Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru POATE SĂ

 Rezultatele 601 - 610 din aproximativ 1441 pentru POATE SĂ.

Heinrich Heine - Loreley

... Heinrich Heine - Loreley Loreley de Heinrich Heine Traducere de Ștefan Octavian Iosif Eu nu știu ce poate fie Că-mi sună mereu în urechi Cu veșnica-i melancolie Un basmu din zilele vechi. Se-ntunecă fără de veste, Lin apele Rinului curg ...

 

Ioan Cantacuzino - Răsuflare

... prea puțină,     Nu-i a nimănui proastă vină     Căci însoață rău cuvîntul     În pîrlejul ce dă gîndul.     Mai cu vreme, cine știe,     Prisosire poate

 

Mihai Eminescu - Lasă-ți lumea...

... a ei lumină, Simte-a lui singurătate. Tremurând cu unde-n spume, Între trestie le farmă Și visând o-ntreagă lume Tot nu poate adoarmă. De-al tău chip el se pătrunde Ca oglinda îl alege - Ce privești zâmbind în unde? Ești frumoasă, se-nțelege. Înălțimile albastre Pleacă zarea ...

 

Mihai Eminescu - Lasă-ți lumea ta uitată

... a ei lumină, Simte-a lui singurătate. Tremurând cu unde-n spume, Între trestie le farmă Și visând o-ntreagă lume Tot nu poate adoarmă. De-al tău chip el se pătrunde Ca oglinda îl alege - Ce privești zâmbind în unde? Ești frumoasă, se-nțelege. Înălțimile albastre Pleacă zarea ...

 

Cincinat Pavelescu - Răspuns

... de pitpalac? Măiastra florilor culoare, Visarea apelor ce curg, Un colț de pace și răcoare, Un răsărit sau un amurg? Apururi binecuvântate În vecii-vecilor fiți, Comori ce parc-ați fost create La nici un rost nu slujiți. Frumosul ce se depărtează Cu cât mai dornic îl cătăm Tot ce e flacără și rază Suntem ursiți adorăm. preamărim tot ce înalță Și poate mintea frământe, Ce face inima bată, Ce face sufletul

 

Ion Luca Caragiale - Bene-merenti

... cei mai mulți; altul, de cei mai puțini; acesta, de unul singur; acela, de... una singură, și alții, de cine știe cine; în sfârșit, Dumnezeu ne mai înțeleagă! Ce e asta? E că pe toți aceeași pornire îi îndeamnă dorească distincția — necesitate imperioasă ce o are omul de a găsi, măcar într-o privință, împărtășite și de către altcineva părerea deosebit ... nedemn pentru noi ne înjosim meritul real, punându-i mai presus în conștiința noastră o răsplată din partea altuia. Nu e vorba, lumea, voi zic opinia mai luminată, poate avea un sentiment, nu bine hotărât, dar totuși destul de sigur, despre o echitabilă împărțire a unei distincțiuni oarecare. Fiindcă însă acel chemat ... de regulă, toți oamenii) de partea aceluia ce-i va ști atinge mai bine partea slabă a lui. În fine, el va putea distingă altfel decât noi, cari ne credem totdeuna cei mai îndreptățiți la distincția ce dorim de la dânsul, și astfel se înșele întrucât ne privește, fie că ne va uita, fie că, și mai rău, va lua în seamă pe altul. Pentru aceea nu e ...

 

Ion Luca Caragiale - Arendașul român

... Doi băieți la Paris... — Săracii de noi!! — Vezi că și eu am greutăți, mă Ioane. — Da, cocoane, însă eu zic că fiecare -și crească copiii. — Apăi eu ți-i dau ție -i crești, mă Ioane? — Nu, cocoane, dar cu prașila, drept și drept. — Stăi -ți dau eu drept, mă Ioane. Se apropie de țăran și începe -i care la pumni în cap. Țăranul iese năucit și se duce la primărie se jeluiască. După un ceas se ivește primarul cu căciula în mână la poarta boierului. — Dar ce-a făcut blestematul ăla de ... vine la primărie la braț cu arendașul și cheamă pe țăranul cu hârtia la cercetare. Îndată ce țăranul se ivește, arendașul, roșu de furie, începe -i strige: — Opincarule, mămăligarule, țopârlanule, mă dai tu pe mine în vileag?!... Se apropie încet de el și începe -i care la pumni în cap. Subprefectul zice cu blândețe: — Cocoane Arghir, cocoane Arghir... Însă arendașul e prea mânios ca -l audă. Dă înainte și tocmai după ce obosește, iese pe ușă răcnind: — ...

