Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru STRÂNGE CU PUTERE

 Rezultatele 61 - 70 din aproximativ 208 pentru STRÂNGE CU PUTERE.

Alecu Donici - Tunsul

... îndeletnicire a românilor, carii în toată seara viețuiesc la una din asemene primblări. Ce măreață uliță e Podu-Mogușoaei. Câte case de piatră cu două rânduri, acoperite cu fier sau cu draniță. Această uliță, prospectul Nevei de București, taie prin tot târgul; și ce nu veți vedea pe ea: biserici, palaturi boierești, teatru, vipt, toate potincioasele ... agă de București! Aga are până la una mie de lei venit; el e inspector oborului, comandant și cap poliției, are osebită temniță și însuși cu doi boieri cercetează și hotărăște pricinile atingătoare de obor. Aș fi dorit să vedeți Dvoastră cu câtă mărire preziduiește aga meu la judecată, cât de încet mișcă din buze, rostind nestrămutatele sale hotărâri, și cu ce respect îl privesc supușii lui. Sau să ieșiți la obor, adunătura măruntului negoț al Valahiei, unde pentru o legătură de ceapă, pentru o bucată ... crede în curajul, mintea și activitatea agăi, și tocmai acum un spânzurat ca Tunsu să-și bată joc de-a lui barbă neagră cu fire albe! Trecu un an de când aga urmărește hoțul cu

 

Ion Heliade Rădulescu - Visul (Heliade)

... groaznică vedere! Stai! Îmi aduc aminte: în vis eu mă făceam C-aș fi fost prunc, îmi pare, și fără griji, durere, În casa părintească cu grijă mă creșteam. Trei frați ce avusesem părinții mei pierdură Și rămăsesem singur cu-al lor fierbinte dor; Trei fii creștea în mine tânăra lor căldură Și le zâmbea în mine toată nădejdea lor. La vârsta mea, în chipu ... mi-erau povață, Dar să le-ajung vrodată în veci mi-a fost oprit. Fantome de nădejde, ființe-aeriene Și fără de amestec cu cele pământene! Cu mintea-mi cea hrăpită semeț mă-ntraripam. Ele zâmbeau la râvna-mi și-mi imputa-ndrăzneala, Poruncitorul deget îmi arăta greșala. Nebun d-a ... foc în ei de sânge, Sub ei un nas 1ung, groaznic umfla fatale nări; Gura-i, un iad de largă, voia cochet a strânge; Scălâmbu era-n fața-i, în trupu-i, în mișcări. Galbenă și uscată fața-i cea lunguiată, Până la urechi buza-i d-ocară-nveninată ... veci nesățioasă cu ...

 

George Coșbuc - Fata craiului din cetini

... dungă de-albastre-ndepărtări Și nori de praf; și mers-a trei luni și jumătate Și-n urmă el ajunse la Meștera-Cetate, Cu turnul de mărgele și-n jur cu bărbănoc. La capătul cetății, Zorilă stă pe loc Și caută-n jur, căci roibul cu spaimă sforăiește Și-azvâle din copite și-n laturi se izbește, Pe cale mai departe nu pleacă nicidecum. În părțile năsăudene nu se zice staul ... vântul a trecut Și-a mers și zi și noapte prin țări nenumărate Și-n urmă el ajunse la Meștera-Cetate Cu turnul de mărgele și-n jur cu bărbănoc La capătul Cetății fugarul stă pe loc Și sforăie și bate în țărnă cu piciorul Și nu mai vrea să plece. Descalecă feciorul Și-n jur privește: vede o babă, care sta De cârje răzimată și care-apoi era ... n urmă el ajunse la Meștera-Cetate, Cu turnul de mărgele și-n jur cu bărbănoc. La capătul Cetății fugarul stă pe loc Și sforăie cu spaimă și coama și-o zbârlește. Descalecă voinicul și lângă drum zărește Pe baba cea urâtă, pe care mi-o-ntâlnir Și frații săi. O ...

 

Constantin Negruzzi - Călătoria arabului patriarh Macarie de la Allep la Moscva

... și la clerul grecesc. Privirea lui nu se înturnă la alte obiecte. Paisie, folosindu-se de aflarea în Constantinopoli a celuilalt patriarh, depărtă cu solemnitate de biserică pre unul din mădularii clerului, care în putere stăpânea multe ierarhii și se poreclea patriarh. El se numea Chiril, de neam spaniol. Arhidiaconul Pavel îl văzu la Galata unde ședea atunci și scrise ... sale. împregiurările următoare îl siliră la aceasta. El priimi o scrisoare de la un preot cuprinzătoare că boierii îi sunt vânzători și că ei împreună cu Megas-logofătul s-au pus la cale să-l omoare. Cu vro zece zile în urmă, logofătul cu chip viclean se întâlni cu riga maghiarilor (ungurilor) și cu Matei, beiul Valahiei, ca să aibă la ei scăpare la întâmplare de nevoie; că el pârâ cătră ei pre Vasilie, că are gând să cucerească ... Amândoi stăpânitorii se aprinseră de mânie auzind de aceasta și încredințară lui Megas-logofătul înseninătoare putere ca la treizeci mii de ostași, ca să meargă cu ei împrotiva lui Vasilie și să-l omoare. Logofătul știu a se alcătui cu ...

