Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru FĂRĂ CA SĂ
Rezultatele 601 - 610 din aproximativ 1500 pentru FĂRĂ CA SĂ.
Dimitrie Bolintineanu - Fiastrii
... unul din cei cinci boieri Ce Mihai numise mari consilieri: — ,,Turcii vă insuflă astă cugetare, Căci unirea face neamul nostru tare; Și ei vor să vază pe acest popor Slab, ca să-l supuie lanțurilor lor. Sfântă Românie! Oare nu suspini? Carnea ta se vinde la barbari străini? Sângele și viața-ți sunt puse-n vânzare, Și ... tu, dragă țară, stai în nepăsare! A slăbit poporul cel nebiruit? Sângele lui tânăr oare-a putrezit? Ca să vază astăzi, fără de simțire, Pe cei răi ai țării dându-o pierire? Și ce poate dânsul cât de tare-ar sta, Când cei mari lucrează la robia ... încă? Voi nu vreți unirea vechiului popor, Căci stăpânii voștri încă nu o vor. Dacă cu robia ce vă umilește V-ați dedat, cât viața, fără ea lipsește; Cereți neamul vostru a se despărți!... Mergeți lipovenii a vă stăpâni!... Țările române ori vor fi unite, Ori vor ... astăzi, mâine Căci tiranul trece... patria rămâne!" — ,,Piară toți fiastrii!" oastea a strigat, Țara și poporul încă-au repetat. Dar fiastrii țării fără
... zise lui Alexis: — Adevărat e că ești decis a pleca din țară? — Adevărat. — Și pentru mult timp ai de gând să te depărtezi? — Pentru mai mulți ani. Ea coborî ochii și după o scurtă tăcere întrebă iar: — Când ai hotărât să pleci? — Peste două luni, la primăvară. — Ai să petreci vara în Paris? — Nu cred, fiindcă voi merge negreșit la Londra, ca să vizitez palatul expoziției universale, și apoi din Englitera poate că mă voi îmbarca pentru ca să mă duc în America. — Tocmai în America!... singur! replică Margărita cu durere. — Singur în America sau singur în Europa nu e totuna pentru ... voi veni și eu la primăvară în Paris... sau la vară... sau la iarna anului viitor, îmi promiți că te-oi găsi acolo? — Promit să mă aflu în orice parte a lumii vei merge și oriunde vei dori ca să fiu. Figura Margăritei se lumină de focul unei bucurii nemărginite; și când la finitul contradansului Alexis o duse la locul ei, tânăra mireasă îi zise ... Alexis pe harabagiu. — Dumnezeu știe, răspunse acesta. Eu nu mai văd nimic înaintea mea. — Ei bine, ce facem acum? — Nu știu, zău! ...
Gheorghe Sion - Corespondența lui Gheorghe Sion cu George Bariț
... vreo șese luni, și vei vedea că vei reieși la scop. Eu îți promit că-mi voi da toată silința a te servi, ca fratele d-tale, atât ca corespundinte, cât și ca panegirist al foaiei. În curând vom avea aice o nouă gazetă: d. P. Cazimir, asociat cu o parte din profesori, vor să scoată un jurnal și să fundeze o tipografie. Domnul meu, te rog înștiințează‑mă despre hotărârea ce ai luat pentru „Gazetăâ€�, despre soartea de față și venitoarie a ... și a națiunalităței s-au bucurat, căci oricum, sunt români, bată-i toaca! Sunt români, deși au suflet de antiromâni, și natura-i tradă fără de voiea lor. Toți, care de care, voiesc să o capete. Dar nime nu știe prin ce ocaziune și prin [ce] mijloace. Ieată‑mă și eu, care aș voi cu orice preț să potiu căpăta numerile de la începutul anului, care, precum știi, nu le-am primit, căci am fost în emigrațiune. Ce să fac? Trebuie să te rog pe d-ta, acela [ce] mă onori cu numele de amic, să faci toate chipurile să
Vasile Alecsandri - Suvenire din Italia. Buchetiera de la Florența
... a figurii, culorile melancolice ale obrajilor și mai ales duioșia tipărită în ochii acelei icoane îmi părură atât de măiestroasă, că mă apropiai de ea ca să văd de nu era vrun tablou al lui Andrea del Sarto, c[...]n toate figurile lucrate de acest vestit artist însemnasem umbrele acele dulci întinse ... a aștepta răspuns, începu a număra vro douăzeci de soiuri de înghețate cu atâta iuțime, încât, neînțelegându-l ce spune, îl poftii să ne aducă ce-a vroi. V*** nu ieșise încă din melancolia în care căzuse; în zadar căutam să-i pricinuiesc oarecare distracție prin citirea gazetelor franceze. Mintea sa părea muncită de o idee crudă, care înădușea toate sufleteștile sale însușiri. Nu știam cum ... tulburată; căutăturile lui erau sălbatice. El se uită peste tot locul cu înfiorare, și pe urmă apucându-mă de mână: ,,Haideți degrabă, îmi zise, haideți să o găsim... Cecilia mea trăiește!" Ieșirăm din cafenea fără a ști unde mă va duce; trecurăm iute vro câteva ulițe unde toți ne luau de nebuni și ne îndreptarăm spre o primblare ... cât ochii mei erau înfocați, cu atâta ai lui erau reci în fața unei priveliști atât de vesele și de încântătoare. -- N-ai de gând ...
