Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru POATE SĂ

 Rezultatele 681 - 690 din aproximativ 1441 pentru POATE SĂ.

Duiliu Zamfirescu - Viața la țară

... al meu l-am pus la treabă de mic copil, și slavă lui Dumnezeu, băiatul a ieșit bun, treaba treabă, plimbarea plimbare. Acu -i găsesc nevastă cumsecade și m-am liniștit. Anu ăsta trebuie -l însor, că mi-e c-oi închide ochii fără apuc -mi văd nepoții... Ce zici, coane Dinule?... Conu Dinu dete din cap, parcă ar fi zis că așa e, dar că asta nu-i treaba ... o țigară, fără a zice nimic, și intră s-o aprindă. Fumul din salon îl luă de cap. — Ah! Zi, te rog, deschidă geammurile. Nevastă-sa stete un moment la îndoială. — Au intre toate muștele, omule. Murguleț se îndreptă spre masă găsească chibriturile și dete cu ochii de pana de gâscă lăsată de tânărul Scatiu. — Deschideți ușile, iasă mirosul de mitocani! Ia poftim de vezi, zise el făcând explozie, cu brațele încrucișate înaintea penei, cine-mi cere fata. Eu -mi dau fata la asemenea mojici?... Doar dacă mi-o lua Dumnezeu mințile! Bă-dă-rani!... Coana Sofița încerca fie serioasă, deși îi venea

 

Ion Luca Caragiale - Ultima emisiune

... de parale. Care va zică... — Care va zică... zice d. Iancu. — Care va zică... zice coana Zamfira. — Care va zică — zice d. Tomița — din câți ne dă câte un ban pe zi, dacă doi-trei s-or întâmpla n-aibă alte mărunțele decât d-ăi de câte douăzeci, atunci asta face un condei de câțiva frăncuți pe lună... Ați înțeles?... N-apucă ... s-a încălzit bine, zice: — Părinte Matache, săru' mâna, sfinția-ta ai văzut pe ăștia noii? Și merge șontâc-șontâc la masa părintelui -i arate bănuții de nichel. — I-am văzut!... răspunde părintele cu humor. — Da... părinte Matache, săru' mâna, o scoață și de douăzeci de parale?... Dom' Tomița zice... Barabanciu... — O scoață!... O vedeți voi ce-o scoață! — Ce! — Pe dracu o -l scoață, vai de capul vostru! — Ce-o scoață, părinte? întreabă d. Iancu. — Ce?... lasă că o vedeți voi, pârliților, ce! — Ce-o scoață, părinte Matache, săru' mâna? — O ...

 

Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Fata moșului

... bine am fi săraci lipiți, fără petic de cămașă în spinare. Barem atunci ne-am trudi pentru gură. Dar așa, bogați, putrezi de bani, și n-avem noi un copil măcar care ne zică "tată" și "mamă" și ne închidă ochii când o fi ne ducem?... — Lasă, femeie, grăi unchiașul, nu te mai amărî, că o da Dumnezeu dobândim și noi unul... Cine știe... Minunile de-aia sunt minuni... — Aida-de, dacă n-a dat Dumnezeu până acum, nu mai ... treia oară și se prefăcu într-o fecioară albă ca laptele, cu părul ca un abur auriu. — Intră, îi zise ea, intră, că trebuie fii om bun, altfel, fără vreau, m-aș fi prefăcut într-o cățelușă c-un dinte de fier și cu altul de oțel și te-aș fi făcut praf și ... după ce ospătă bine pe unchiaș, îi dete trei mere de aur și-i zise: — Iacă, moșule, merele le mănânce baba, iar cojile le dai Murgii, și vi se va împlini dorința, că știu ce vânturi te-au adus pe la mine. Unchiașul îi sărută poala și se

 

Dimitrie Bolintineanu - Sora Ana

... când a ucis prin știre P-acel bun Cantacuzin, Doamna Ghica-n monastire Se ascunde cu-al ei chin. — ,,Soră Ană, Anioară! nu-ți vază fața ta! Gelozia ei omoară Tot ce-o poate supăra. Chipul tău e rupt din soare; Sânul tau din criniori, Păru-ți din a serii boare; Buzele-ți din foc de zori ... cea plăvie? Sora Ana negreșit!... S-o zidească în chilie!..." Și chilia s-a zidit. Sora Ana, Anioară, Asfel roagă pe zidari — ,,-mi lăsați o ferestioară, În ferestrele mai mari, Ca nu se veștejească Fața mea ca-ntr-un mormânt; Până se dovedească Că nevinovată sânt! Eu sunt tânără, le spune, Traiul mi-e atât de drag! Loc puțin eu țiu în lume, Rău puțin eu ... a voit. Tacă-ți draga ta guriță! N-ai nimic de dobândit!" — ,,Spuneți, dară, maicei mele Că în lume nu mai sânt, Ca verse lăcrimele

