Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru CASĂ LA ȚARĂ
Rezultatele 61 - 70 din aproximativ 310 pentru CASĂ LA ȚARĂ.
... Vasile Alecsandri - Nevasta La mama pe când eram, De lucram, de nu lucram, Mamei tot dragă eram. Iar de când m-am măritat Nici un bine n-am aflat ... mătur casa, Aprind focul, gătesc masa, Aduc apă din fântână Și furca n-o las din mână, Lau copilul, îi dai țâță Și mulg vaca la portiță. Tacă-ți gura, măi bărbate, Că, zău, cugetul îmi bate Din străin să-mi fac un frate Ca să-mi cate de dreptate. Un ... adevăr, dacă vom ținea seama de tot lucrul ce-l fac ele, afară de lucrul pământului, vom împărtăși lesne opinia călătorului străin. Nevasta româncă ține casa, crește copiii, face demâncat bărbatului și îl duce la câmp în orice depărtare s-ar găsi, mulge vaca, îngrijește de grădină, de vite, de păsări etc., țese pânza trebuitoare pentru îmbrăcămintea familiei, strânge cânepa ... și, în vremea asta, ea mai face și boierescul, seceră, prășește cu copilul ei de țâță alăture. Copilașul e ascuns sub o tufă de brusture, la răcoare, și plânge; mama lui aleargă de-l hrănește, apoi iar se apucă de lucru în câmp sub arșița soarelui. Și, cu toate acestea, nevestele ...
Antioh Cantemir - Antioh Cantemir: Satira VI
... unde Se cade s-alergi iarăși cum s-a ivi de ziuă, Și înaintea cărui spinarea să-ți îndoi; Ce dar să dai la slugă, ce oare la stăpân? Să spui minciuni adese, să crezi orice himeră, Precum acea că marea poți măsura c-o scoică [1] Trufia unui mare să suferi și ... Un gust ș-o iscusință palatul îți zidi, În care se adună acele rarități Ce pot produce China, Italia și Franța, Și care-aduc mirare la oricine le vede; Tot trupu-ți e în aur și pietre-nfășurat. Ce India le scoate și vin de la Peru, Încât nu poate ochiul delung să te privească. Pe aur dormi, în aur cu toții îmbrăcați. Chiar însuși blondul Febus când te-ar putea ... sărăcie, fu numai un nebun; Și cel ce într-o bute viețuia flămând Voind a-și da un nume de filosof cu fală, La șasezeci ani tocmai era un prunc la minte Și trebuia să-l bată un pedagog cu vergi, De mârșave deprinderi să-l poată dezbăra. Silven când vindea untul într-un paner pe ... și se hrănea mai bine; De frica sărăciei nu se-ngrijea atât, Pre cât se îngrijește acuma când adună Averi și stare mare, umblând din
George Coșbuc - Nuntă în codru
... aveau?" Tu, maică sfântă ! Stai să mai vorbești? Știi pe ciocârlan cum cântă? Dumnezeu să-i ție firea ! A-nvățat trei veri Psaltirea La vlădici sârbești. Drusce-aveau o coțofană Și-un cârstei bălțat . Pitpalacul , nene,-n strană ! Iar cădelnița de aur O ținea jupânul graur Dascălu-nvățat. Dar ... o fură, Dracii de sticleți! Șoimii repezi scot în gheare Carnea din căldări, Corbul cel cu ciocul tare Dumicată-n blide-o lasă, Cintițoii duc la masă Rândul de mâncări. Și, cu șorț de jupâneasă, Rândunele vin Și deretică prin casă, Iar pe mese-aștern prosoape Și dau lavițele-aproape, Cane ... c-un drâmb. Codobaturi iuți ca focul, Tot bătând din cozi, Măturară-n clipă locul Și făcur-o bătătură, Și ce horă mai făcură Ca la voievozi ! Jucau sârba porumbeii , Că e jocul lor, Și-au luat la joc cârsteii Pe-o rățușcă vai de mine ! — Graurul juca pe vine, Barza -ntr-un picior. Numai cioara cu cimpoiul, Tot izbind cu el ... neamuri, Și pe plac cânta tot insul — Clocotea de chiu cuprinsul Veselei păduri. — "Tu erai?" Mă-ntrebi ca prostul ! Vorba din bătrâni: Eu la ...