Antioh Cantemir - Antioh Cantemir: Satira I
... nu a văzut niciunul. Și-n vreme ce ne spune povești de-aceste multe, Grăsimea pungii noastre se scurge într-a lui. Să nu dormim noi noaptea la stele căutând, Ca să aflăm cursul, să le găsim vro pată? Schimbându-ne odihna pe curiozitate, Să știm oare pământul se mișcă ne-ncetat, Sau luminosul soare? Când noi dintr-un ceaslov Putem ști ziua lunii și ceasul când se pișcă! Noi ... mai de treabă decât Ciceron foarte. De-acest fel de cuvinte urechile-mi sunt pline. Ascultă deci, o, minte, cum eu te sfătuiesc: Fii mută ca un pește, și nu mai tot vui. Un scriitor se-ndeamnă prin laudă a scrie, Iar fără ea tânjește, când alt folos nu are. Și până când tot hulă drept laudă să răbd? Să sufăr ca bețivul ce n-are vin de-ajuns, Ca popa ce nu poate în praznice petrece, Ca târgovețul cărui lipsește buna bere? Eu știu că tu poți, minte, a-mi arăta curat, C-un desfrânat nu poate virtutea a ... psaltirea ca ...
Constantin Stamati-Ciurea - Omul enigmatic
... mor de o moarte ușoară, voiam să merg tot înainte până ce sângele se va închega în vinele mele și somnul etern mă va răsturna fără simțire în vreun troian. Găsii o plăcere nespusă în ideea sinuciderii, închipuindu-mi cum voi fi peste puțin timp acoperit cu veșmântul funebru și nepătat ... am simțit în el o putere predominantă, care pe loc mi-a inspirat supunere. Nu este scăpare de dânsul, gândeam în urmă, trebuie să fie vreun sergent de poliție, care prin instinctul său practic ghicește gândul unui crimiÂnal și mă duce la secția poliției. Deci fără vreo împotrivire îl urÂmai. Unde mă ducea și pe ce stradă mă aflam nu puteam ști, căci numai zgomotul mersului său puternic mă făcea ... l pune pe mal nestâlcit? Astfel de ipoteză era nebunatică, fiind malurile îndepărtate cu vreo câteva sute de kiÂlometri. Aștepta el oare momentul dorit să se înece? Lucru îndoielnic, căci se ținea de funie ca să nu pice în mare; vasăzică, ideea de sinucidere era departe de el. Așadară, după concluziile mele aștepta el mai degrabă cu deliciu momentul catastrofei, ca ... ...
Ion Creangă - Dănilă Prepeleac
... lucruri, totdeauna supăra pe alții, iară mai ales pe frate-său, care avea de toate. Nevasta celui bogat de multe ori făcea zile fripte bărbatului, ca să-l poată descotorosi odată de frate-său. Ea zicea adeseori: — Frate, frate, dar pita-i cu bani, bărbate. — Apoi, dă, măi nevastă, sângele ... Toate ca toate, dar carul său era de haimana. Nu treceau douătrei zile la mijloc, și se trezea la ușa ei cu Dănilă, cumnatusău, cerând să-i împrumute carul: ba să-și aducă lemne din pădure, ba făină de la moară, ba căpiți din țarină, ba multe de toate. — Măi frate, zise într-o zi ... capra tot capră; se smuncea în toate părțile, încât îi era acum lehamete de dânsa. — De-aș ajunge mai degrabă în târg, zise Prepeleac, ca să scap de râia asta. Și, mergând el mai departe, iaca se întâlnește c-un om ce venea de la târg c-o gâscă în brațe ... trebuit. Ia acum carul cu boii frăținesău și pornește. Cum ajunge în pădure, chitește un copac care era mai mare și trage carul lângă el; fără să dejuge boii, începe a tăia copacul, ca ...
