Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru FAȚĂ DE
Rezultatele 671 - 680 din aproximativ 1030 pentru FAȚĂ DE.
... nopți asemenea și fiecare neasemănate... Libațiuni sub razele lămpii albastre; toate nebuniile închipuite și neînchipuite; anecdote picante de care el avea un repertoriu popular așa de bogat; scene de gelozie fără cuvânt și din chiar senin; și jocuri, și mușcături; și lupte atât de inegale, pentru ea ca putere, pentru el ca farmec... ș-apoi, după atâta oboseală, povestirea reciprocă a celor întâmplate mai înainte de a se cunoaște. El avea puțin de povestit... Așa era de strâmt satul în care trăise și așa de puțin însemnată viața lui până când "l-a înțepat un ac cu gămălie!..." Șiret țăranul - ține mult la aceasta cădere de frază; știa el bine că, însoțită de sugerea degetului înțepat și de o privire pe sub sprâncenele posomorâte cu bunătate, are să fie cu prisos răsplătită. Ea însă avea mai multe de spus, și povestea ei era destul de tristă. Cinci ani de viață cu un om istovit, apoi nebun și paralitic; în urmă, văduvă, cu un copil bolnav și capiu - o fetiță, care roade și mănâncă lucrurile ... Interese mari... o avere colosală... consiliu de familie... soacră și cumnați - niște creaturi aspre și brutale, care fac împrejuru-i o poliție dezgustătoare. Și aci, ...
Ion Luca Caragiale - D'ale carnavalului
... 8 SCENA VIII 4.9 SCENA IX Persoanele NAE GIRIMEA , frizer și subchirurg IANCU PAMPON MACHE RAZACHESCU , ce-i mai zice și CRĂCĂNEL UN CATINDAT DE LA PERCEPȚIE IORDACHE , calfă la Girimea UN IPISTAT DIDINA MAZU MIȚA BASTON UN CHELNER O MASCĂ MĂȘTI, PUBLIC, SERGENȚI DE NOAPTE Într-un carnaval, în București. ACTUL I ( Un salon de frizărie de mahala. Mobile de paie. Ușe și fereastră de prăvălie în fund. La dreapta, în planul întâi o ușe; în planul al doilea un lavabo. Ambele planuri din dreapta sunt mascate de restul scenii printr-un „paravent" ) SCENA I IORDACHE, apoi PAMPON IORDACHE ( șade pe un scaun și dă un brici la piatră, fredonând ): „Și ... politicos ): Da, poftiți... Barba? părul? PAMPON: Nimic... IORDACHE: Atunci, poate, vă spălați la cap? PAMPON: Eu nu mă spăl niciodată la cap, pentru că sufăr de... IORDACHE: De măsea? Știi cum ți-o scoț? Odată... pac! PAMPON: Ei, nu de măsea... sufăr de bătăi... IORDACHE: De bătăi ?... Știi cum le... PAMPON: Ei! Lasă-mă-n pace, omule; nu mă spăl la cap pentru că sufăr de bătăi ...
... • După ani perduți, suntem iarăși la un loc și căutam să discernem caracterele și pornirile noastre. Vorbăreț și glumeț cum ești, evoci un palat de marmoră scumpă, cu scări monumentale, străjuite de lachei, îmbrăcați în fireturi, cu ciorapii albi, bine trași pe pulpe, și înăuntrul palatului cu portrete vechi de familie, cu arme și blazoane străvechi, un ghebos urît la față și îndemînatic la mișcări, un senior din alte vremuri, fastuos și autoritar, limbut și ghiduș. Palatul e înconjurat de un parc străvechi ; orașul unde e clădit palatul acela e Florența, iar seniorul ghebos și ghiduș e străbunul vostru. Vîntul cald cînd se strecura prin ... fețe albe și roșii și-au plecat paloarea și purpura pe marginea văzului, apoi s-au scuturat înfrățindu-se încă o dată în cădere : petale de sînge și petale de ceară... Garoafele roșii au supraviețuit rozelor, dar s-au vestejit și ele, învinse de vreme, și ceva mai mult, parcă a murit în jurul meu de cînd m-am despărțit de tine. În răstimpul acesta am cercat să cetesc, și întîmplarea m-a făcut să cad peste o carte de povești orientale, care mi-a adus aminte de ...
Constantin Stamati-Ciurea - Omul enigmatic
... fierbințeală cumplită îmi ardea tot trupul. Mă simțeam înădușit și, fără să știu ce fac și unde mă duc, am ieșit pe stradă. Un spulber de omăt mă împroșcă în față, orbindu-mi vederea, iară suflarea cea rece a crivățului mă pătrunsese până la oase. Dar ce-mi păsa... eu voiam să mor de ... ar fi fost în stare a-l pune pe mal nestâlcit? Astfel de ipoteză era nebunatică, fiind malurile îndepărtate cu vreo câteva sute de kiÂlometri. Aștepta el oare momentul dorit să se înece? Lucru îndoielnic, căci se ținea de funie ca să nu pice în mare; vasăzică, ideea de sinucidere era departe de el. Așadară, după concluziile mele aștepta el mai degrabă cu deliciu momentul catastrofei, ca să vadă victimele înghițite pe rând de valuri. El dorea să audă ultimele răcnete de desperare, ultimele agonii ale înecaților, și la urmă singur să se cufunde în mormântul lichid al mării, nu cu un suspin de părere de rău, ci cu un râs de batjocură adresat vieții sale trecute. Așa am înțeles pe acest om ciudat și, oțărânduÂmă, mă întorsei de la el și trecui în cabină. În sala ...
