Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru NU SE SUPUNE

 Rezultatele 61 - 70 din aproximativ 212 pentru NU SE SUPUNE.

Ioan Nenițescu - Moartea lui Decebal

... răniți. Pe lângă tron s’așează de sânge-acoperiți, Cu desnodate prăștii cu scuturi găurite, Cu tolbele deșarte cu zalele plesnite. Și Decebal la dânșii se uită cu durere! Dar iată, se ridică și strigă cu putere: „Sus cugetul și firea... sus frunțile voinici! Plecarea în durere e pentru inimi mici, Învinsu-ne-a Romanul ... demnâ€�! Și-așa a morții cupă din mână în mână trece Și cel ce gustă ‘ndată alături cade rece. Deodată greaua poartă se sparge și în sală Traian cu capii oastei romane dă năvala... În clipă luptătorii, ce n’au beut venin. Frânturile de spade și-le înfig ... Iar când Traian zărește Pe Decebal, ce șade și pacinic mi-l privește, „Supune-te! — îi strigă — viața-ți dăruescâ€� Dar regele se scoală și zice: „Nu primesc Ca dar sclăvia joasă,.. Regi mulți supus-ai tu... Ia leșul meu la caru-ți, dar sufletul meu nuâ ...

 

Vasile Alecsandri - Iașii în 1844

... Moldovei. Te înștiințez însă că această primblare am de gând să o fac fără a-mi întocmi dinainte un plan de drum, precum se obișnuiește mai în toate voiajurile. Nu, eu nu înțeleg călătoriile ca cei mai mulți, adică: de a se face robul unui plan și, în urmare, de a alerga țintă pe linie dreaptă până la țelul propus, fără a se ... introdus cu moda, casele au trebuit negreșit să primească o formă străină și potrivită cu natura ideilor de astăzi. Ele au început a se supune regulilor proporției, a se împodobi cu coloane, cu ferestre largi și luminoase, cu balcoane desfățate; au început a ieși în fața ulițelor, părăsind fundul ogrăzilor unde se ... În vremea turcilor ei purtau cealmale și făceau temenele, zicând hojghioldum , safaghioldum . Sub domnii greci ei își încărcau capetele cu șlice și din țelebimu nu se scoteau. Cine știe, de-or veni chinezii în țară, dacă ei nu s-or face mandarini și dacă nu ...

 

Alecu Donici - Tunsul

... cerea nici cafe, nici dulceți. Se închidea în cabinetul său și sta pe gânduri nopți întregi. Necontenit da poronci la zapciii și pandurii ce i se înfățoșau cu raporturi, și din zi în zi se făcea mai tăcut și mai serios; în așa stare nu l-a văzut nime în curs de zece ani de când el ocârmuiește Bucureștii. Oare ce e pricina unei așa prefaceri? Iată întâmplarea ... Valahia hoțul Tunsul, care a întors asupră-și luarea-aminte nu numai a agăi, ci a Principatului întreg. El se purta ca un vârtej, ca o nălucă, ca o fantazie a junilor poeți, de care încă până acum nu sunt în Valahia, dar nu e îndoială că vor fi curând. Tot într-o vreme se ivea pe lângă Râmnic, subt Mihăilești și în preajma Craiovei, și cu aceasta a împleticit toate urmările poliției. Dar asta e puțin; adeseori ... încălecând pe cal a aruncat la săraci câteva jumătăți mahmudiele, poroncindu-le să spue agăi că Tunsul e foarte mulțămit de rânduiala ce se păzește la obor. Cuvintele: Tunsul! Tunsul! se repetară în norod; gloata se feri în lături; ceaușii și pandurii ...

 

Constantin Negruzzi - Aprodul Purice (Negruzzi)

... tăieți-l! dați-l în foc!“ Strigă haiducii, husarii și tot trupul ostășesc. Ș-acum mii de lănci și săbii-pe deasupra-i se-nvârtesc Bătrânul așteaptă moartea fără a se oțări, El pentru tara lui este mulțămit a se jertfi; Dar Hroiot strigă să-l lasă; catanele se supun, Îi iac loc, se dau în lături, mâna pre el nu mai pun. Generalul lor simțește după câte auzi, Că ușoară biruința, cum gândește, nu-i va fi. Deci în cete d-o potrivă oștenii săi adunând, Pre haiduci puind în mijloc, călărimea înșirând. Lasă trupul cel mai mare sub ... pre prins și pre rănit. Îa zădar și ofițerii, și Hroiot oștean vestit, Ca să-i mai îmbărbăteze, d-a valma pintre soldați Se luptă; nu văd, n-ascultă husarii înspăimântați. Ș-amenințându-i din urmă cuțitul moldovenesc, Să plece acum de fugă se îndeasă, să gătesc. Iată c-atunci ceea oaste se ivea dintr-un ponor, Ungurenii prind la suflet văzând că vine-ajutor, Se întorc cu bărbăție, se înșiră iar la loc, Și răsboiul