... a-și lipi cu gumă-arabică diferiți nasturi și insecte moarte pe pielița fină și catifelată a gușei sale - mai este și aceea ca, din dosul tejghelei unde sade, să caute să atragă cu șiretenie pe câte un client al său în discuții, la început cât se poate de plăcute și din ce în ce mai animate ... bun prieten. Dragomir este foarte lung, cârn, cu ochii rotunzi și foarte mobili, având gâtul subțire de culoarea cafelei cu lapte a fasonat ca la strung, și purtând două smocuri fine de păr lustruite și negre ca pana corbului, care-i atârnă ca un decimetru pe ceafa-i rotunjită și lăsând să se scurgă din ele (?) vârfuri câte două picături limpezi de untdelemn franțuzesc. Dragomir are o inimă foarte bună. Când vede pe iubitul său Cotadi că ... câte un bobinaș de arnici pentru dres ciorapii, ceea ce face lui Dragomir o surpriză din cele mai plăcute. În plus, Dragomir mai are dreptul ca, de câte ori va fi timp de ploaie, să poată împreună cu întreaga sa familie petrece noaptea în jumătatea din stânga unei firide situată în zidul de la poarta locuinței lui Cotadi; cealaltă fiind ...
Mihai Eminescu - Avatarii faraonului Tl%C3%A0
... apărură scrisori albe... chipuri de oameni È™i animale... Palatul întreg se cutremură lin. — A sosit ora morÈ›ii mele... zise regele, ca È™i când ar fi vorbit cu el singur... aÈ™tept să-mi spui adevărul... Nu-mi zugrăvi chipuri trecătoare... care să mă facă a crede că suntem numai pulbere... Un râs clocoti pin toată sala... — Ce râzi, zise regele întunecos... mie nu mi ... trist. Ce am numit eu Rodope ?... o umbră. Regele ieÈ™i È™i trânti uÈ™a după sine... Oglinda singură se-ncreÈ›i ca suprafaÈ›a unui lac... glasuri se certau în fundul ei ca sfada valurilor... Chicot È™i plâns... È›iuit, urlet... suspin È™i un glas mare începu să râdă pin tot haosul de glasuri mici... — O, inamicul meu cel mare... spunea un glas ce umbla prin sală... Piramide È™i temple, oraÈ ... i avea să-È™i rezime capul, greu de cugetările unui imperiu, pe perina păcii eterne... Eterne? Ah, nu cuteza s-o spere. El umbla ca ...
Constantin Negruzzi - Moralicești haractiruri
... când alții să ridică. CAPITOLUL AL 3-LE - PENTRU LENEVIRE Lenevire esti o șâderi fărâ lucru. Iar leneșul esti așa, că nu știi ci vra să zâcă viață lucrătoare, nici socotește altâ ziua și noapte decât cum să scape de lucru, și treaba lui ce mai lungâ și obicinuită ești somnul. El să mișcâ ca o mihanii, umblă ca un podalgos, șade ca un idol fărâ suflare, să scoală ca un olog și să vedi că pari că n-au adus închieturi în lumi. El vorbești mai mult prin vis decât treaz și visazâ mai mult când îi treaz ... decât când doarme. Bucătărie, masa și așternutul sunt luptile cinstii, unde dobândești nemurirea lui. De hotărăști să metahirisascâ mânile, nu o faci pentru alta decât ca sâ-și umple pânticile. El să îngreuie mai mult să spui aceli ci nu au făcut, decât alții să istorisascâ aceli ci au făcut. Să vedi că s-au zâdit mai mult pentru ceea lumi decât pentru aceasta, și să bucură atâta să opreascâ pe alții de la treabă, cât și el să nu facâ nimica. El urăști atâta lucru, încât mai bine voiești să moarâ de foame decât să-s ostineascâ, sau mai bine
... e zbor de fulg, Și din mâinile strâine Stema libertății smulg. Tresăriră iuți românii Căci aminte și-au adus Cât s-au străduit bătrânii Steagul să ni-l ție sus, Câte plângeri ne-ntrerupte În mormânt or fi vărsat, Că nepoții fug de lupte Și că steagul e-nchinat. Dunăre,-ai ... vorbe românești! La Smârdan așa vru Domnul Morții dintr-această zi Vor avea cu spaime somnul Și-aiurind se vor trezi Apărându-se cu mâna Ca de-un tăinuit dușman, Vor mușca gemând țărâna Ca și-n luptă la Smârdan. Că-ntr-această zi cumplită N-avu mila nici un rost, Și mânia răzvrătită Lege tuturor ne-a fost ... Mâna peste ochi și-a pus. La Smârdan, pe unde drumul Da de-a dreptul spre vrăjmași, Risipeai cu mâna fumul, Ca să vezi la patru pași. Și-ntr-un iad fără de nume, Unde-ai noștri iuți pătrund, Nu era nici cer, nici lume, Numai noapte fără fund. Și-ntr-acel noian de ceață Dorobanții, dând de-un râu, Au trecut prin sloi de gheață Și prin apă până-n brâu. Râu ... tăi. De-o veni din nou vrodată Vuiet peste-al tău pământ, Țară dragă și-ncercată, Vom ruga pe Domnul sfânt Nu-ntr-alt chip să