Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru ZIS SI
Rezultatele 61 - 70 din aproximativ 141 pentru ZIS SI.
Ion Luca Caragiale - Scrisoare (Caragiale)
... căci acele succese, datorite, firește, mai mult bunei voințe a fruntașilor cercului decât talentului meu — care nu mă îndur a zice că nu era pentru ceva și el în aceasta — m-au încurajat a lupta multă vreme cu asprimea soartei și cu prigonirea ... un om subtilizează o valoare ce i s-a încredințat și caută să nu dea seama de ea, se numește abuzator de încredere, si acela care își însușește dintr-o casă de fier o sumă a altcuiva anume se numește hoț. Nu e așa? Cum se numește ... pot să atesteze despre aceasta. Iată ca muncă materială. Acuma, de priceput, ce să zic? Omul e om, și nu-mi vine a zice tocmai că nu mă pricep la a alege, ba la nevoie chiar a face o piesă de teatru, a o ...
George Ranetti - Plugul și tunul
... tu însăâ€� „Ca și eu deși nu-s fălosâ€� „Pe lumea asta-s de folos!â€� „Urgia ta pustiitoareâ€� „Distruge sate si ogoare,â€� „Și ori pe unde treci lași gol,â€� „Ruina, jale și pârjol!â€� „Ș-atunci vin eu, Plug oropsit,â ...
Dimitrie Anghel - Pelerinul pasionat
... de Sagan era arbitrul eleganțelor Parisului, îl purta atîrnat cu o lată panglică neagră, care îi brăzda fața ca o dungă de cărbune. În zgomotul si promiscuitatea aceea el însă își căuta drumul, și armonia intimă a versurilor sonore cînta în sufletul lui cum cîntă sonoritățile picurilor de apă ... gîndi ori-și-unde, Muza, pentru un poet adevărat, fiind pretutindeni ca și Dumnezeu pentru un credincios. Ora aperitivului venea, ceasul verde, cum i se zice pe acolo, ceasul acela, cînd aerul miroasă a absint și cînd birourile și atelierele de pretutindeni își deschid porțile, dînd drumul robilor muncii ...
Dimitrie Anghel - Dușmanul mașinismului
... foame, slavă Domnului ! Dar ca să facă pe plac stăpânului, după ce armata de mecanici hotărî că mașinile pot fi scoase la cîmp, el, pufnind si trăsnind, înjugînd toți boii pe care-i avea la îndemînă, ieșea cu ele pe lanuri. Neagră, proaspătă și adîncă, arătura sporea ca prin farmec, proaspăt ...
George Coșbuc - Flăcări potolite
... făr-a vrea, Ridică ochii-n sus. —„Nepoată ți-e?" Și-a arătat Spre fată. — „Cresc copii si eu. E mă-sa colo-n sat, Dar e rămasă de bărbat Și-i tânără, și-i greu! Sunt văduv de vro zece ani, Iar ...
Ion Luca Caragiale - Notițe risipite
... ndoială e un om mai presus de orice laudă, dar desigur opera stă mai prejos de orice critică. De al treilea fel sunt producerile comparabile si, deci, criticabile. Acestea sunt ca animalele inferioare, asupra cărora este permisă vivisecțiunea în interesul științei, mai înalt decât orice morală și milă. Autorii acestor produceri ... trebuit să mă execut; și fiindcă n-aveam nimic precis de răspuns, am recurs la metoda aforismelor fantaziste. M-am prefăcut că mă gândesc adânc si, cu tonul celei mai sigure teorii, am început: - Amatorul lucrează de plăcere morală, si ce produce îi face totdeuna plăcere — artistul lucrează de nevoie intelectuală, și foarte rar îi place ce face. Și e natural să fie așa ...
