Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru PUȚIN ADÂNC

 Rezultatele 61 - 70 din aproximativ 349 pentru PUȚIN ADÂNC.

Mihai Eminescu - La curtea cuconului Vasile Creangă

... satul devine centrul vieții pământului ce-l înconjură, se începe acea duioasă armonie câmpenească, idilică și împăciuitoare. Stelele izvorăsc umede și aurite pe jumalțul cel adânc și albastru al cerului, buciumul s-aude pe dealuri, un fum de un miros adormitor umple satul, carele vin cu boii osteniți, scârțâind, din lanuri ... multe, dar avea o-nțelepciune și o isteție firească care prețuiau mai mult decât pretențiosul semidoctism de azi. Altfel vecinic la moșie, viața-l costa puțin, deși trăia ca un Vodă, căci, dacă cunoaște cineva mai de-aproape viața din curțile boierilor mari, acela va trebui să conceadă că ei știu ...

 

George Coșbuc - Flăcări potolite

George Coşbuc - Flăcări potolite Flăcări potolite de George Coșbuc E cald. De drum îndelungat Picioarele de-abia-l mal țin,         Și-i cale până-n sat! El e flămând și e-nsetat         Și-i slab, că e bătrân. Tot dă către fântână zor. Sub tei, la margine de drum,         S-oprise pe răzor, Aici la loc răcoritor         Sfârșit stătea acum. Pe-același drum de soare plin, Să se ridice, și-a crezut         Că moare-n câmp aici, Ca prins de friguri șovăi         Și-n urma a căzut. Nevasta i-a murit; Și-apoi I-a ars și casa; i-a trăsnit         Deodată patru boi. Trăia la praguri, și-n nevoi         Că-n urmă-a-nnebunit." —„Nebun, din ce?" — „Cuvântul meu Și-al altora, e zvon prin sat ;         Dar știe Dumnezeu! Din multe toate, — zic și eu,         Dar, urma, din băiat." — „Era mișel?" — „Ba nu, deloc ; Dar singur el a tot zorit         Să-și bage capu-n foc: S-omoare p-un flăcău la joc.         Și-i dus de-atunci, fugit."    —„E dus de-atunci... ...

 

Vasile Alecsandri - Novac și corbul

... avut o moarte glorioasă de martir, din ordinul lui Ciaki și al Senatului unguresc. ↑ Simțul de naționalitate și iubirea de patrie sunt așa de adânc întipărite în inimile românului, că pentru el străinătatea e neagră, fără lumină. Soarele nu-l încălzește pe pământ străin! Românii sunt supuși tristei boli a ... De aceea în armia austriacă unde sunt mulți feciori din Ardeal și din Bucovina, legea de pedeapsă în contra fugirii din oaste, e mult mai puțin aspră pentru români. Un cântec vechi zice: Roman în țara străină, Duce dorul și suspină. ↑ Turcii numesc pe români iflac , adică valac, însă pe ...

 

Ion Luca Caragiale - O nouă societate română

... am mai putea înțelege de ce limbii naționale i se zice limba maternă. Naște numai o întrebare, chiar mai multe. Limba românească este mai grea puțin decât limba franceză, mai cu seamă dacă voim să vorbim sau să scriem cugetări mai ridicate de la nivelul absolut banal al vieții de toate ...

 

Vasile Alecsandri - Melodiile românești

... scrierile autorilor ce se interesau de soarta noastră, precum și prin minunatele desenuri ale dlui Buke și alții, românii au izbutit a ieși puțin la iveală. Chestia Orientului de astăzi ne-a scos cu totul la lumină, și acum suntem un suget de studii interesante pentru Europa ... istoria patriei noastre, obiceiurile poporului, poeziile sale, tot ce se atinge [de] naționalitatea românilor au deșteptat curiozitatea publică; suntem astăzi o nație nouă, descoperită de puțin timp, și avem tot prestigiul noutății; trebuie dar să ne arătăm europenilor cu ce avem mai frumos și mai vrednic de a-i ... plin de tristețe, și când vede cineva impresia ce produce asupra auzitorilor, atunci pricepe că, deși toți românii care au primit o educație cât de puțin îngrijită au luat manierele și năravurile societății moderne, cu toate acestea sentimentul național există în toată virtutea la dânșii și pătrunde lustrul modelor străine. Cât ... se exprima în muzică; de aceea trebuie să se apese mai mult baterea dintâi a fiecărei măsuri, iar a doua foarte puțin. Cu cât mișcările horei sunt line, egale și liniștite, întru atât cele ale jocului de brâu sunt vioaie și zgomotoase: dansatorii se țin cu mâna ...

