Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru CU TOATE CA

 Rezultatele 71 - 80 din aproximativ 892 pentru CU TOATE CA.

Mihai Eminescu - A frumseții tale forme...

... Mihai Eminescu - A frumseţii tale forme... A frumseții tale forme... de Mihai Eminescu A frumseții tale forme ca un sculptor când le pipăi Toată viața mea trecută, toată ființa mea o clipă-i, Am uitat de toate, toate, și nimic nu-mi vine-n minte; Decât sufletu-mi s-amestec cu suflarea ta fierbinte; Gura ta ca focul arde, arde roșia ta față, Răsuflarea ta e-n stare chiar la morți să dea viață, Mâna ta, dulcea ta mână, ce o simți ... fost o ciuntitură! Și ce dulce dezlegare azi mi-a dat frumoasa-ți gură, Când te mlădii, când te bucuri și când râzi ca visul clar Urmăresc orice mișcare cu un ochi adânc, avar, Gândul meu să se-ncrețească pe-ncrețirea hainei tale, Să rămâie-n a mea minte-adânc săpate, ca-n tipar Și să împle cu icoane cartea vieții-mi de amar. Mult am mai gândit odată și nimic nu mai gândesc, Nu gândesc decât la tine, decât că eu te ... aceea ce-al meu cap în mână-l porți? De-aș muri înviu sub ochii-ți dintr-o sută de morți, Sărutarea gurii tale e ca fagurul de miere,

 

Barbu Paris Mumuleanu - Cei mari

... științi alerg.       Nici la școală-ndestul merg   Zic că n-au ce osteni,       Lor le-e-ndestul a ceti,   N-au atîtea trebuinți       Ca cei mici de multe științi,   Au venituri, pot trăi       Fără d-a mai osteni,   Ș-ntr-aceste fumuri fac       Cu cei mici orice le plac.   Dau cu caleștile lor       Peste cei mici de-i omor.   Zioa umblă la plimbări,       Noaptea șed la desfătări   Șed la cărți, dau, păgubesc,       Pierd avutul părintesc.   Vin ... oameni lucrători,       A să scula pînă-n zori.   Și cei ce-a-i întîlni vor,       Aștept pîn' săli, pîn' pridvor   La toate oricum voiesc       Pe cei mici îi învîrtesc.   D-au cu cei mici socoteli,       Fie cît de bagateli,   Îi port sărmanii de nas,       Pînă de urît le las.   Toți acei mari și bogați       Sînt foarte nerușinați ... Și că cunoștința lor       Este scurtă pă picior.   Nici prieteșug păzesc,       Nici rudenia cinstesc.   Și cei mici de mii de ori       De le-ar sluji cu sudori,   Odată d-au șchiopătat,       Toate alte s-au uitat.   La ei nu e adevăr       Nici măcar cît vîrf de păr,   Socotind că sînt mai mari,       

 

Antim Ivireanul - Cuvânt de învățătură la Streteniia Domnului nostru Iisus Hristos

... lui cea de margine să suppune legii, cela ce au dat lĂ©gia lui Moisi în muntele lui Horiv. Să suppune poruncii cela ce numai cu porunca au făcut toate cĂ©le văzute și nevăzute. Să smerĂ©ște cela de carele să cutremură toată zidirea. PrimĂ©ște ca un milostiv, de să pune în brațele dreptului Simeon, cela ce iaste numai însuși drept. Duce poclon la besĂ©rică cela ce sunt toate ale lui, duce poclon la bĂ©serică 2 pasări, cela ce au făcut cu un cuvânt toate pasările în văzduh; duce poclon 2 turturĂ©le, ca să arate cĂ©le 2 voi a dumnezeirii și a omenirii. Duce o părĂ©che de turturĂ©le curate ca să facă părĂ©che curată lui Dumnezeu pre omul, ca să facă amândoao una, ca să împreune cĂ©le vechi cu cĂ©le noao, cĂ©le cerești cu cĂ©le pământești, cĂ©le de jos cu cĂ©le de sus. Duce poclon lucru curat, cela ce iaste numai însuși curat, ca să arate că s-au născut din maică curată și să arate și curățenie besĂ©ricii și al credinții. Duce acĂ©le 2 pasări ca

 

Radu Greceanu - POVESTE DE JALE ȘI PRE SCURT asupra nedreptei morți a preacinstitului Costandin Cant

