erau aruncate cu creionul fel de fel de schițe ciudate — ici un sfânt, colo un cățel zvârcolindu-se în iarbă, colo icoana foarte bine executată a unei rudaște, flori, tufe, capete de femei, bonete, papuci, în fine, o carte de schițe risipită pe perete. Un dulap cu ... pe pereți; dar să lucrez...? Sunt mai înțelept de cum arăt. — Faci rău că nu-nveți pictura. — Eu nu fac nici rău, nici bine, căci nu fac nimic. Mă joc. — Îngropi talentul, fiule, îngropi talentul. — Îngrop pe dracul, părinte. — Apage Satana! zise bătrânul sărind într-un ... frumos model de pictură... Un înger de geniu, căci demonii sunt îngeri de geniu... ceilalți care au rămas în cer sunt cam prostuți. — Dar bine, tată, n-o s-alerg eu după el, zise ea roșie ca focul. — Vrei s-alerg eu după el? — Ei nu... — Ei ...
Petre Ispirescu - Voinicul cel cu cartea în mână născut
... o lumina Dumnezeu, căci tot degeaba stăm noi la un loc amândoi, două nevoi. - Să ne despățim unchiaș, dacă tu așa găsești de cuviință. Dară bine, cine să ne închiză ochii în ceasul cel de pe urmă? - Că bine zici tu, babo; stăi dară; ia să iei tu basmaua mea care am avut-o în ziua de cununie și eu ștergarul cel vărgățel ce ... turnul bisericii, apucă pe băiatul unchiașului de subțiori, îl răpește din mijlocul lor și se înalță cu dânsul în sus. N-apucară oamenii să bage bine de seamă, și pieriră din ochii lor ca o nălucă. Ba că o fi rămas prin turn, ba că o fi pe după biserică, ba ...
George Topîrceanu - Hortensia Papadat-Bengescu: Sfinxul
... viață. Deci și din această cauză, d-sa evită faptele. Nimic epic în această operă de introspecțiune și lirism covârșitor. Dar fiindcă dna Papadat-Bengescu scrie în proză, oricât de șubredă ar fi schela de care să-și agațe strălucitoarele pânze de paianjen, ea trebuie să existe. Și atunci când e ...
Dimitrie Bolintineanu - Conrad. Cântul al III-lea. Egiptul
... a naște: am fost, putem fi încă. Om laș, îmi spune mie, p-a vieții crudă stâncă, Ce farmec, ce plăcere, ce bine tu găsești, Încât să n-ai putere, curagi să părăsești O vale de durere, de lacrimi, de-ntristare Pe care rătăcirea-ți le face mai ...
Vasile Alecsandri - Iașii în 1844
... o idee destul de lămurită despre acea parte a Iașilor pe care o numesc orientală, neavând alt cuvânt ca să o botez mai bine. Acum, amestecă-le pe toate la un loc în închipuirea ta, aruncă-le ca niște jucării dinaintea ochilor tăi, și de vei produce un totul ...
Alecu Russo - Cântarea României
... Alecu Russo - Cântarea României Cântarea României de Alecu Russo Dacă dușmanul vostru va cere legăminte rușinoase de la voi, atuncea mai bine muriți prin sabia lui, decât să fiți privitori împilării și ticăloșiei țării voastre. Domnul părinților voștri însă se va îndura de lacrimile slugilor sale și ... mai săraci... căci nelegiuirea nu era cunoscută; și cei bogați, și cei mai tari nu făceau ei singuri legea, după cum le venea lor mai bine, și nu puteau călca dreptul altuia, și junii ziceau, închinându-se către bătrâni: "cinste fie părinților noștri, care s-au luptat vitejește și ne-au ... grea e strâmbătatea... și răsplata ei cumplită este!.. 21 Și era viața dulce și pacinică... sub aripile slobozeniei legea înflorea... toți fiii țării trăiau în bine, căci unirea și dragostea domneau cu ei... bogatul ajuta pe sărman; sărmanul nu pizmuia pe bogat... fiecare om avea dreptul său și era moștean în ...