Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru LUA DREPT BUN

 Rezultatele 561 - 570 din aproximativ 605 pentru LUA DREPT BUN.

Mihai Eminescu - Scrisoarea III

Mihai Eminescu - Scrisoarea III Scrisoarea III de Mihai Eminescu Un sultan dintre aceia ce domnesc peste vro limbă, Ce cu-a turmelor pășune, a ei patrie ș-o schimbă, La pămînt dormea ținîndu-și căpătîi mîna cea dreaptă; Dară ochiu-nchis afară, înlăuntru se deșteaptă. Vede cum din ceruri luna lunecă și se coboară Și s-apropie de dînsul preschimbată în fecioară. Înflorea cărarea ca de pasul blîndei primăveri; Ochii ei sunt plini de umbra tăinuitelor dureri; Codrii se înfiorează de atîta frumusețe, Apele-ncrețesc în tremur străveziile lor fețe, Pulbere de diamante cade fină ca o bură, Scînteind plutea prin aer și pe toate din natură Și prin mîndra fermecare sun-o muzica de șoapte, Iar pe ceruri se înalță curcubeele de noapte… Ea, șezînd cu el alături, mîna fină i-o întinde, Părul ei cel negru-n valuri de mătasă se desprinde: — Las’ să leg a mea viață de a ta… În brațu-mi vino, Și durerea mea cea dulce cu durerea ta alin-o… Scris în cartea vieții este și de veacuri și de stele Eu să fiu a ta stăpînă, tu stăpîn vieții mele. ...

 

Titu Maiorescu - Neologismele

... vârf), dapatic (măreț), dedecore (rușine), fodicare (a împinge), frecente (adeseori), granditate (mărime), gulos (lacom) etc., etc. nu pot avea speranță să primească vreodată drept de cetățenie în limba română. Cu atât mai puțin avem să ne temem de franțozismele unui deputat cunoscut din Camera română, d. N. Blaramberg, care ... loc de avid și impetuos; „aspru“ în loc de sever; „a încredința“ în loc de a confia; „a lua asupră-și“ în loc de a asuma; „îmbunătățire“ în loc de ameliorare, și sute de alte exemple. Suntem încredințați că ...

 

Vasile Alecsandri - Borsec

... urma lui Figaro, ia rând comendantul, care este însărcinat cu paza bunei orânduieli și cu siguranța obștii, pentru a cărei ocrotire el are drept ajutor zece țărani secui ce poartă nume de soldați. Și, în sfârșit, după acești trei, se înșiră străinii ce vin să beie sănătate la izvorul ... face cura. Tot metodul se cuprinde în două articole: 1. A bea câtă apă se va putea mai multă; 2. A lua baie la Lobogo, sau la Șaroș, sau la Elisaveta, sau la Lazăr. Aceste sunt cele patru basinuri din Borsec. Puteți alege pe care v-a ...

 

George Coșbuc - Filozofii și plugarii

... arând, deoparte. Soarele cam binișor S-a-nclinat către sfințite, dar moșneagu-abia arasă Câteva brazde. La dânsul, craiul cu sfetnicii pasă. Noroc bun, om de-omenie! zice craiul salutând. Să trăiești cu sănătate! răspunde moșneagul blând. Sfetnicii zâmbeau ironic și priveau la vâjul, care Curios stătea pe brazdă ... deie berbecii-n strungă! Fii pe pace! zise craiul, și noroc o să te-ajungă! M-oi face eu păcurarul; bagă numai seamă bine! Rămas bun, moșnege dragă! Dumnezeu fie cu tine! După ce se-ndepărtară, craiul zise: Ați văzut Ce moșneag cuminte-acesta? Așadar că v-a plăcut ...

 

Ion Luca Caragiale - Calul dracului (Ion Luca Caragiale)

... poftești... - Dumneata ăi fi putând, că n-ai umblat toată ziulica, două poștii ca mine, pe jos... Da eu tare aș vrea să mă odihnesc, drept să-ți spui. Și iar a căscat. - Atuncea - zice baba - culcă-te tu, somnorosule; că eu mai stau... Ia cerga asta și te ... s-a culcat și s-a-nvelit băiatul, zice baba: - Întoarce-te pe partea ailaltă, mă; să nu-ți dea luna drept în ochi... Vrei să-ți spui un basm, s-adormi mai bine? - Spune. - Da, vorba e, asculți? - Ascult. - ... A fost odata ca niciodată ... se potcovea purecele cu nouăzeci și nouă de oca de fier și... - ... și sărea pân la cer... iar a mormâit băiatul. - Mă, spune drept... dacă-l știi pe ăsta, să-ți spui altul. - Dă-i-nainte, babo, și nu mai mă sâcâi! - Apoi, atunci, tacă-ți fleanca ș-ascultă ...

