Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru FOARTE BINE
Rezultatele 61 - 70 din aproximativ 669 pentru FOARTE BINE.
... biserici. Am văzut cu părere de rău că, pentru o mănăstire cu venit de 4 sau 5.000.000 lei, Cozia nu era îndestul de bine ținută; picături de ploaie și-au lăsat urmele pe pereții camerelor celor mai bune, și lumina zilei spera să intre curând în biserică prin locurile ... să vorbim ceva cu călugărul ce ne însoțea, îl întrebarăm ce mână puternică a făcut acel drum? "Traian", ne răspunse el; până aici foarte bine, dar noi adăugarăm: "Și în ce timp?" Â "În timpul când se bătea cu Mircea." Â "Dar Mircea a trăit cu o mie ... nimic, Dumnezeu a putut să învieze pe Traian." Aci părintele ne lăsă fără cuvânt, căci, deși se vedea ușurel în istorie, dar era bine întemeiat în credință, și în contra minunilor noi nu ne puteam pune. Adevărat, ar fi frumos lucru să învieze câțiva domnitori care au fost apărătorii ...
Constantin Dobrogeanu-Gherea - Tendenționismul și tezismul în artă
... partea în care dl Roman atinge teoriile estetice, cum e: legătura între idei în general și în special între ideile sociale cu arta — sunt foarte puțin limpezi la dl Roman. Al doilea, d-sa nu m-a înțeles bine, cel puțin nu m-a înțeles cum aș dori să fiu înțeles. Poate că sunt și eu de vină, de vreme ce nu ... o apărare: am scris încă prea puțin; nu numai că n-am spus ,,tot", după cum cu drept cuvânt zice dl Roman, dar am spus foarte puțin, și ce-am spus n-am spus complet. Chestiile literare, estetice sunt așa de încâlcite, așa de complexe, încât e foarte firesc lucru să nu poți să le lămurești cu desăvârșire. Voi împlini această lipsă pe cât îmi va fi cu putință. Nu voi putea însă ... vechi. Dreptatea ne silește să spunem că mai toți literații noștri fac așa. Plecând de la premisele fundamentale, înșirate în câteva cuvinte mai sus, putem foarte bine să luminăm acele câteva chestii foarte însemnate pe care le ridică dl Roman și care, după d-sa, îl deosebesc de mine. Așa e, de pildă, chestia folositorului în artă. Estetica ...
Ion Luca Caragiale - Poveste de contrabandă
... de fier de la Bruxelles la Paris o doamnă tânără. La o stație pe drum, se urcă în același compartiment un domn cu o înfățișare foarte elegantă, purtând pe mână un palton căptușit cu mătase. Domnul salută foarte politicos și se așază într-un colț în fața doamnei. Cum sunt călătorii, după câteva minute se rupe tăcerea și încep întrebările indiscrete: — Doamna ... după gravitatea cazului, și pedepse... — Atunci—zise doamna schimbând binefața—atunci sunt pierdută... — Nu tocmai... n-aveți teamă încă... poate să scăpăm... e foarte posibil să treceți... Eu sunt foarte cunoscut la vamă; trec p-acolo de două-trei ori pe săptămână. Intrăm în sala de revizie împreună, declarați bagajele și ați scăpat... Aveți dantele ... de furcă așa de des! Din vorbă-n vorbă iată că trenul sosește-n sfârșit la vamă. Domnul dă doamnei brațul drept, cu o mișcare foarte elegantă, își ia pe mâna stângă paltonul și înaintează cu pasul sigur; doamna îl urmează plină de încredere și de recunoștință, stăpânindu-și cât poate ... mai bine ...
Constantin Negruzzi - Crispin, rival stăpână-său
... șăzut șapte săptămâni. CRISPIN:— șapte săptămâni? LABRANCHE: — Aș fi mai șăzut încă far agiutoriul unii teleleiți? CRISPIN:— Adivărat? LABRANCHE: — Să pornisă foarte asupra me, dar, această bună prietină au făcut atâta încât au discoperit nevinovăția me. CRISPIN:— Bine este să aibă cineva puternici prietini! LABRANCHE: — Această întâmplari m-au făcut să ieu mult sama. CRISPIN:— Cred că nu vei mai fi ... CRISPIN:— și eu sunt amorezat de dânsa. LABRANCHE: — Eu găsăsc de cuviință dragostea ta. CRISPIN:— Voi lua numile lui Damis. LABRANCHE: — Bine zâci. CRISPIN: — Voi lua pe Anghelica. LABRANCHE: — Priimesc. CRISPIN:— Voi pune mâna pe zăstri. LABRANCHE: — Foarte bine. CRISPIN:— și mă voi duci pân a nu înțălegi ei încâ. LABRANCHE: — Să ne tălmăcim mai bine la acest pont. CRISPIN:— Pentru ce? LABRANCHE: — Tu zâci ca să te duci cu zăstrea făr să pominești de mine nimic. Trebui ceva ... Dar Madam Oront? LABRANCHE: — O fimei de la 25 pân la 60 de ani; o fimei plină de iubire de sâne cu un duh foarte ...