 

Antim Ivireanul - Cuvânt de învățătură iară la prestevirea omului

... fi la ticălosul om, decât aceasta? Drept acĂ©ia, mare folos și mare dar și milostivnică vindecare s-au dat omului de la Dumnezeu, ca moară și se strice acest trup al păcatului și înviiaze la înviiarea cea de obște alt trup, duhovnicesc, fărde stricăciune și fărde moarte; că mare dobândă face omului moartea, după cum zice și sfântul Grigorie Bogoslov, că tae păcatul, pentru ca nu rămâe răutatea nemoartă și face munca milostivire și iubire de oameni. Pentru aceasta (s-au zis în Scriptură): Pământ ești și în pământ vei mĂ©rge. Pentru aceasta l ... cutarele) ce au murit. Și de vrĂ©me ce ș-au dat obșteasca datorie, după rânduiala cea creștinească și-l petrĂ©cem la groapă și desparte de noi dintr-această viață, pre carele nădăjduim și noi -l vedem în cĂ©ialaltă viață, trebuiaște -i dăm cu toții o ertăciune și mă rog ziceț cu toții, din tot sufletul vostru: Dumnezeu -l iarte. De vrĂ©me ce au viețuit ca un om și au petrecut cu noi într-această lume, poate că va fi amărât sau va fi scârbit pre cineva, sau cu cuvântul, sau cu fapta și pentru aceasta iară

 

Grigore Alexandrescu - Cometei anosate pentru 13 iunie

... Alexandrescu - Cometei anosate pentru 13 iunie Cometei anonsate pentru 13 iunie de Grigore Alexandrescu    Cometă cu lungi coade, însă cu scurtă minte, De ce vrei arzi globul ce noi îl locuim? El, drept, mult nu plătește, dar tot avem cuvinte Viața-i păcătoasă cîtva prelungim.    De ne vei arde-acuma, știi că or nască În locu-ne ființe mai rele decît noi, Ce-n grab or -ntărîte mînia ta stelească, Prin fapte mai cumplite, prin crime și război.    Ce! ai uitat tu oare potopul d-altădată, La care, cum s-aude ... Decît cele antice? măgarii mai deștepți? Broasca mai muzicantă în bălțile stufoase? Tigrii mai cu blîndețe, și oamenii mai drepți?    Nu, nu! bagă de seamă nu faci o greșeală, De care mai în urmă amar te căiești; Ba încă dai, poate, o aspră socoteală Preabunului părinte al rasei omenești.    Căci noi avem de lucru în Țara Românească; Legi vechi și ruginite avem le-nnoim, Regulamentul multe are pătimească, De ne-or lăsa în pace așa precum dorim.    De ești tu executor înaltelor decrete, Mai dă-ne un mic termen de zece mii ... ...

 

George Coșbuc - Pentru libertate

... ntr-al temniții mormânt Își încep în noapte anii, Neștiind ce-i soare sfânt. Plângem, da, și strâns ne strângem Lâng-olaltă, câți suntem, Dar știți că nu ne plângem Ca nebunii cari se tem. Robi, meniți prin jocul sorții, Noi ai chinului am fost, Însă nu, și nu, ai ... văzut mirate Cât de mult iubirăți voi Șuierul de bici ce bate Făr de milă oameni goi! Dar și pentru noi rămâne Timp ah, cine poate ști! Șuierul acesta mâine Cânt al lui Tirteu va fi! Iar din lanțul ce-azi ne strânge Pot iasă spăzi, și pot Spăzile vadă sânge, Nu de-al nostru însă tot! Și sfârșitul tău veni-va Azi ori mâine,-ori mai apoi! Și-o poți tu sta-mpotriva Poate-a celor mai vro doi, Dar mai tari prin răzbunare Și prin ura lor turbați? O fii destul de tare, Tot potopul

 

