Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru CA INUL
Rezultatele 61 - 70 din aproximativ 3430 pentru CA INUL.
... strălucite, mii de lumini aprinzând, Când în a voastre palaturi cu îngâmfare priviți, Cristaluri, oglinzi, faiansuri, raze de foc slobozind, Policandrele și lampe ca comeții arzători, Și pe-a salelor parcheturi sprintenii dănțuitori, Când un sunet ca de aur vă vestește mângâios A oarelor răsunare ce trec făr’ să le simțiți, Ah! gândiți măcar o dată la săracul stremțuros, Ce ... cu ele mii de mii de ticăloși, Și cu Domnul să vă-mpace dacă sunteți păcătoși. Avuților, dați pomană, că ea este lucru sânt, Întocmai ca liturgia, și vai de cel ce-au văzut Făr’ de milă pe sărmanul zbuciumat iarna de vânt, Pe bătrânul slab și bolnav lângă scara sa ... și cu sudori Pe dată ce-nchideți ochii de voi se va despărți... Iar pomana veți afla-o în a cerului comori. Dați, ca să zică săracii: „Lui este milă de noiâ€� Și să vă privească balul neavând pizmă pe voi. Oh! dați, căci și Domnul însuși pentru ... Să dați! ca și de răi oameni voi să nu fiți clevetiți, Să dați! ca și traiul vostru să vă fie mai ticnit, Să dați!
Ioan Slavici - Păcală în satul lui
... la care să mâie, vreo văduvă ori vreo femeie al cărei bărbat nu-i acasă. Nu poate, că — Doamne ferește! — ce, dar Păcală, ca om umblat prin lume, știa că sunt fricoase femeile, li se urăște așa singure, și sunt bucuroase de oaspeți, numai ca să știe că e peste noapte picior de om la casa lor. Și găsi Păcală chiar mai la marginea satului o femeie, al căreia bărbat ... în cea mai bună rânduială. Nu poate că Doamne ferește ce!... dar de! tot era mai bine să nu afle bărbatul. Văzându-se acasă, bărbatul, ca tot omul păgubaș, începu să se plângă, nevasta, ca toată muierea bună și credincioasă, îl mângâia cu vorbe bune, iar Păcală, ca tot omul cumsecade, ieși și el din unghiul lui, ca să-i spună stăpânului de casă că e și el aici, să-i ceară iertare că a îndrăznit și să-l mai roage ... la cină, ca să mai steie de vorbă, și nici că-i părea rău lui Păcală, fiindcă tot drumeț era și el, tot flămând — ca ...
Dimitrie Anghel - Hipparc și Didona
... se întețeau, întrebîndu-se și răspunzîndu-și de la proră la proră, și otgoanele mari, o dată desfăcute din belciugile grele, dezrobeau ușoarele trireme care, ca supte de puterea apelor, alergau vesele, cumpănindu-și schelăria de lemn, și dispăreau ca niște jucării după mișcătoarea curbă unde nu mai bate ochiul. Hipparc singur, ca unul ce încercase furioasele talazuri, rămînea surd la toate glasurile acestea și, fericit de cerul ce-l vedea în ochii Didonei, își căuta de lucrul ... adevărat și-l atingea și pe el ca să-i simtă căldura viului. Iar ele, cea din lut viu făcută și cea din piatră rece, ca două surori, sau ca una și aceeași ființă, în praful alb de marmură ce se ridica și juca în soare, purtînd același surîs pe buze, unul trecător și celălalt ... nu putea fi niciodată armonios și împăcat cu sine. Capricios zugrăvea noianul contururi, arunca la întîmplare o linie imensă, după care, nemulțumit, trimitea o alta ca s-o ajungă și s-o șteargă și apoi, reîncepînd din nou, spumega de neputință. Senină, ca un copil nevinovat, frumusețea acum adormise pe umărul lui Hipparc. Cu un braț alb, ...
Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Șuer
... obrajilor. Ochii ei poruncesc când nu dezmiardă. Cântă, muindu-și pripit degetele cu care trage lână din caier. Niculina tresare; cască ochii rotunzi și albăstrii ca o mărgea; scutură pe spate coama părului ca spicul și, agățându-se de sânul pietros al mă-sei, îi zice: — Tu, bâcă, ai două fuioare, unul colea, unul colo, unul în furcă ... singuratice, unde călătorul e minune și glasul omului poveste, în fața unei cruci de iatagane ruginite, stă coliba Șuerenilor, mândră și ridicată de la pământ ca la trei tălpi de grindă. De zăvorul ușii e priponit roibul, și suflă sperios pe nări răsfrânte, și bate cu copita iarba de sub picioare ... e bălaie; flăcăul e oacheș și larg în spete. E Șuer-copilul, căpetenie de haiduci, ce poartă fulgere în priviri și glasul lui te îngheață ca bătăile crivățului, căci a sosit pe vânturi, pe fulgere și viscol. Ș-a strâns grămezi de mahmudele ca jăraticul, zestre pentru sora sa, șaluri de Țarigrad și chihlimbare cât oul de găină; iar zestre sieși: carabine ferecate și hangere de seraschier. Acum, în ... tatei s-or preface în iatagane de aur, când din busuiocul de pe mormântul lui vor răsări dafini și naramzi, când codrii or înfrunzi iarna
... a III-a. La intrarea oratorului, sala se cutremură de strigătele de bucurie ale alegătorilor; conul Tase Filoreanu era cunoscut și răscunoscut ca mare vorbitor. Când păși în sală, fața conului Tase se rumeni ca floarea mărului; când se așeză în fața mesei, se aprinse ca trandafirul, iar când ridică degetul, să facă liniște, obrajii i se înflăcărară ca bujorul. Dar tăcerea se întinse peste capetele celor strânși să audă, și conul Tase începu să vorbească. Cele dintâi cuvinte îi ieșiră din gură mai ... va călăuzi, credeți în ea și mergeți la izbândă. Și mai judecați, iubiți alegători, că-n vreme ce noi pornim la luptă creștinește, potrivnicii noștri, ca niște păgâni, și-au ales Steaua, doar ca toți să le poată spune: Vai de steaua lor! Și-au ales steaua, care-i tot așa depărtată de noi ca și ei de inimile noastre, ale tuturora; și-au ales steaua rece, rece ca și sufletele lor neîndurătoare; și-au ales steaua, steaua căzătoare, care nu lasă în urma ei decât lumina mincinoasă a unei clipe; și ... ...
... de a tulbura fără timp (la 1386) repaosul părinților. Oltul, în mărețele lui capricii, aci desfășoară cu fală undele sale, aci strecurându-se ca un șarpe printre două stânci, ce se par a se împreuna ca să-i închiză dr umul, își răzbună prin urlete sălbatice de strâmtorirea ce suferă, și spărgându-se cu furie de pietroasele lor temelii, pare a ... cuvioșii părinți nu-și dau demisia din egumenie când li se cerea să întrebuințeze rău venitul bisericii; dar o asemenea abnegație de sine se păru ca un lucru peste putință părintelui Ipolit, și ca să ne încredințeze că astfel merg lucrurile lumii ne zise cu cea mai profundă umilință: "Veți vedea d-voastră și celelalte mănăstiri, dar credeți că ... în piatră, care negreșit face parte din drumul romanilor; apoi o scară cu câteva trepte, iarăși de piatră, facilitează suirea pe o măreață terață, spânzurată ca printr-un farmec deasupra abisului. Aci sunt stâncile ce privite din foișorul mănăstirii se par a se împreuna ca să oprească Oltul. La spatele terasei, pe culmea muntelui, se văd rămășițele unei zidiri ce se numește Turnul lui Traian, loc de observare demn de ...
Antim Ivireanul - Cuvânt de învățătură la Streteniia Domnului nostru Iisus Hristos
... le, ca să arate cĂ©le 2 voi a dumnezeirii și a omenirii. Duce o părĂ©che de turturĂ©le curate ca să facă părĂ©che curată lui Dumnezeu pre omul, ca să facă amândoao una, ca să împreune cĂ©le vechi cu cĂ©le noao, cĂ©le cerești cu cĂ©le pământești, cĂ©le de jos cu cĂ©le de sus ... noi avem pre mamonul nedreptății. A dooa poruncă zice să nu luom numele Domnului în deșărt, iară noi îl purtăm prin gurile noastre, ca o nimica. A treia poruncă zice să sfințim sâmbăta, adecă să cinstim și să ținem praznicile, iară noi atunce facem lucrurile cĂ©le ... iară noi luom de față, cu sila. A opta poruncă zice să nu mărturisim strâmb, iară noi jurăm cu mâinile pre sfânta Evanghelie ca să nu piiardem cinstea și piiardem pre Dumnezeu. A nooa poruncă zice să nu pohtim muiarea vecinului nostru, iară noi mijlocim ca să știe și el de acel lucru, iară să nu zică nimic, că apoi nu e bine de el. A zĂ©cea poruncă ...