Vasile Alecsandri - Un salon din Iași
... Nu pot să-l sufăr; parcăi o muscă leșinată. AGHIOTANTUL : Muscă, muscă; dar știe să bâzâiască frumos la urechile damelor. Ia seama, vere, ia seama bine. (Bărbatul, roș ca un bujor îmbobocit, își caută nevasta prin salon și, nezărind-o, se repede pe urma ei, în vreme ce aghiotantul se apropie ... Oricum să fie, te fericesc, draga mea, că ai insuflat asemene plăcute compuneri unui tânăr ca dnul X. Eu mărturisesc, fără sfială, că aș dori foarte mult să fiu geniul inspirator al unui compozitor sau al unui poet. CAVALERII (în cor) : Cuvintele dumnitale sunt în stare să ne prefacă pe toți ... ai un glas de înger. (O sută de complimente zboară împrejurul damei de la clavir.) DAMA DE PE JILȚ: Romanța e de minune; dar sunt foarte intrigată de a ști cine-i acea Margărită atât de frumoasă? DAMA DE LA CLAVIR: Socotiți poate că e vreo persoană în ființă ... a mărturisit chiar însuși că într-o zi de primăvară, fiind la vânat și adormind sub un copac, a avut un vis foarte poetic... I s-a părut că se găsește într-un câmp acoperit cu flori de margărite și că a văzut deodată ...
Alexei Mateevici - Ce ne trebuie nouă%3F
... ca noi cu toții să ne înțelegem datoria noastră către noi înșine într-un fel hotărât, cu toată lămurirea putincioasă, mai în scurt, să știm bine ce ne trebuie nouă. Fiecare știe că multe, foarte multe ne trebuie... Căci de multe a fost lipsit poporul nostru chinuit și topit în lacrimile plânsurilor sale. Multe a suferit ... să se atârne de la el însuși, precum și toate acele lucruri, ce se fac pe banii lui. O țară numai atunci poate să trăiască bine, în pace, liniște și lumină, când toți locuitorii (cetățenii) își ocârmuiesc treburile lor la un loc și când datoriile lor (birurile, care le dau în ... fie și dreptățile. Tot poporul rusesc și toate neamurile, care trăiesc în Rusia, au fost pân-acuma lipsite de aceste drepturi cetățenești. Ele au dat foarte mult și n-au luat aproape nimic. Din pricina asta s-au pornit atâtea nevoi nesuferite pe capul bietului popor. Și nu numai la noi ... țară unde treburile au stat așa. Iar pilda acelor țări, unde i-au fost date poporului drepturile cetățenești, ne arată cu totul alta: ele trăiesc bine ...
Alexei Mateevici - Spre lumină!
... cei mai cu dare de mână din sat și să le spuie toate cele ce se leagă de alegeri. Ca să fie lucrul purtat mai bine și mai temeinic, pot să scrie pe hârtie toate cele aflate despre alegeri din cărți ori din gazete și să le citească țăranilor scrierile lor ... biserică să le lămurească, să le spună țăranilor nevoile lor, punându-le în legătură cu învățătura lui Hristos. Și negreșit că acest lucru ar aduce foarte mare folos: țăranii ar vedea că în cererile lor au dreptate, că însuși Hristos apără pe cei obijduiți, lipsiți de drepturi și de hrană, făgăduindu ... și le-ar da tărie în lupta lor cea grea pentru o viață mai omenească. Ca lucrul luminător, despre care vorbim, să meargă lin și bine, este de trebuință să fie unite puterile care fac acest lucru. De aceea, tovărășia luminătorilor din fiecare sat ar trebui să fie legată de asemeneași ... tovărășie într-alta, cât se poate de des, ca fiecare dintr-însele să știe ce face alta. Nici e de vorbă că acest lucru este foarte însemnat: el ar uni în „gânduri și simțuri“ pe toți moldovenii noștri din Basarabia și atunci nimeni dintr-înșii n-ar fi zăpăcit ...