 

Alecu Russo - Dezrobirea țiganilor

... încrederea în cumpărarea lor lipsea și că mușteriii se depărtase din zi în zi. Vânzările au fost pe mici some de suflete , și, în contradicție cu un articol ce a huit în zilele aceste, cumpărătorii nu sunt de acei proprietari de mii și sute de țigani. Cu cât o proprietate e mai mică, cu atâta e mai exploatată; și folosurile cele multe și abuzive le-au avut proprietarii de țigani puțini la număr. Dacă vreodată s-ar provoca o ... câștigă, că, fără a avea comori în monedă, nu are nevoie de a înmulți birurile, sau a se împrumuta cu milioane de pe aiurea, care milioane trebuie iarăși a se duce de unde au venit, ba încă și cu un spor de dobânzi. Țara câștigă, că ne deprinde a avea încredere în noi înșine, și își poate pregăti mijloace pentru toate marile ... îmbunătățiri ce așteptăm; țara câștigă, că vom avea mândria faptelor noastre și mândria de a susține creditul ce ne dăm, și ne va strânge împrejurul ei cu

 

Antioh Cantemir - Antioh Cantemir: Satira VII

... și spun ca de deunăzi, Campania și lupta la Cighirin [1] urmată? Aș răguși zadarnic vrând să le dovedesc Că mintea-n om nu crește cu lunile și ani, Cu toate că cercarea pre minte sprijinește, Și ce câștigă numai cu anii; însă vremea Nu dă esperiență la cei ce nu pricep A lucrurilor reguli; iar omul silitor La ea s-ajungă poate și ... certați și învățați, Din ei alege unul al faptei bune drum, Din care nu-l abate nici frica nici nădejdea; A sa îndatorire cu râvnă împlinește; Plăcut și cu blândețe, la vorbă măsurat, Compătimește însuși când vede pre sărac, Și mila împărțește cu inima curată. Iar altul crud și trufaș pre tatăl său ar vinde Ca să-și îndestuleze iubirea de argint; El pradă visteria și moare într ... îmi petrec, Și pân-în urechi intru în tina desfrânării. Crezând că fericirea stă numai în avere, Acelor mari puterea în sine pizmuiesc, Dar caut cu tot chipul a lor prieteșug; Privesc cu nepăsare și râd de sărăcie. Voiesc cu toate-acestea, ca fiul meu în lume Și ...

 

Paul Zarifopol - Despre ideologia lui Eminescu

... suntem în stare să le dovedim, fiindcă templul a rămas cu zidurile retezate, n-au alterat schopenhauerismul profund al lui Eminescu; în adevăr: cu oricâte abateri, filozofia lui este, în esența ei, o variantă, uneori și mai mult, un comentariu al filozofiei lui Schopenhauer. În total, filozofia teoretică a ... n-are moarte, dar n-are nici noroc. Despre consacratul pesimism al lui Eminescu, autorul ne propune formula că în poezie pesimismul este invers proporțional cu vârsta. Tocmai în tinerețe, când poetul se agita cu atâta frenezie naționalistă în vederea serbării de la Putna, și pe când sănătatea îi era încă bună, pesimismul său își dă cea mai completă și ... ne-a dat acum trei ani Viața lui Eminescu. Am scris atunci: norocoasă superb este întâlnirea, în același om, a tinereții cu virtuozitatea rutinată. Fizionomia istoricului literar G. Călinescu înviorează neașteptat aspectul studiilor istoric-estetice în țara aceasta. Această Viață a lui Eminescu îmi pare ... literar, una din cele mai reușite cărți românești. Astăzi, Călinescu urmează cum a început. Aceeași atentă informație, aceeași fericită îmbinare de agerime judicioasă cu ...