... am avut o întâmplare cu dumneei... M-au bătut ei, prietenii dumneei, strașnic, nu-i vorbă... halal să le fie!... așa mângâietură, n-am ce zice, de mult n-am mai căpătat; dar... nu-mi pare rău; încai mi-am sărat sufletul — i-am dat eu dumneei ce i se ... a petrecut-o pe dup-o ureche. Atunci, lumea toată de la mare pân' la mic a pornit să răpăie din palme si să țipe ca nebunii: “ bravo! bravo! bis! bis!...â€� Cântărețul a mulțumit foarte mândru, moțăind când în dreapta, când în stânga ... de mine?... măgar! din gură! Carnavalul de Venezia!! cu variațiuni!!! — Daca le place, mă! n-auzi? — Ia m-ascultă și pe mine, flăcăule, zice altul mai dârz, pierzându-și răbdarea; de ce ești căpățânos și nu vrei să-nțelegi?... Dacă ne-o plăcea și nouă, ăstora de aici? â ... de Venezia—cu variațiuni?... Ai?... — Nu zbiera așa la mine, că eu te plesnesc!... Uite-așa! o să ne placă! — Lăsați-l, mă, zice altul; asta e părerea lui... — Părerea lui s-o ție pentru tat-său și pentru mă-sa! să nu ne-o vâre nouă cu ...
Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Lene
... Îndată ce nădușeala de pe tîmplele celor somnoroși și adormiți se răcise, mânile lor începuse a se mișca, pleoapele trăgeau una în sus si cealaltă în jos, capetele se învârteau în osia gâtului, picioarele hârâjâiau tocurile pe mușamaoa tocită a vagonului. Viața să deștepta încetul cu încetul ...
Gheorghe Dem Theodorescu - Tudorel
... mă duc la Țarigrad, La-nălțatul de-mpărat, Ca la el să jeluiesc Că n-am hal să mai trăiesc. Tudorel le cuvânta, Mâna mă-si-i săruta, Pe Voichița-mbrățișa, Drumulețu-și apuca Și la Poartă se ducea. Acolo, de-mi ajungea În genunchie-ngenunchea, Trei zile-n poartă ședea ... Buțile Și ne udă Buzele, Că ni-s arse gurile! Tudorel nu le răspunde, Că n-are, măre, de unde; Numai Voica se scula, Soacrii-si de veste-i da Și cu roche se-mbrăca. Zorile Se revărsa, Porțile Se descuia Și averile Intra Saxanele Cu parale, Sămărași Cu gălbenași, Cirezi ...
Nicolae Filimon - Lucia di Lammermoor. Dramă în trei acte de Salvatore Cammarano
... reprezentă pentru prima oară pe scena cea mare a Teatrului San Carlo din Neapole. Despre subiectul ei nu avem nimic a zice decît că e luat din renumitul roman al lui Walter Scott, numit Fidanțata din Lammermoor , și versificat de poetul Cammarano atît de bine că astăzi ... multe ori și o aplaudă după merit; dar critica nu e mulțumită, ea pretinde de la această cantatriță un mod mai gentil în trilarea lui si naturale de la fraza cabalettei : Quando rapita in estasi și la toate grupele de triluri din periodul al doilea de la aria Regnava ... Scaramuccia , dar nici chiar complecte sau cum le cere luxul scoțez. Înainte de a închide această revistă muzicală, ne permitem a zice două vorbe spre justificarea ei, pentru taxarea ce i se face de foarte pasionată. Noi nu criticăm ca să scrim, nici scrim ca să facem ...
Mihail Kogălniceanu - Prefață la Cronicile României sau Letopisețele Moldaviei și Valahiei
... ștergere a țărilor române de pe harta Europei! Și, cu toate acestea, după grozavul potop strălucește curcubeul reînseninării orizontului românesc! Marea revoluțiune franceză zice popoarelor, ca și Christ lui Lazăr, Sculați-vă ! Numele lui Napoleon, ca în toată lumea, străbate și la Dunărea de Jos! Simțământul național renaște. Tudor ... actului de emancipațiune din 2 mai 1864. Fanarioții se izgonesc din domnia Moldovei și a Țării Românești. Pe urmă naște rezbelul între Rusia si Turcia din 1828-1829. Pacea de la Adrianopol se încheie. Autonomia principatelor se consfințește prin acest tratat în chip pozitiv. Domniile române viagere și alese ...