Mihail Kogălniceanu - Bătălia de la Războieni și pricinile ei, 26 iulie 1476
... s-a întâmplat la 1390, în vremea împăratului Baiezit I, pe care-l amestecă cu Mohamed II [2]. Dl aga G. Asachi, cunoscând foarte bine anacronismul lui Cantemir, a căutat să-l dezvinovățească făcând din Baiezet I, dând, cum se vede, toată greșala asupra tipografului, care în loc ... luptă, Ștefan, care știa a răsplăti curajul oriunde-l afla, boieri mai multe sute de țărani, care pe câmpul bătaliei se purtaseră mai bine decât mulți boieri ruginiți. Toate puterile străine se bucurară de biruința câștigată de către moldoveni asupra turcilor. Roma serbă în toate bisericile pe Apărătorul Creștinătății ...
Nicolae Filimon - Despre noua trupă italiană
... îndoite, a dat dovezi evidente că cunoaște prea bine iconomia sau comerțiul teatral. Toți aceia ce merg adesea la teatru italian au cunoscut foarte bine că mai toate operile ce compune repertoriul nostru modern sunt bazate mai mult pe vocea de soprano și pe cea de bariton. Chiar maestrul Verdi ... opere se reprezintă mai adesea pe teatrele melodramatice din Europa, cunoscînd cît de anevoie este a găsi bași profunzi și contralto cu vocea bine condiționată, ca să poată esecuta cu succes pretențioasele sale compozițiuni, alese pe sopran și bariton, fiindcă aceste voci se găsesc mai des și cu un ... la o impresă ieșită din sînul românilor și ale căria tendințe nu putem crede că vor fi altele decît acelea de a servi bine pe publicul și a-și face tot într-un timp și interesele sale, căci beneficiul acordat de guvern și foloasele ce dă teatrul ... împlinească misiunea sa cu fidelitate. Corul are necesitate de o reformă radicală, atît în instrucțiune, cît și în personal. Iluminarea teatrului cerem să fie mai bine ...
Ion Luca Caragiale - Repausul duminical
... luăm, fără vorbă multă, ca de rechiziție; la răspântia bulevardului, încă doi; îi înhățăm; în dreptul legațiunii rusești, încă unul; e prizonier... Curios lucru! toți foarte plictisiți de repausul dominical; și cu cât banda sporește, cu atât dispare plictiseala! Toți șase - oameni de condiție frumoasă în societate - ajungem, aproape bine dispuși, la Iordache, în Covaci. Sus, pe terasă... - Domnilor - zice Costică - trebuie să știți că, grație întâmplării fericite că v-am întâlnit, mi-au fugit ... ntrerupere, pe nerăsuflate... Cam pe la deșteptatul rânduricilor - țal!... Aperitive, 18; baterii, 8; șampanii, 12, și 22 pachete de regale... și 5 rânduri de marghilomane. Foarte - cum m-aș putea exprima în termeni mai aleși, adică mai potriviți? - foarte... gata, coborâm frumos, însă pe tăcute - nu o tăcere lugubră, totuși solemnă... Ne reculegem. Ajungem jos, unde moțăie câțiva birjari, pândindu-și prada matinală; ne ... dar vorba mea e: unde găsim noi acuma ciorbă de burtă? - D-tale ți-ar trebui acuma un jvarț cu cognac fin... nu știi ce bine ți-ar face! - Moft!... am băut jvarț la Comșa... ciorbă de burtă! n-auzi? Dar Costică, foarte ...
Ion Luca Caragiale - Situațiunea
... rău! dar știi?... foarte rău!! foarte rău!!! pentru ca să ajungem să vedem țara mea, care era peste putință ca să prevază cineva o situațiune foarte tristă, fiindcă le-am spus și dumnealor... - Cari dumnealor? - Dumnealor cu cari am fost; zic: pot pentru ca să spui că nu se poate ceva ... să vie un moment orișicât ai zice, când vezi că bate falimentul la ușe și nu mai e nici un patriotism... Nae face o figură foarte mâhnită; e așa de obidit, încât ai crede că vrea să plângă. - Bine, Nae - zic eu - nu trebuie să fie omul așa de pesimist. Lucrurile or să se-ndrepte... este o recoltă admirabilă. Nae, schimbând figura și zâmbind ... o bere, un macmahon, un șvart, mai vorbesc cu un prietin, trece vremea; și când mă-ntorc... gata. - Face greu? - Știi, nici prea-prea, nici foarte-foarte. Ăl din urmă, Costică, a fost mai greu: i l-a scos cu fiarele... - !!... - Acu a venit doctorul, da ... Madam Ionescu! Dama întoarce capul, recunoaște și ea pe Nae și oprește trăsura. - A făcut? întreabă Nae. - Da, răspunde moașa. - Ușor? întreb eu. - ...