Alexandru Vlahuță - Ce te uiți cu ochii galeși%3F
... în asfințit. Mai curând să vie sara, când, sfios, al tău iubit În poghiaz fără rost, rătăcind în voie. Se rupea din întuneric... Ah, cât de încet mai vine, Îți ziceai zărindu-i umbra. Pân s-ajungă lângă tine, Îți părea o veșnicie de-așteptare și de dor. Tu-l sorbeai din ochi, privindu-l. El s-apropia ușor... Tresăreai, înfiorată ca de-un farmec din povești, Și nemaiștiind ce cugeți și-n ce lume mai trăiești, Îi cădeai în brațe, moale de-a plăcerii dulce lene. Ca un flutur prins în pară tremurau a tale gene De atingerea și focul pururea-nsetatei guri. Când steteai a ta iubire pân la moarte să i-o juri, Găseai prea nencăpătoare, prea îngust ... inima-i o vatră rece. Lumea basmelor ce încă îți mai picură-n auz A sfărmat-o pasul vremii, ca pe-o boabă de hurmuz. Lasă altora de-acuma visul tău de-odinioară, Alții să-și mai poarte dorul când pe ceruri se strecoară Mărgea de ...
Ion Luca Caragiale - Cam târziu...
... Ion Luca Caragiale - Cam târziu... Cam târziu... de Ion Luca Caragiale Târziu de tot în noapte, trei vechi prieteni stau de vorbă într-o berărie — despre ce?... Ei! despre ce pot sta de vorbă trei români așa de târziu?... despre politică, fără-ndoială. În toiul discuțiunii, vorbind despre noul impozit asupra țuicii, printr-o asociațiune de idei inexplicabilă altfel decât numai prin telepatie, unul dintre ei, ca și cum s-ar întoarce cu gândul de foarte de departe, zice tam-nisam: — Frate, ce s-o fi făcut Costică?... Costică Panaite... știi... — Costică Panaite?... zice altul. Curios lucru! Cum ți-a ... ce a renunțat acum opt ani a mai susținea licența în drept, s-a hotărât a îmbrățișa cariera de cultivator de pământ, și s-a dus să exploateze o moșie de munte în tovărășie cu un unchi al lui; în tot timpul de opt ani, n-a mai venit la București decât de două-trei ori, când, deși a stat aci câte o săptămână, nu a avut plăcerea să-ntâlnească pe vechii lui prietini ... ...
... prinde-mă mai bine De mijloc! Uite-mi hainele, ca spuma, Le-am țesut cu mâna mea; Zici în gândul tău acuma: Ce mai pui de căprioară! Vezi, așa o văduvioară Mi-ar plăcea! Ha, ha, ha! Să-ți meargă veste De șiret!... Ei, cine-mi ești! Tragi cu ochiul la neveste; Treci prin sate ca-mpărații Da te-or bănui bărbații Și-o pățești! Spune-mi ... tineri zeci și sute Cari ar vrea să mi-i sărute Și eu ba! Hoțule! Te uiți la mine; Știu eu ce gândești acum, Că de-aceea ți-e rușine Eu de-aș fi flăcău odată Nu m-aș rușina de-o fată Nicidecum. Iacă... stau pe la fântână! Dă-mi cârligul... Aoleu, Nu mă strânge-așa de mână! Nu m-ai strâns? Și-ți vine-a plânge? Haid degrabă și mă strânge, Că eu vreu. Crezi că nu? Ba cum ... fată Când o strângi și ea te-njură? N-ai pățit? Ia taci din gură, Că te faci!... Și mi-e cald! Și uite-n față Sunt aprinsă; și zău nu, Nimeni nu m-a strâns în brață Mijlocelul meu frângându-l Dacă n-ai ...
Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Domnul Vucea
... cum ar fi sărit o dâră de bou; îi vedeam robind roate de copii și de muieri, lăsând în urma lor jale și nori groși de pulbere. Dar oricât m-ar fi spăimântat și fericit lumea basmelor ș-a poveștilor, când mi-aduceam aminte că de la S-tă Mărie o să trec la Școala domnească, din coloarea de negru, uitam și de turci, și de muscali, și de nemții cu coadă, și de "țara cocorilor". Mă apropiam cu gândul, sfiicios, tremurând, d-acea vestită școală, ca de un urs împăiat, gata să fug. Mi-era frică și mi-era dragă. Și mi-era dragă fără să bănuiesc nici cum e, nici unde ... de vro trei ori din mână și încep să socotesc măgarii și boii în cai, pe prețul Micului, adică pe 200 de lei. Adun 25 de măgari cu 15 boi, înmulțeasc suma cu 200 de lei și mă întorc spre profesor. El se uitase în jos și nu văzuse nimic din socoteala mea. Tușesc bine și strig: - Opt mii , Domnule ... încărunțit, cu barba ascuțită, potrivită din foarfecă, mai mult albă, și albă ca zăpada în vârful ei netezit; niște ochi verzui, mici și repezi; o față
Mihai Eminescu - Minte și inimă
... șireți. Și când credeți cum că nime Dimprejur nu vă ia sama, Numa-atunci vă dați în petic Și vă arătați arama. Eu vă văd de pe sub gene: Ochi-n ochi priviți fierbinte Și de dragi unul altuia Conversați fără cuvinte. Cine nu v-ar ști, copilă, Da, v-ar crede neam de sfinți. Și să stați numai l-atâta... Bine? Sunteți voi cuminți?...  Taci, mătușă, tu mă superi, De-i vorbi mai mult eu fug. Ce se pare că-i iubire Nu-i decât prieteșug.  De prieteni, se-nțelege, Vă-nșelați cu mult sistem. Și de dânsul nu pe-atâta, Dar de tine mai mă tem. Pân-acum pornirea voastră Ați știut să o mascați Și în sufletele voastre Cu durere vă iubeați. Promițând unul altuia Cum ... Scrie-a codrului poveste? Și atât de rău îi pare Că băiet el nu mai este? Că nu vreți a da pe față Dulcea taină înțeleg, Căci cu-atâta e mai dulce  Dar un capăt nu aleg. Și ce bine ați petrece Azi, când viața vă zâmbește ... stătea afară, Lângă cort, și să i-o ceară frică li-i și nu le vine. Ci Achil nu-i mai încearcă și cu ea ...
Iuliu Cezar Săvescu - Cântarea lui Walmiki
... Iuliu Cezar Săvescu - Cântarea lui Walmiki Cântarea lui Walmiki de Iuliu Cezar Săvescu Informații despre această ediție I În țara visurilor mele, cu-adânci păduri de portocali, Acolo unde palmierii înalță frunți cutezătoare, Sub cerul tropicelor roșii, sub foc de raze orbitoare, Acolo unde dorm păunii sub lungi alee de migdali, Demult, demult mi s-arătase, un vis, un lac cu panta lină; Creșteau și florile de lotus, și albe flori de iacint, Și lin de tot plutea o barcă, mai mult în umbră ca-n lumină, Și-n barcă, trist, cânta poetul, pișcând din strune de argint. Cântarea lui, înduioșată, era o sfântă rugăciune, Regret adânc ce se ridică în toată seara către cer; Din glasul lui puteai cunoaște că toate ... n totul întuneric? Tu, Floare, fii lumina lui; “Zâmbește-i tu, și-n zmbet pune căldura dragostei eterne, “Atingă brațul tău grumazu-i, de vrei durerea să-i răpuiâ€�. Deci Floarea-Albă se supuse: poetul mâna îi atinse, Și-ndată inima-i zdrobită de foc divin s-a luminat; Din jocul florilor cu vântul o dulce muzică se-ncinse, Și zeul însuși, prins de ...
Ion Budai-Deleanu - Țiganiada:Prolog
... lovi să beu din fântâna curatelor surori, primește, iubite cetitoriu, cu bună voință această izvoditură!... și socotește cu priință, aducându-ți purure aminte că apa de baltă nice odinioară nu este limpede ca de fântână. Leonachi DIANEU Epistolie închinătoare CĂTRĂ MITRU PEREA, VESTIT CÂNTĂREȚ! Treizăci de ani au trecut, drăguț Pereo! de când eu fui sâlit a mă înstrăina din țara mea. De-atunci încoace, usăbite țări am trăpădat; dar', ca să-ți arăt în scurt toate pățirile mele, ascultă și judecă. Întâi, învitându-mă zburătăția minții mele ... rânduială sau să să îmbunătățeze cu năravuri mai polite sau să-și lumineze mintea cu învățături alese. Fiind eu în Eghipet mai la toate bătăliile de față, s-au întâmplat pe mine o nenorocire, că trecând un glonț de tun aproape, mi-au uscat un picior ș'am rămas învalid . Deci am luat slobozie de la slujba oștenească. De-atuncia tot aici sunt, la Eghipet. Dar, crezi-mă sau ba? cu toate aceste nu-mi pociu scoate din inimă dorul țării în care m ... în mănăstirea Zănoaghei. Eu socotesc că țiganii noștri sunt foarte bine zugrăviți în povestea aceasta care să zice că ar fi fost scrisă mai întâi de MitrofĂ n ce au fost ...