... nuntași, Toți aleși din tabarași. II Nuntașii încălecau, Cu Bogdan vesel plecau, Ei plecau pe la Sân-Petru. Ș-ajungea pe la Sân-Metru [3] La liteanul cel bogat Și de lege lepădat. Iar liteanul de-i vedea Poarta curții închidea Și-n lanțuguri o lega Și din gură-așa striga ... Mândră nuntă că făceau, Vestele de se duceau La vecini și-n depărtări, Peste nouă țări și mări! ↑ În ediția baladelor, partea II, publicată la Iași în anul 1853, s-a lunecat o greșeala importantă, confundând pe Bogdan Chiorul, fiul lui Ștefan cel Mare, cu Bogdan, fiul lui ... luat schimbare la începutul ei și se potrivește chiar cu cronica Moldovei ce zice despre Bogdan fiul lui Lăpușneanu că ,,de carte nu era prost, la călărime sprinten, cu sulița la hal nime nu-l întrecea, a săgeta din arc era mare meșter, îi plăceau jocurile copilărești și glumele" etc. ↑ Aceste două versuri ... la uciderea celor 47 de boieri mari în vreme ce benchetuiau la masa lui Alexandru Lăpușneanu. Vezi descrierea făcută de C. Negruzzi. ↑ Adică pe la
Miron Costin - De neamul moldovenilor
... de unde suntÅ și de ce seminție, de când și cum au dăscălecat, acĂ©ste părți de pământÅ, a scrie, multă vrĂ©me la cumpănă au stătut sufletul nostru. Să înceapă osteneala aceasta, după atâta vĂ©ci de la discălecatul țărâlor cel dintăi de Traian împăratul Râmului, cu câteva sute de ani peste mie trecute, să sparie gândul. A lăsa iarăș nescris ... Eu, iubite cetitoriule, nicăirea n-am aflatÅ nici un istoric, nici latin, nici leah, nici ungur, și viiața mea, Dumnezeu știe, cu ce dragoste pururea la istorii, iată și pănă la această vârstă, acum și slăbită. De acĂ©ste basne să dea seama ei și de această ocară. Nici ieste șagă a scrie ocară ... slujitori de pază, au apucat o samă de dachi limba râmlenească. Vei vedea apoi și a cuvintelor lui răspunsul și ocara, nu de la mine, ci de la istoricii, povațile mĂ©le, la rândul său. PutĂ©rnicul Dumnezeu, cinstite, iubite cetitoriule, să-ți dăruiască după acĂ©ste cumplite vremi anilor noștri, cânduva și mai slobode veacuri, întru care ...
Mihail Kogălniceanu - Ștefan cel Mare arhitect
... erau de argint. Unul însă din numeroșii domni răpitori ce urmară bunului Ștefan — Despot Heraclidul — le luă și făcu din ele bani, iar la mănăstire trimise altele de spijă sau bronz, pe care le văzu și Neculce. Însă și aceste se pierdură cu vreme, pentru că la anul 1760, crăpând clopotul cel mare, numit Buga, făcut de Ștefan la 1484, mitropolitul Iacob Putneanul puse de-l vărsă a doua oară și atunce se stricară și sfeșnicele și celelalte lucruri de spijă, spre ... sfârșit mai prozaic. Călugării, singurii carii, spre lauda lor, au fost și sunt încă păstrătorii puținelor monumente, odoare și documente ce ne-au ramas de la vechii noștri voievozi, isprăviseră a păstra acest vas prețios până la a treia domnie a lui Mihai Racoviță v. v. (1716 — 1727) [3]. Atunce însă un egumen nebun, anume Mihail Chisăliță ... cu acel pahar, s-a îmbătat, și fiind beți au stricat un lucru scump domnesc și de minuni ca acela". [1] Acest clopot, la anul 1793, iarăși crăpă, și la ...
Constantin Stamati - Dialogul unui holtei cu un boierenaș avut, însoțit cu o cucoană de înalt neam
... grele? Însuratul Dacă vrei, acum îndată, cu sufletul întristat, Ți-oi spune cu ce tocmele către socri m-am legat. Întâia tocmeală „Oricând cucoana la țară într-adins sau cu-amăgeală, Sufletește sau trupește ar pătimi de vro boală, Eu să fiu dator pentru al meu soț, Să-i aduc din ... golind, Nesuferindu-se țara de cucoane mari atuncea, Eu să mă aflu gătit, Ca să las gospodăria și a ei liniște dulce, Și la baluri și ospețe la târg s-avem a ne duce.â€� A treia tocmeală „Soția mea grațioasă Să trăiască nu cu mine, ce-n ... mai toți ce s-au însurat Când au fost de neam înalt femeia ce au luat. Având a merge îndată în aurit faieton La buna, mătușa, moșu, la tot neamul cu poclon, Precum eu m-am zbrănduit pe strade dârdâitoare, Le-am colindat cu mireasa cu prezenturi de preț mare; Cheltuind făr’ de ... și abia o părpără au trecut femeii mele... „Scumpa mea, i-am zis odată, mi s-au urât adunare, Timpul sosi ca să mergem la ...