... Căci la blagorodnie și bunătatea ei     Alta în lume nu să află înnaintea dumneaei,     La înțelepciune ce avea și multa cunoștință,     La priimire de striini, cu mare cuviință.     Iar și coconii dumnealor, tocma ca pre un frate,     Așa întru dânșii îl avea neosebit la toate.     Ce învățătură n-au luat nimica de la dânșii,     Nice el firea ș-au schimbat, încât au fostu cu dânșii!     Că arapul, cu spălatul, nu poate să să albească,     Nici hirea cea ria lesne ca să să părăsească!     Iară încăș cu acestea toate, fericitul acela,     Ci hirea lui o cunoștea înțeleptul acela,     Să nevoia cu învățături ca să-l învețe minte,     Și cu totul să siliia ca să-l scoață la cinste.     La domnul Costandin vodă pre el l-au curtenit,     Și la cămara domnului pre el au rânduit,     Și înnainte îl ... curând să înturna, la sate-ș să ducea.     Pre Dumitrașco să aducă nainte siliia,     Și din coconii săi nimic pre el nu osebiia.     Iar nu cu alte ficlenie-i, răpiri și meșterșuguri,     Cum el apoi s-au arătat, cu multe ficleșuguri.     Ce încă pre el să nevoia ca să-l înbogățească,     Căci îl știia că e sărac și vrea să dobândească.     Și nebuniile ce făcea, toate ...

 

Constantin Stamati - Eroul Ciubăr-Vodă. Fabula fabulelor vechi populare sau Rolando furios moldovene

... Se întărtă la fugit, Ca și când ar zbura-n vânt, Mai necălcând pe pământ, Decât când își împlânta În nisip al său picior, Sfârâia ca fierul roș, În apă acufundat. Deci vârtejul mânios Ca uliul se repezi Și peste Bogdan căzând Cu stâlpul cel de arin Când pe șa îl răsucea, Când îl izbea în pământ, Când îi arunca în ochi Spuză, de mai îl orbea, Și ... Văzu înaintea sa Cavaleri încremeniți, Înzăuați și înarmați, Și stând toți călări pe cai. Atunci el au înțeles Că acești nenorociți S-au fost pornit ca și el Să-și afle ursita lor Tot în muntele știut; Dar al pustiului domn, Viforul neândurat, Îi înghițise de vii, Viscolindu-i cu arin; Și după ce i-au topit, Tot el i-au și dezgropat, Ca oricare călător Să vadă puterea sa. Al nostru însă român, Rămânând nebiruit, Trece buzna printre ei Cu pieptosul său fugar, Și îndată ce-au atins Șiragul de călăreți, Cu toții s-au povârnit Și s-au risipit sunând În ale lor zale de fier, Chiar ca ...

 

Mihai Eminescu - Satira IV

... vre o mătușă... Iute capul într-o parte și te uiți în jos smerit... Oare nu-i în lumea asta vrun ungher pentru iubit? Și ca mumii egiptene stau cu toții-n scaun țepeni, Tu cu mânile-ncleștate, mai cu degetele depeni, Mai sucești vre o țigară, numeri fire de musteți Și-n probleme culinare te încerci a fi isteț. Sunt sătul de ... de van Ce le-abate și la pasări de vreo două ori pe an? Nu trăiți voi, ci un altul vă inspiră - el trăiește, El cu gura voastră râde, el se-ncântă, el șoptește, Căci a voastre vieți cu toate sunt ca undele ce curg, Vecinic este numai râul: râul este Demiurg. Nu simțiți c-amorul vostru e-un amor străin? Nebuni! Nu vedeți că-n proaste ... pe ulițele ninse, Să privești prin lucii geamuri la luminile aprinse Și s-o vezi încunjurată de un roi de pierde-vară, Cum zâmbește tuturora cu gândirea ei ușoară? S-auzi zornetul de pinteni și foșnirile de rochii, Pe când ei sucesc musteața, iară ele fac cu ochii? Când încheie cu-o privire amoroasele-nțelegeri, Cu ridicula-ți simțire tu la poarta ei să degeri? Pătimaș și îndărătnic s-o iubești ...

