Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru CĂCI

 Rezultatele 681 - 690 din aproximativ 1686 pentru CĂCI.

Nicolae Gane - Comoara de pe Rarău

... o!... Atunci ei se coborâră cu încetul în peșteră unde abia era loc pentru amândoi. — De-acum șezi jos și vino-ți în fire, căci prin mare și grea cumpănă am trecut. — Suntem oare scăpați? întrebă Costin, uimit de primejdiile prin care trecuse. — Scăpați, buni teferi! Mulțumește lui ... bolovan cât casa, sau te-ai fi prăbușit în fundul pământului, după cum s-a întâmplat lui Simion flăcăul, Dumnezeu să-l ierte, căci la vremi grele ca de-alde-aceste tivda Rarăului se clatină ca vârful unui copac. — Ce fel s-a prăbușit Simion? â ...

 

Petre Ispirescu - Greuceanu

... voi da de mâncare un voinic cu calul lui cu tot. Zise și Greuceanu: - Corbule, corbule, mie să-mi aduci un cioc de apă dulce, căci eu ți-oi da de mâncare trei leșuri de zmeu și trei de cal. Auzind corbul aceste cuvinte, aduse lui Greuceanu un cioc de apă ... în gât și-i puse piciorul pe cap, ținându-l așa. Apoi îi zise: - Spune-mi, zmeule spurcat, unde ai ascuns tu soarele și luna, căci azi nu mai ai scăpare din mâna mea. Se codea zmeul, îngâna verzi și uscate, dară Greuceanu îi mai zise: - Spune-mi-vei ori nu ...

 

Petre Ispirescu - Lupul cel năzdrăvan și Făt-Frumos

... scaunul împărăției și să-l dea celui ce se va lega a prinde pe hoț. Fiii acestui împărat, pasămite că-i simțiră gândul căci veniră înaintea lui și-l rugară să-i lase a pândi și ei. Mare fu bucuria împăratului când auzi din gura fiului său ... apuce spre răsărit. Mai călătorind ei o bucată bună, ajunse la o pădure deasă și stufoasă. Prin bungetul ăsta de pădure mergând ei pe dibuitele, căci altfel era peste poate, zăriră în depărtare un lup groaznic de mare și cu fruntea de aramă. Îndată se și gătiră de apărare. Când fură ...

 

Radu Greceanu - POVESTE DE JALE ȘI PRE SCURT asupra nedreptei morți a preacinstitului Costandin Cant

... Și nici pre unul n-au luat, dăn câți era cu dânsul,     Fără cât pre nepotu-său luatu-l-au cu dânsul,     Pre Dumitrașco adecă, căci îl avea mai bine,     Nedespărțit de fiii lui, așa îl avea mai bine,     Și de cele ce-i să întâmpla, spre el avea credință,     Numai ... viță,     A domnului Șărban-vodă fiică era iubită,     Tocma ca ochii îl ținia, cu multă căutare,     Și cu coconii să afla la multă dăzmierdare.     Căci la blagorodnie și bunătatea ei     Alta în lume nu să află înnaintea dumneaei,     La înțelepciune ce avea și multa cunoștință,     La priimire de striini, cu ... alte ficlenie-i, răpiri și meșterșuguri,     Cum el apoi s-au arătat, cu multe ficleșuguri.     Ce încă pre el să nevoia ca să-l înbogățească,     Căci îl știia că e sărac și vrea să dobândească.     Și nebuniile ce făcea, toate i le tocmiia,     Și mai vârtos rușinile i le acoperiia;     Și ...

 

Panait Istrati - Chira Chiralina

Panait Istrati - Chira Chiralina Chira Chiralina de Panait Istrati I - STAVRU Adrian străbătu, buimac, scurtul bulevard al Maicii Domnului, care, la Brăila, duce de la biserica cu același nume la Grădina publică. Ajuns la intrarea grădinii, se opri, încurcat și necăjit. — Ce dracu! exclamă el cu voce tare, nu mai sunt copil! Și cred că am tot dreptul să înțeleg viața cum o simt. Erau orele șase seara. Zi de lucru. Aleile grădinii erau aproape pustii către cele două porți principale; soarele crepuscular aurea nisipul, în vreme ce boschetele de liliac se scufundau în umbra serii. Liliecii zburau de colo-colo, zăpăciți. Băncile pe alee erau aproape toate libere, afară de cele din colțurile ascunse ale grădinii, unde perechi de tineri se îmbrățișau amoros și deveneau serioase la trecerea inoportunilor. Adrian nu dădu atenție nici unuia din oamenii ce întâlni în drum. El sorbea lacom aerul curat, care se ridica din nisipul de curând udat — amestec îmbălsămat de miros de flori — și se gândea la ceea ce nu putea înțelege. El nu înțelegea mai ales împotrivirea mamei sale la legăturile lui de prietenie, împotrivire care dăduse naștere la o ceartă violentă între mamă și fiul ei ...