 

Antioh Cantemir - Antioh Cantemir: Satira VII

... mari sume cheltuiește, Îi pare rău să deie un ban pentru-ai săi fii, Ca-nvățătură bună să poată dobândi. Iar când copilu-n urmă se dă în desfrânare, Atunci mâhnitul tată de el se rușinează, Și în zadar arată că nu e vinovat. Ai adunat avere și nu te-ai îngrijit, În inimă să-i sameni năravurile bune; Bogat îți va fi fiul, dar va trăi în lume Urât și fără slavă, de ... Și la-nsemnate ranguri pot încă să-l înalțe; Mulțimea îl va crede un vrednic cap de oaste, Văzând lățită țara și dușmanii învinși. De nu va putea, însă, pe sine-a fi stăpân, De nu va ști a trage cu chip plăcut pre oameni, Și nu se-nduioșează văzând plângând săracul, De-o dreaptă judecată nu e povățuit; În scurt, dacă năravul îi este vicios, Se vor mira de dânsul fără să îl iubească, Și lauda silită le va ieși din gură, Căci numai interesul la asta-i va-ndemna, Stând ... prefera îndată pre care-ar fi mai simplă, Decât pre cea isteață și ageră, dar rea, Oricare faptă bună aș crede bucuros, La cel ce nu ...

 

Ion Luca Caragiale - Premiul întâi - o reminiscență din tinerețele pedagogului

... ștergându-se cu batista udată. Tânărul ia cu precauțiune de la spate poalele redingotei, le aduce bine în față și se așează. — De mult nu am avut plăcerea a vă vedea, domnule Bumbeș... — Ei! doamna nu m-a văzut; dar eu am văzut pe doamna de multe ori, când umblă, mă rog, în promonadă și prin bolți ... — Eu ... Apoi, mă rog frumos, putem să spunem și aia la doamna prețize... Ionescu Artur, media 9 și fracțiunea 99 și un sfert, mă rog. Doamna se scoală, și hotărâtă: — Și pentru atâta diferență, nici în anul ăsta, Artur să nu ia premiul întâi?... Atunci pentru ce ai venit aici? D. Tiberiu, foarte afectat, ridicându-se și potrivindu-și poalele: — Apoi pentru că m-au chemat doamna, mă rog. Că-z eu dacă nu mi-ar fi făcut onoare doamna să mă cheme, eu apoi n-aș fi cutezat altcum să mă prezentez la doamna, mă rog frumos.... Zic ... la noi, ori vrei să pleci mâine? Ai înțeles? La acestea, d. Bumbeș a avut curajul să răspunză: — Iè... Că-z asta nu-i greu lucru de ales!... Să am iertare, ...

 

Vasile Alecsandri - Holera (Alecsandri)

... Vasile Alecsandri - Holera (Alecsandri) Jos, pe malul Prutului, La casele Vâlcului, Vâlcul bea, se veselește, Cu trei fete se-ndrăgește, De holeră nici gândește; Maică-sa grija-i ducea Și cu lacrimi îi zicea: ,,Dragul mamei Vâlcule, Mândrule, voinicule! Tu tot bei și veselești ... ștergari, Nu vreau nici carul cu boi, Ci vă vreau pe toți pe voi, Să vă umflu zilele, Să mă duc cu dânsele." Vâlcul biet se oțerea, Holera la el sărea, Oasele și le-ntindea Și pe Vâlcu-l cuprindea. Gură pe gură punea, Buze pe buze lipea, Zilele i se ... la cotul Prutului, În mijlocul câmpului! [1] Carul a fost adus în Dacia de coloniștii romani. Ei aveau deosebite trăsuri. Acea de care se serveau cetățenii avuți se numea biga . Trăsura matroanelor se chema carpentium și era cu două roți, însă la serbările publice ele se suiau în alte mai mari cu patru roți, numite pilentum . Afară de acestea, romanii aveau pentru țară o trăsură carruca . Vizitiul se numea carricarius , cărucier. [2] Imagine antică. Furiile iadului, după mitologia romană, poartă plete de șerpi. [3] Adeseori se ...