Alexandru Macedonski - Formele

... formă! Iar când sufletu-ți c-un altul fără preot s-a legat, Faptul în concubinagiu este-ndată proclamat. Trebuia în fața lumii târăști acea ființă, Coram populo , iubirea -i aduci la cunoștință, Și cu fruntea înclinată sub beteală, s-o expui La surâse cu-nțelesuri și la poftele oricui! Trebuia la ofițerul situației ... o mai duci, ca -și înscrie numele pe vreo trei file, Și pe loc, după ce popa Isaiia ți-a cântat, Mulțumit pleci acasă spre a fi felicitat, chemi lumea mănânce ciocolată și cofeturi, ai prânz de gală seară, ș-alte multe marafeturi, Și la urmă comedia s-o pecetluiești c-un bal, Ca -ți joace toți mireasa în vârtejul infernal, Iar când, unul câte unul, invitații mi te lasă, rămâi cu mama-soacră, sfeșnic neclintit în casă; Și s-o vezi cum la ureche îi șoptește-ncetinel, Sub pretextul s-o scutească de surprinderi ... biserică tot formă, și-n gazetării — reformă. Formă în căsătorie, în virtute formă iar... Forma este-n fruntea legii, fondul este la dosar! Trebuie naști în formă, dacă vrei ...

 

Grigore Alexandrescu - Uliul și găinile

... sfoară,         Lîngă coteț afară. De o vecinătate așa primejdioasă, Găini, cocoși și gîște întîi se îngroziră, Dar cu-ncetul, cu-ncetul se mai obicinuiră. Începură vie cît colea -l privească,         Încă și -i vorbească. Uleul cu blîndețe le priimi pe toate; Le spuse că se crede din suflet norocit Pentru vizita-aceasta cu care l-au cinstit ... La dumnealor vie, Vizita le-ntoarcă dup-a sa datorie. Mai adăogă însă că daca dumnealor         Îi vor da ajutor         Ca poată scăpa,         El le făgăduiește — Și Dumnezeu cunoaște cum vorba și-o păzește — Că la orice primejdii va ști a le ... înălțime, el le va da de știre, Cînd asupră-le vulpea va face năvălire.         Astă făgăduială         Nu mai lăsă-ndoială; Și găinele proaste, ce dorea găsească Pe cineva destoinic va le păzească, S-apucară de lucru: azi, mîine, se-ncercară, Și cu ciocuri, cu unghii, abia îl deslegară. Uleu-și luă zborul. Dar se întoarse ... Și răpi o găină, pe urmă două, trei,         Pe urmă cîte vrei. „Ce pază este asta? strigă una cu jale,         Vorba măriii-tale         Era ...

 

Constantin Alexandru Rosetti - Revederea

... Te revăzui și viața acuma o iubesc! Tu azi mi-ai arătat-o cu flori împodobită: De-ar fi ca azi și mâine, aș vrea mai trăiesc! ..................................... Mai ții acum tu minte, câți ani de-atunci trecură, De când noi în grădină la tata ne jucam? Căci fruntea-mi viscolită ... de nădejdi pieriră Ce lume de fantome, o cer! ne-a ocolit! De-am fi bătrâni ca timpul, eu nu crez că se poate Mai mult decât atâtea ruine călcăm, Și nu crez cum că crime, vânzări, prădări și moarte Mai mari pot fi în lume decât în care stăm! Moneda și femeia pe ... când preț mai bun găsește Și fiii-și vând chiar țara, părinți și Dumnezei! Virtutea stă în aur și cinstea-n nebunie, Frumos patriotismu când poate da folos, Iubirea speculare, poetul jucărie, Știința e o vorbă, săracu ticălos! Aceasta este lumea, prietină iubită, Aceasta este viața ce de atunci trăiesc; Și ...

 

Ion Luca Caragiale - Din foloasele tiparului

... femeilor și fetelor asemenea ierburi și băuturi pentru a avorta." Sărmana baba Pleșca la ce nouă clasificație a elementelor ne face ajungem! Romanul nu poate găsi emul în clasificația sa științifică decât poate în Cultivatorul, care susținea zilele trecute că mălura grâului este o... insectă, și că tot insectă e și răutăciosul criptogam perinospora infectans, de care se ... altă eră, Și jură că va merge pe urma alor săi, Ce orișicând știură a se lupta ca zmei. De astăzi înainte străinul cunoască Ce poate românașul și țara românească, Având în a sa frunte guvernul ca un brad, Ce știe a ține cârma cu un amor ... descrierea pe scurt a pozițiunilor celor mai frumoase ale Sinaiei, care se pot vedea în apropiere de ieromonahul Nifon...’’ Care va zică cine n-a fost la Sinaia știe dintru început aceasta, că trebuie fie în apropiere de sfinția sa ieromonahul Nifon pentru ca vază pozițiunile cele mai frumoase., Broșura sfinției sale este foarte metodic împărțită în capitole scurte, scrise toate cu un stil foarte picant, din care vom ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>