 

Constantin Cantacuzino - Istoria Țării Rumânești

... și începătură fieștecăruia lucru, mai vârtos celuia când nici cum, nici de nici o parte ajutor iaste, nici știință de la alții, sau pomenire măcară află ca o povață, făcându-se și ca o luminare arătându-se, ca se poată ajuta cel ce nu știe de la cel ce știe și cĂ©le din întunĂ©rec iasă la lumină. Că nici unul în lume nu iaste carele den sine numai știe și nici unul nu au aflat nimic, pănă când n-au fost de altul învățat. Nici nimeni nu poate domiri de nici un lucru, de nu mai nainte au au văzut, au au auzit, sau au cetit și de nu ca acĂ©lea, asĂ ... Săvai că poate zice neștine că află și aici lĂ©topisețe, ci răspunsul îi iaste gata, că acela ce l-au făcut, den neștiință vĂ©de -l fie scris, sau den negrijuire, doar căci atâta iaste de netocmit, de încurcat și de scurt, cât mai multă turburare și mirare dă celui ... trudit-am încă ca doar din hrisoavele domnilor ce sunt pre la boierime și pre la mănăstiri date și la sate, câte am putut vedea, poci scoate cevași, ca ...

 

George Coșbuc - Inima mamei

... cât ești de rău! Și ea plângea, cum plânge fiul mic, Și-a plâns și el, și n-a răspuns nimic. -i spuie mamei! Da, când a plecat De la iubita lui, el revoltat Venea nebun și dus d-un singur gând S-ajungă ... se gândea, Și la cuvintele ce le-a zis ea: Eu voi iubi pe unul dintre toți; Din pieptul mamei tale, dacă poți -mi dai tu inima al meu vei fi! Voiesc un talisman! De voi iubi, fiu iubită! Vreau știu cum ești, Eu cer un sirigur semn, că mă iubești! Și el s-a îngrozit de-acest cuvânt! Ea-și bate joc ... iubea Mai mult acum fără-nțeles Vorbea cu sine, și gemea mai des; Și se-ngrozea de gândul că-ntr-o zi Această fată-l poate birui. -și piardă mama-n chip atât de laș, De doua ori fie ucigaș! Și-a doua zi s-a dus și-a întrebat Pe draga lui, dar ea și-acum ...

 

Bogdan Petriceicu Hasdeu - Dumnezeu (Hasdeu)

... fiind nețărmurit; Din Forța cea mai forță plecând, și ele-s forțe: Un punct zidește sfera, căci este centrul ei. Nu-l înțelege mintea, nu poate -l cuprinză, Atât de mare este și-i pare-atât de mic: Minunea fără care în veci nu s-ar pricepe Tot ce se-ntemeiază ... un om cu Dumnezeu!" Extazul.... ce-i extazul? O clipă seculară, În care vezi atâtea trăite și trăind, Încât un veac îți pare, nu vrei crezi, și totuși Știința-i nevoită murmure: așa-i! Când omul cade-n apă și-i gata se-nece— Trecând în panoramă pe denaintea sa Întreaga-i viață, viața-i întreagă d-amăruntul O simte-n clipa ceea, o clipă, nu mai ... Poetul se deșteaptă. Mai luminos se simte: și-n el, și-n preajma lui. Frânturi din amintire în creieru-i s-așează, Și gândul, ca toarcă, apucă noul fir. Materie și forță! Din Forța cea supremă Ce-i numai forță, una, monadă fără țărm, Orice se desfășoară, orice se desdrumează ... sus; Și el, plăpândă harpă, vibrează totodată Cu Dumnezeu-iubirea și cu iubirea-om... Un cântec, numai unul și cel mai de pe urmă, Voind ...

 

Grigore Alexandrescu - O nuntă

... se sui în car, după cum vă spusei, și plecă precedată, urmată și ocolită de cavalerii satului călări, împodobiți cu flori, înarmați cu pistoale. Aici poate așteptați desfășor înaintea dumneavoastră pateticul romanț al acestei căsătorii, sau vă descriu frumusețea miresei, eleganța taliei, colora părului, strălucirea ochilor și altele după obiceiul nuveliștilor. Dar pentru cel dintâi punct vă arăt cu mâhnire că ... lega pentru totdeauna, dar greutatea brațului delicatei copile le lăsase semne neșterse de antipatia sa. Cât pentru frumusețile miresei, vă mărturisesc că hotărârea mea era vi le descriu cu de amănuntul; dar fatalitatea, care pune adesea stavile la execuția celor mai nevinovate planuri, mă oprește de a vă ... merita acest nume. Dar formalitățile religioase se săvârșiră, și pâinea cu vinul sfânt fură gustate de mireasă sub statornicul ei voal. Când zic gustate, va zică mâncate și băute cu desăvârșire, paharul ce era ca de o litră nemaicuprinzând în urma acestei operații nici o picătură de vin. Mâhnit de ... era frumoasă, și atât mai frumoasă cu cât am văzut-o mai învelită. Nădăjduiesc că ginerele, de nu va fi fost un dobitoc mare, trebuie

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>