 

Ion Luca Caragiale - Congresul Cooperativ Român

... potrivește perfect. Liber-schimbismul nu e de talia unei țări agricole: cu acest sistem ni s-ar croi o soartă prea grea, care ne-ar strânge rău în spete; pardessus le marche [1] , fără să prindem de veste, ne-ar căptuși străinii din cele două emisfere. Oratorul o încheie fără să ... Chitila. Noi, regretând locomotivele, reintrăm în ordinea zilei. D. STANCU BECHEANU , lipscan: Domnilor, pe când vorbeau onor. preopinenți, amicul meu, nenea Ghiță Pencovici, îmi dedea cu cotul. (Râsete.) Puteți râde, domnilor! no să-mi măsor eu la bătrânețe vorbele cu santimetru... Îi știu pe toți ce cumaș [2] sunt; materia asta o cunosc, slava Domnului! nu mi-e rușine! Țara asta vrea profteționism — nu ... n-are supărare, noi am cerut; dv. ce dați? (Aplauze.) D. STAROSTE al birjarilor, un adevărat pravoslavnic în materie economică, biciuind liber-schimbismul, compară congresul cu a cincea roata la căruță. La imputarea ce i s-a făcut că e liber-schimbist, amintește proverbul cu capra și oaia; la imputarea că n-a luat bărbătește inițiativa unei mișcări mari a corporațiunii sale, zice: bate șaua să ...

 

Ion Budai-Deleanu - Țiganiada:Cântecul a X

... zioa-în gură Făr' ierburi cu rădăcini măcrie, Mure, bureți, alune și poame, Ruptoși, ciuhĂ²și, leșinați de foame? Eu ți-oi spune: zilele, săracii, Cu tăuni și țânțari neîncetate Bătăi avea, nopțile, cu dracii Care-îi invita cătră păcate; În urmă din oameni buni cu crieri Să strămuta-în sălbatece fièri. Zieu! aceia n-aflară nici ună Dintru cele-învățaturi alese Ce pre-oameni fericesc și minună; Nu în ... Nu era mai nice-o zi deșartă, Ba ș-alte lucruri fără ispravă Să scornea după-adunarea spartă, Căci mergând pe-acasă-într-adevăr Unii cu-alții să lua de păr. Puțin lipsea ca să nu să bată Câteodată toată țigănia. Să-învrăjbisă-acum ceată cu ceată Și neputându-și ținea mănia, Tocma când era sfatul mai mare Atuncia ei să sfădea mai tare. Deci, precum spun cărțile ciorești, De șepte ... măgulește,-i să-îmbie. Măcar să n-aibă-altă vrednicie. [13] Așa la dregătorii primare [14] Vin întriganți ș-amegèi neharnici, TrĂ¹fași bogătari cu punga mare Și minte mică, pentru că-s darnici; Iar' a celor buni și cu ...

 

Ion Luca Caragiale - În vreme de război

... 1 * 2 II 3 III I În sfârșit ,ceata de tâlhari căzuse prinsă în capătul pădurii Dobrenilor. Doi ani de zile, vreo câțiva voinici, spoiți cu cărbuni pe ochi, foarte-ndrăzneți și foarte cruzi, băgaseră spaima în trei hotare. Întâi începuseră cu hoția de cai; apoi o călcare, două cu cazne; pe urmă omoruri. Între altele făcuseră acum în urmă o vizită despre ziuă lui Popa Iancu din Podeni. Popa era un om cu dare de mână, rămas văduv, deși foarte tânăr, trăia cu maică-sa. Îi mergeau treburile cît se poate de bine. În timp de un an și jumătate, cumpărase două sfori de moșie, ridicase un han ... afară. D-l Stavrache, fără să mai asculte de stăruințele popii, care tremura ca varga, îl împinge cât colo și trece-n prăvălie. Trăgând bine cu urechea, hangiul înțelege că are a face cu o lume veselă: o ceată de răufăcători e mult mai serioasă și mai tăcută; nu râde și nu chiuiește așa cu chef pe la miezul nopții. Și d-l Stavrache a ghicit bine. Strigând: "Numaidecât!" aprinde lampa și merge să deschiză. În adevăr, sunt ... ...

 

Ioan Slavici - Doi feți cu stea în frunte

... cu părul de aur și cu stea în frunte, stea ca luceafărul din zori. Când trec pe lângă fete, voinicii, chiar și cei împărătești, văd cu ochii și ascultă cu urechile. Ascultând, ei auziră, auzind, înțeleseră, iar înțelegând, ei suciră frânele și săriră la fete. — Sfântă-ți fie vorba și a mea ... însă face nimic, fiindcă feciorul de împărat stătea de-a pururea, zi și noapte, lângă soția lui. Își puse dar de gând ca, cu una, cu două, cu vorbe și iscusințe, să-l urnească pe acesta, iară după aceea, rămânând Lăptița în grija ei, a ei să fie grija. Știa că ... cum numai el se bate și, când în a treia zi au crăpat zorile, iarăși a fost la curtea împărătească, sosind cu inima stâmpărată prin luptă și cu ea plină de dor neastâmpărat să știe ce și cum, de când s-a dus! Hei! dar ce-auzi? ce văzu? îmi vine ... la poarta curții, s-a întâmplat întocmai precum a fost zis Lăptița: doi feți-frumoși, feciori de împărat, unul ca altul, cu ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>