 

Dimitrie Bolintineanu - Fecioara

... Dimitrie Bolintineanu - Fecioara Fecioara de Dimitrie Bolintineanu Plângeam pe sânu-i fraged un plâns d-amarăciune Și lacrimi înfocate pe frunte-mi se scura, Căci tânăra vergină șoptea o rugăciune Suavă ca amorul ce-n sânu-i palpita. Era un înger dulce ce-n visurile mele D-atunci ... sub lanțul ce îl strânge, Salută aurora în cerul fără nori; Mergeam atunci la dânsa cătând la alba lună Ce-n unda aurorii cu-ncetul se-neca. Frumoasa copiliță lucra la o cunună De rozi ce-n răsfățare pe sânu-i se juca. Cu flori înconjurată ca cerul cu lumină, La candela murindă ea tristă căuta; Iar aurele-i bucle ca spice ce se-nclină Și strălucesc sub rouă, în lacrime uda. ,,O, vin, iubite, vino, căci iată vântul bate Și floarea dimineții curând va veștezi. Veni-va călătorul ... la moarte mi-o expune, Unui străin cu aur va mâna s-o dau eu Și n-am spre apărare decât a mă supune, Și n-am a le răspunde decât suspinul meu." Acolo unde luna din cale se ...

 

Alecu Russo - Cântarea României

... cu puterea. Din această rudire frământată cu sânge și sfințită prin foc se naște un popor nou. Astfel povestesc bătrânii. 14 Orașele se întemeiază și se înfrumusețează din nou... oamenii cresc în îndestulare și se înmulțesc ca nisipul mării... pământul se acoperă cu holde aurite... volnicia domnește ca mai înainte, dar nu acea volnicie pruncă, floare plăpândă a pustietății, ci slobozenia cea bărbată și luminoasă, sau puternică și cu rădăcina țeapănă și adânc înfiptă în ... stă în coliba sa spânzurată... femeile zâmbesc dulce la pruncii lor... chipul zbârcit al bătrânilor se întinde de bucurie... pacea aduce legea care chizășuiește, iar nu asuprește... legea, rod al slobozeniei... legea care apără pe cel slobod de nedreptate și nu apasă pe sărmanul în folosul bogatului... și multă vreme erau numai oameni fericiți, deși se aflau bogați și mai săraci... căci nelegiuirea nu era cunoscută; și cei bogați, și cei mai tari nu făceau ei singuri legea, după cum le venea lor mai bine, și nu puteau călca dreptul altuia, și junii ziceau, închinându-se către bătrâni: "cinste fie părinților noștri, care s-au luptat vitejește și ne-au lăsat de moștenire moșie și slobozenie". 15 Cel ce nu cunoaște nevoia legii nu cunoaște ce e slobozenia, căci

 

Antim Ivireanul - Pricinile pentru care fieștece preot are voie să slujească în noriia altuia

... până nu-i veți iscodi cu tot denadinsul, foarte cu amăruntul pentru toate cĂ©le ce oprĂ©ște pravila, ca și la toți creștinii, să nu-i cununați. Iară mai vârtos, de va fi țiganul a unuia și țiganca a altuia, până nu vor aduce scrisoare fieștecarele de la stăpânul său, cum că iaste cu voia lor și cum că vor îngădui unul pre altul până / să vor ... s-ar putea, să-i punem la calea cea creștinească, că vom vrea să dăm seamă înaintea înfricoșatului judecătoriu pentru sufletele lor și noi, deaca nu vom învăța pentru dânșii cĂ©le ce să cuvin și voi, deaca nu veți face cĂ©le ce vă poruncim și stăpânii lor, deaca nu să vor supune dreptății și ascultării besericești. 7. Să știți și aceasta că de să va întâmpla unul să botĂ©ze pre cineva, la vrĂ©mea căsătoriei celui ... s-au întâmplat la mulți, de-au venit înaintea noastră de s-au judecat. 8. Așijderea vă facem în știre ca nimenea din voi să nu îndrăznească să facă besĂ©rică undeva până nu veți lua blagoslovenie de la arhiereul locului, nici să lăsați pe alții să facă până ...

 

Dimitrie Bolintineanu - La lampa mea

... țării, vai! trebuie a spune? Cu inima-am slabit! Și n-am produs nimica! Acum ca altădată Copiii săi cei vitregi în taberi se dezbin. Acum ca mai-nainte ea este-ngenucheată Sub jugul cel străin! Nu simte nici durerea ce suferă de heară, Nu simte nici rușine de umilința sa, Nu simte că mai bine într-un mormânt să piară Decât a se pleca! Tu știi, o, dragă lampă! acele nopți amare, Trecute în veghere, ca să-i aflăm cântări, Prin care să-i aprindem, în sufletul ei ... repede alerg, Tirani și robi în noaptea de moarte rătăcire, Deopotrivă merg. Lumină încă lampă o odă, o cântare, Și dacă și d-acuma noi nu vom izbândi, Atunci, având dovadă că nu

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>