Ignacy Krasicki - Dialogul unui holtei cu un boierenaș avut, însoțit cu o cucoană de înalt neam
... grele? Însuratul Dacă vrei, acum îndată, cu sufletul întristat, Ți-oi spune cu ce tocmele către socri m-am legat. Întâia tocmeală „Oricând cucoana la țară într-adins sau cu-amăgeală, Sufletește sau trupește ar pătimi de vro boală, Eu să fiu dator pentru al meu soț, Să-i aduc din ... golind, Nesuferindu-se țara de cucoane mari atuncea, Eu să mă aflu gătit, Ca să las gospodăria și a ei liniște dulce, Și la baluri și ospețe la târg s-avem a ne duce.â€� A treia tocmeală „Soția mea grațioasă Să trăiască nu cu mine, ce-n ... mai toți ce s-au însurat Când au fost de neam înalt femeia ce au luat. Având a merge îndată în aurit faieton La buna, mătușa, moșu, la tot neamul cu poclon, Precum eu m-am zbrănduit pe strade dârdâitoare, Le-am colindat cu mireasa cu prezenturi de preț mare; Cheltuind făr’ de ... și abia o părpără au trecut femeii mele... „Scumpa mea, i-am zis odată, mi s-au urât adunare, Timpul sosi ca să mergem la ...
... norocul?... Numai popa doar n-am fost. Pedagog, sufleor la teatru, Jurnalist, birtaș, misit, Ba am fost și-n pușcărie, Și sunt tot nepricopsit !... Dar la ce-mi mai pierd eu vremea, Toate astea s-au trecut. Pentru viitor e vorba Să vedem ce-i de făcut... Iat-un plan care ... toamnă, Să deschid un «pension» !" Baraboi convoacă-ndată Un consiliu de samsari, Îi convinge c-or să fie Pentru toți gheșefturi mari; Fiecare, ca la teatru, Își ia rolul cuvenit: La-nceput sunt toți tovarăși... Planu-i foarte nemerit ! Sunt cinci ani de-atunci. În curtea Unei case mari, roiesc Cîrduri de copii zburdalnici... Zgomotele se ... cu carnetu-n mînă, Scrie șaptezeci din ei; Apoi cheamă bucătarul: "Mîni postesc acești mișei !..." Iar a doua zi, firește, Bucătaru-i pus la cale, La copii să dea mîncare Într-ascuns... dar pe parale. Astfel mai pe toată ziua Șaptezeci de mușterii Își depun în "casa școlii" A lor mici economii. Nu-ntrebați de-nvățătură, Asta e un bagatel !... Altă țintă urmărește Institutul Barabel ! Disciplina, disciplina ! Pentru asta, pînditor ... a fost odinioară, Ce nevoie-i să mai știi? Astăzi, grav și demn, învață "Disciplina" pe copii ! Și ce ifos, ce mîndrie, Ia uitați-vă la el !
... L-a cătat tot ca pe-un frate. Zi și noapte l-a vegheat, Perne albe i-a mutat Când la cap, când la picioare, Când la umbră, când la soare! Într-o zi el o vedea Că de plâns se ascundea Și cu jale-așa-i zicea: ,,Ce-i, Ancuțo, draga mea? Ochișorii tăi ... m-a apucat Că pe fetele din sat Grea urgie a picat! Că știi, frate, un mârzac A sosit de la Bugeac Și prin țară face jac. [2] Lângă sat el s-a oprit Sub un cort mare pâslit, Și-orice vrea tătarul cere Tot în silă și ... de August Dozon (Dentu libraire-Ă©diteur Paris). În Ardeal există asemenea balada lui Doncilă, însă cu numele de Radu și călugărița (vezi colecția tipărită la Pesta de dr. Marin Marienescu) ↑ În timpurile pe când Bugeacul era în stăpânirea tătarilor, aceștia făceau ades năvăliri pe pământul Moldovei și cășunau cumplite ... pe fiecare noapte câte o fată mare. În balada lui Român Grue Grozovanu, am văzut ca el intrase în Bugeac pentru ca să ducă în ...
Ion Luca Caragiale - Din foloasele tiparului
... viață, gândurile și destinul, fără a lăsa ceva de dorit. Consultațiuni pentru: comerciu, judecăți, furturi, maritagiu și altele. Domiciliată în strada Traian 94 (la finele tranvaiului stradei Călărașilor la dreapta). La 29 octombrie se va muta la nr. 73 tot în această strada puțin mai-nainte." Minunata doamnă A. Alexandrescu! dumneei prezice trecutul, dă consultațiuni pentru furturi, așezând cărțile în ... meargă spre progrese mereu, din an în an. Un rai de floricele împart a lor nectare Pe aripi de zefire din Tisa pân' la mare, Și spun că România acum s-a renălțat La rangul său sublime — la rangul de Regat. Acum, ca niciodată, întreaga țară gustă Din cupa amoroasă o băutură-Augustă Prin care-și pregătește un falnic viitor, Un viitor de aur, ce-i demn d-acest popor. Prin ... e pe munte — nota red.) în tot lungul lui făcând un zgomot asurzitor, dar plăcut..." Autorul trebuie să aibă o minunată înzestrare auriculară. Mai la vale apoi se face istoricul întemeierii orășelului: cum m.sa regele a venit odată la ...