Petre Ispirescu - Balaurul cel cu șapte capete
... copaci înalt, și se uită în toate părțile, ca de va vedea undeva vro zare de lumină, să se ducă și să ceară nițel foc, ca să ațâțe și el pe al lor ce se stinsese. Cătă într-o parte și într-alta și nu văzu nicăiri lumină. Se mai uită ... porni într-acolo. Se duse, se duse, până ce dete de o pădure, în care întâlni pe Murgilă, și pe care îl opri pe loc, ca să mai întârzie noaptea. Merse după aceea mai departe și dete peste Miazănoapte, și trebui să o lege și pe dânsa ca să nu dea peste Murgilă. Ce să facă, cum să dreagă ca să izbutească? O rugă să-i ajute a lua un copaci în spinare, care, zicea el, îl tăiase de la rădăcină; o învăță ... bătrân de ai lor ca să facă astă treabă. Cum se văzu viteazul nostru singur numai cu unchiașul, îi puse gând rău. Unchiașul îl dezlegă ca să-l bage în cazan, dară voinicul îndată puse mâna pe un tăciune și-l azvârli drept în ochiul bătrânului, îl orbi, și apoi fără ... ...
Alexandru Macedonski - Noaptea de aprilie
... oare încă minte noaptea-n care ne-am iubit?... Un moment!... Și-n el o viață de un secol am trăit!" Eram tineri deopotrivă, visători ca Poezia, Grațioși ca Tinerețea, dulci ca două sărutări Care-aprind pe buze rumeni ale dragostei-mbătări! Tu în arte, eu în versuri, ne-ncepuserăm solia, Viitoru-n fața noastră surâdea, și ... Marion, pe-ale lui brațe, o copilă! cumpărată Pe preț d-aur, de la mă-sa, se zbătea nevinovată!... O! De ce n-am fost ca Rolla și ca el să fi făcut A-mi fi noaptea cea din urmă noaptea ce-am păstrat în minte?... Câte suferințe astfel nu mi-aș ... iartă că era să-ți zic pe nume!... Poți să fii cu o femeie, dar de ești un om de lume, Trebuie după aceea, doamnă, ca să-i zici, și eu, Care fac din lume parte, ca un om cu manieră, Pot să sar pe ici, pe colo, câte-un gard din drumul meu... Însăși le-ai sărit adesea... Să sar însă ... doamnă, Să uiți nopțile de-aprile pentru nopțile de toamnă Și să râzi de-aceste versuri ale sufletului meu, Uită-le, dar lasă-mi dreptul ...
Alexandru Macedonski - Noaptea de ianuarie
... de un înger lucitor, Mă chemași la luptă cruntă și ai vrut să-mi fii stăpână Și să-mi pui pe beregată uriașul tău picior... Ca Iacov intrai în luptă ș-am ieșit ca el de-asemeni, Și nici tu nu ești învinsă și nici eu învingător, Dar alături de-oboseală ne-am culcat ca niște gemeni Ș-am dormit, de este-o vreme, într-un somn îngrozitor. Lumea care este-o mare cu talazuri furtunoase Mi-a văzut ... pe popor și boierime;... Zile când se-mparte țara în călăi și în victime Și când steagul libertății e purtat de cârciumari. II Inimi reci ca vântul iernii, psalmodii pe-același metru, Voi, ce vecinic înfrânate de al liniștii tic-tac Regulat orele vieții bateți ca un cronometru, Știu că versurile mele în adâncul vostru tac. Ele nu vă spun nimica, — sunt cuvinte fără viață, Cel mult sunete deșerte pentru ... le poarte? Însă voi, ce-ați plâns cu mine pe ruinele simțirii, Frații mei de cugetare, frații mei de suferinți, Voi, ce-ați fost luați ca mine pe-aripa nenorocirii, Dând la vânturile soartei aspirații și credinți, Voi, care-ați trăit ca ...
Alexandru Macedonski - Noaptea de iunie
... cerul luminos, Și tainica natură în falnica-i splendoare, Și tot ce se-ntrevede în haos, sus și jos, Și tot ce este-n suflet ca sfântă inspirare, Și tot ce este-n creier ca vis sau cugetare, Și tot ce este-n inimi ca patimi ori simțiri, Pe când, pe rând, veniră cu dulci însuflețiri S-alunece pe harpă-i, încet, ca o suflare Ce-mprăștie prin aer parfum de trandafiri; Musset a cugetat-o, dar el n-a scris-o. Oare Voi ... luminată de-o sfântă-aureolă, Și plin de o iubire eternă, să iubești! Să-ți pierzi orice iluzii, ș-amorul să-ți rămâie Spre cer ca să se-nalțe ca fumul de tămâie, Și-n nopți melodioase de august ori de mai, Nou înger, pe-aripi late, să zbori până la rai! Puteai lângă Rachela ... se schimbă toate!" Dar Rolla să-și golească paharu-nveninat, Să-și dea a lui suflare cu ziua ce se-ngână, Și înger, ca și demon, prin nume să rămână! Sublim poet, ca ...