 

Titu Maiorescu - Direcția nouă în poezia și proza română

... avea România un viitor? Se mai află în poporul ei destulă putere primitivă pentru a ridica și a purta sarcina culturei? Căci cultura e o sarcină care cere și consumă neîntrerupt puterile vitale ale unei națiuni. Va putea să pășească în lucrare pașnică pe aceeaș cale pe ... spoială, totu-i lustru fără bază; Voi credeați în scrisul vostru, noi nu credem în nimic! Și de-aceea spusa voastră era sfântă și frumoasă, Căci de minți era gândită, căci din inimi era scoasă, Inimi mari, tinere încă, deși voi sunteți bătrâni. S-a întors mașina lumii: cu voi viitorul trece; Noi suntem ...

 

Antim Ivireanul - Luna lui avgust, 6. Cazanie la Preobrajeniia Domnului

... ce au fost mai slăvit în lĂ©gia vĂ©che și în cea noao, în ceriu și pre pământ, la arătare a eșit, căci acolo au fost mai marii prorocilor, ai legii vechi și mai marii apostolilor ai legii noao; din ceriu sfânta troiță s-au vădit și de ... l bea, cât acea puțină vrĂ©me ce mai era să treacă până a-l bea, îi părea că sunt mii de ani. Căci cu sĂ©tia acestui păhar să lucra mântuirea sufletelor omenești, răscumpărarea lumii, stricarea puterii diavolului, înmulțirea credinții, ertăciunea păcatelor și slobozirea sufletelor. Și atâta să ...

 

Antim Ivireanul - Scrisoarea la leat 7220, în luna ghenarie, în 13 zile

... au fost pricinuitorii eșirii mĂ©le vor da seama înaintea lui Dumnezeu; iară încailea am eșit cu cinste și nimenea nu mi-au luat seama, căci să vĂ©dea că am făcut și am adaos, iară n-am stricat, iar nici datorie am lăsat. 4) La episcopiia Râmnicului puiu martur t ... spre slava lui Dumnezeu, spre cinstea măriei tale și spre folosul țării. 6) Răutatea și zavistiia din lume nici au lipsit, nici va lipsi, pentru căci iaste pornit omul din tinerĂ©țele lui spre cĂ©le viclĂ©ne și nu să părăsĂ©ște a nu zavistui binele și cinstea ... mâna scriem în condică, după cum iaste rânduiala besericească și iscălim înaintea celor ce vor să hirotonească), să facem paretisis înșine, noi, de voia noastră, căci călcăm porunca și făgăduiala și Dumnezeu nu glumĂ©ște. Că zice marele Pavel »kastoV Ľn Ę ĽklŇqh Ľke± kaÅ» men ...

 

Constantin Stamati-Ciurea - În vis și aievea

... să fie la locul său, fără a stri­ca armonia sau a întuneca albeața unui sân de marmură atât de ademenitor, căci el este strălucitul altar al zeului, pe care nu o dată se consumă vieți omenești, averi și onoare. Femeia a fost, este și ... limbajul omenesc, nu exprimă îndestul aceea ce eu simt. Îți zic numai că soarta, răpindu-mă de la tine, îmi va răpi totodată și viața, căci ființa ta este contopită în a mea; ea este ca și pro­cesul vieții, tinereții și amorului în potirul unei floricele, ce-și ...

 

Garabet Ibrăileanu - Estetice

... dau viață stilului. 3. Literatura românească va fi, când scriitorii se vor întoarce la popor, unde e și materialul, și formele, și stilul, și limba, căci limba, literatura, poezia sunt naționalitatea unui popor. 4. ...un popor nu-și poate justifica dreptul la existență distinctă în sânul popoarelor civilizate, decât dacă poate ... nouă și după treizeci de ani de la apariție. 31. ... dacă oamenii se strică prin cărți, se strică puțin și prin cărțile lipsite de talent, căci atunci nu-s impresionante, și prin cele scrise cu talent, căci atunci emoția estetică luptă cu oarecare șanse în contra senzațiilor de ordin inferior. 32. ... nici un moralist, oricât ar pretinde el că zugrăvește pe ,,om ...

 

Garabet Ibrăileanu - Eternul feminin

... ar trăda sexul, ar deroga de la obligațiile spiritului ăfațăî de corp, ceea ce ar fi un defect estetic, dar un câștig pentru știința sufletului, căci numai o femeie ar putea să ne spună bine ce se petrece în sufletul femeiesc. Dar acest lucru nu-l va face niciodată o femeie ... nu poate fi iubit... Și, oare, această jertfă de sine nu poate fi și ea cauza marii pasiuni a femeii care se ,,jertfește"? Căci -- cine nu știe? -- iubim mai mult pentru ceea ce dăm, decât pentru ceea ce ni se dă și, mai ales, pe acei pentru care ne ... sufletesc -- al nevoii de un suflet cu care să se ,,înțeleagă" -- se poate să-i convină mai bine o femeie ,,fină" de treizeci de ani, căci natura, acum, nu mai vorbește singură. 25. ...o femeie adevărată privește în sufletul unui bărbat ca într-o vitrină, pe când bărbatul e lipsit, față ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>