 

Ștefan Octavian Iosif - Surugiul

... Mă îneacă plânsul: Nimeni nu suna din corn Mai frumos ca dânsul! Și de câte ori revin Pe-aste locuri iarăși, Trebuie să-i cânt puțin Bunului tovarăș! Către țintirim deci el Cornul și-l îmbie, Să-l audă-n somn acel Ațipit sub glie; Și-un atât de dulce zvon ...

 

Nikolaus Lenau - Surugiul

... Mă îneacă plânsul: Nimeni nu suna din corn Mai frumos ca dânsul! Și de câte ori revin Pe-aste locuri iarăși, Trebuie să-i cânt puțin Bunului tovarăș! Către țintirim deci el Cornul și-l îmbie, Să-l audă-n somn acel Ațipit sub glie; Și-un atât de dulce zvon ...

 

George Coșbuc - Jertfele împăcării

... ai noștri la alte legi se-nchină ?" El vrea să se desprindă și urlă, e turbat. — „Ah, până când toporul nu-1 văd adânc intrat În pieptul tău de fiară, eu nu te las, romane ! Lovit se simte Tibull de multe buzdugane Și sângele-i țâșnește din calde tăieturi ...

 

George Coșbuc - Rugămintea din urmă

George Coşbuc - Rugămintea din urmă Rugămintea din urmă de George Coșbuc după Lermontov (publicată în Lumea ilustrată , 1892, nr.6) Ești schilav tot! Un cerșetor Te-ntorci acum acasă, Și ce fecior frumos erai! Dar oricum ești, ce-ți pasă! Tu vei vedea iar satul tău Și casa voastră-n vale, Și biata mamă-ți va ieși     Plângând în cale. Și eu rămân să mor pe-aici Cu liftele păgâne! Ah, parcă simt că n-am s-ajung Să văd ziua de mâine. Cu douăzeci deodată-n car La groapă mă vor duce, Și, bun e Domnul, de-om avea     La cap o cruce. Noi de copii ne știm, și-am fost Ca frații, ba mai bine. Eu de-am avut un singur ban L-am împărțit cu tine; Și tu cu gura foc prindeai Să-mi dai ajutorare; Să-ți răsplătească Dumnezeu,     Că-i bun și mare! Și-auzi acum! De-or întreba În sat de-a mea venire Tu-n loc de adevăr să spui Că n-ai de mine știre, Că n-am fost la un regiment Dar spune-le ce-ți place. Că pentru ei ori viu, ori mort,     Totuna face. Iar mamei ...

 

Dimitrie Bolintineanu - Visul lui Ștefan cel Mare

... de arme, fala romănească! Dacă o să piară țara părintească, Dacă-n cartea soartei este însemnat A pieri poporul cel mai lăudat, Cel puțin atuncea piară vitejește Remușcând toiagul care îl lovește, Ca un ager șarpe ce lovit și-nvins, Caută să muște cel ce l-a atins ...

 

Titu Maiorescu - Poezii populare române

... mergi cu bine, Făr-a te gândi la mine. Că e lumea-ncăpătoare Pentr-o pasăre ș-o floare! (pag. 31) Nu mai puțin frumoase sunt poeziile populare cât pentru delicatețea expresiilor și energia și justețea comparărilor; d. e., când zice Păunașul Codrilor (pag. 24): Nu, eu mândra nu ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>