 

Mihail Kogălniceanu - Ștefan cel Mare în târgul Băiei

... Mare, ar trebui tomuri întregi; strâmtorirea unui almanah nu ne iartă de a ne lăți condeiul. Din miile sale de fapte strălucite, vom lua cea întâi ce ni se va înfățoșa în gând, căci într-o viață așa de bogată este cu greu de a alege. Pentru ... aminte moldovenilor că ei odinioară erau un popor vestit în războaie, și așa să gândească la cuvintele dlui Bălcescu că, Țara Românilor de își va lua vreodată rangul ce i se cuvine între popoarele Europei, aceasta o va fi ea datoare mai mult regenerației vechilor ei instituții ostășești [2]. Întâmplarea militară ... cum îi zic hronicarii noștri în limba lor cea pitorească. Din norocire însă pentru Moldavia, ea atuncea avea de domn pe Ștefan cel Mare, cel Bun sau cel Sfânt, cum îi zice poporul în deosebite feluri, toate adevărate; departe de a suferi sporirea înrâuririi ungurilor asupra țării, el era ...

 

Constantin Stamati-Ciurea - Istoria unui țânțar

... pauză a continua: „Noi zburam împreu­nă printre crenguțele împletite ale lianei, tatăl tău bâzâind fa­voritul său marș militar. El nici nu lua seama încotro își îndreaptă zborul, fiind de caracter nepăsător, și nu o dată numai prin privegherea mea scăpa de pieire. Zării de departe între două ...

 

Alecu Russo - Amintiri (Russo)

Alecu Russo - Amintiri (Russo) Amintiri de Alecu Russo Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V 6 VI 7 VII 8 VIII 9 IX I De ce oare cu cât ceasurile, zilele și anii se înmulțesc asupra lui, cu atâta mai mult omul se uită în urma sa, și din căutătură în căutătură se oprește cu plăcere la cele mai depărtate aduceri-aminte, aducerile-aminte ale tinereții și ale copilăriei? Nu-i soarele frumos și astăzi? păsăruicile nu cântă tot aceleași cântece voioase sau jalnice? frunzele nu au același freamăt? pădurile nu înverzesc ca odinioară? florile nu au același miros, câmpiile, dulcile priveliști duioase ce aveau? mișcarea vietăților alinitu-s-a? Nu; dar nici un soare nu lucește frumos, nici o floricică nu are dulce miros, nici un fluier pe coasta dealurilor nu răzbate, nimica în lumea de față nu are asemănare cu florile și cu soarele zilelor văzute prin aducerea-aminte. Vântul ce bătea atunce, lacrimile ce se vărsa se uit; din zilele trecute a rămas în închipuire un soare de-a purure cu raze strălucitoare și un miros neșters. Are dreptate aducerea-aminte: nimică nu poate fi pentru ...

 

Nicolae Filimon - Schițe trase din viața și scrierile muzicale ale celebrului maestru G. Verdi

Nicolae Filimon - Schiţe trase din viaţa şi scrierile muzicale ale celebrului maestru G. Verdi Schițe trase din viața și scrierile muzicale ale celebrului maestru G. Verdi de Nicolae Filimon Celebrul maestru Verdi, devenind atît de mult popular prin frumoasele sale opere muzicale, socotim că n-ar fi de prisos pentru publicul nostru a avea oarecare noțiuni asupra vieții și scrierilor sale. Luînd de autoritate pe biograful său Bernani, arătăm că el se născu în anul 1814 în orașul Busseto din ducatul de Parma. Părinții lui nefiind în stare a face educațiunea acestui mare geniu, care încă din etatea adolescinții sale da semne de un gust decis și dă cele mai bune dispozițiuni asupra artei muzicale, un oarecare Provesi Ferdinando, nume necunoscut în arta muzicală, dar carele în calitatea sa de organist al bisericii din Busseto scrisese oarecare piese de muzică, care, după cum zic unii, nu erau lipsite de oarecare valoare, se însărcină a iniția pe junele Verdi în primele elemente ale muzicii. Peste puțin timp lecțiunele lui Provesi deveniră de neajuns acestui geniu îndrăzneț și viguros, care începuse a devina cele mai abstracte și mai minunate secrete ale artii. Atunci ...

 

Mateiu Caragiale - Remember (Mateiu Caragiale)

... de seamă că se află nelipsit un tânăr, care, acolo mai ales, ar fi atras privirile oricui, căci despre el s-ar fi putut cu drept zice că-l desprinsese de pe o pânză veche o vrajă. Poate fi plăcere mai rară pentru cei ce s-au împărtășit cu evlavie întru ... sângelui albastru spre tipul ideal, fie că fusese numai o nemereală fericită, în toate chipurile mai mult nu se putea da. Mai era nevoie, e drept, și de ceva osteneală, zilnic, ca această podoabă a omenirii să-și împlinească frumusețea, pentru că atâta găteală nici la o muiere nu ...

 

Alexandru Dimitrie Xenopol - Naționalism și antisemitism

... că orice străin, deci și evreu, care va luĂ  în căsătorie o româncă și va aveĂ  cu ea copii, să fie privit ca naturalizat de drept. Pe lângă această măsură obștească, ar fi să se mențină naturalizarea individului, care ar trebuÄ› să se deĂ  cu mai multă băgare de seamă decât ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>