 

Gheorghe Asachi - Jijia

... zicătoarea poporană     Între Prut și-ntre Siret,     Ce mai mult de ani o mie     Apă limpede trimet     Păn' la Dunăre-n cîmpie,     Este-un lac, ca marea-ntins,     De muncei umbroși încins.     Nici un rîu din sînul lor     Nu revars-a sale ape,     Cu nutrețul curgător     Acel lac ca să-l adape,     Ci din fund nemăsurat     Lacul crește nencetat.     Acel lac, cînd este lin     De vînt unda-i nu se-ncreață ;     La ochi samănă ... a avea cerescul har     La-ntreprinderea pascară,     A dat cît-un sărindar     Pe la monastiri din țară     Ș-un călugăr de la schit     Cu agheazmă a sințit.     Însuși Conde, stînd la mal     Cu a lui curteni și gloată,     Dă pascarilor semnal,     Ș-amu plasele înoată ;     Trag plutașii tot vîrtos,     Ca s-agiungă pănă-n gios.     Plasele s-a înspumat     Și vuind acum o undă     De-alta iacă-a despicat     Și în ... munte ;     Jurămîntul nu ierta.     Pe cînd noaptea ni rugam,     Lîngă-altare poșternute,     Tremurînde ascultam     Cum vineau stoluri temute,     De cai tropot sunător,     Freamăt dînd înfiorători.     Ca ...

 

Ion Budai-Deleanu - Țiganiada:Cântecu I

... zic filosofii haĂ²s, [3] Unde neîncetata bătălie Face-asupra stihii stihie!... O zână rea țara stăpânește, [4] Carea nu sufere nice-un bine, Ci toate strică și desunește, Toate sfarmă, spulbără ce-i vine Înainte, ș-Urgie să chiamă, Rea prăsilă de tată și mamă. De-acolĂ² privind corbiș' la toate, Urgia văzu pe ticăloase Gloatele țigănești înarmate Cu săcuri, ciocane și baroase; Precepând apĂ²i ce va să fie, Mai că nu leșină de mănie!... Căci nu rabdă năsâlnica zână Ca rând bun oamenii să păzască, Și temându-să ca să nu vină La cevaș' rând gloata țigănească, Gândi cum sfaturi să le strămută; Ș'indată, iaca, să scoală iute; Pe arepi de volburi cu ... Și să rădică-în aripi ușoare Păn la nuĂ²ri, aproape de soare. Cum vulturul silit de foame, Împregiur, pretutindene zboară, Câmpuri, păduri și grădini cu poame Străbătând cu vederea, ca doară Va zări stârvuri și mortăciune Sau ceva vrednic de vânăciune, Așa Sătana cu fața viclenită Caută de sus, nevăzut de nime, Și zărește toate ...

 

Mihai Eminescu - Scrisoarea IV

... vre o mătușa… Iute capul într-o parte și te uiți în jos smerit… Oare nu-i în lumea asta vrun ungher pentru iubit? Și ca mumii egiptene stau cu toții-n scaun țepeni, Tu cu mînile-ncleștate, mai cu degetele depeni, Mai sucești vre o țigară, numeri fire de musteți Și-n probleme culinare te încerci a fi isteț. Sunt sătul de ... van Ce le-abate și la păsări de vreo două ori pe an? Nu trăiti voi, ci un altul vă inspiră — el trăiește, El cu gura voastră rîde, el se-ncîntă, el șoptește, Căci a voastre vieți cu toate sunt ca undele ce curg, Vecinic este numai rîul: rîul este Demiurg. Nu simțiți c-amorul vostru e-un amor străin? Nebuni! Nu simtiți că-n proaste ... pe ulițele ninse, Să privesti prin lucii geamuri la luminile aprinse Și s-o vezi înconjurată de un roi de pierde-vară, Cum zîmbește tuturora cu gîndirea ei ușoară? S-auzi zornetul de pinteni și foșnirile de rochii, Pe cînd ei sucesc musteața, iară ele fac cu ochii? Cînd încheie cu-o privire amoroasele-nțelegeri, Cu ridicula-ți simțire tu la poarta ei să degeri? Pătimaș și îndărătnic s-o iubești ...

 

Mihai Eminescu - Ursitorile

... toată ninsă, Codri tremur ca o vargă Cât îi zarea ta de largă, Lupii peste culmi aleargă, Străbătând ninsorile, Pâlcuri zboară ciorile, De mai zici cu zicătoarea: Albă-i lumea, neagră-i cioara. În temei de codri deși Nu e pârtie să ieși, Nu-i cărare, nici răzor, Nici urmă de ... albe, pânze-alese. Părul ei cel negru, moale Desfăcut cădea la vale, Ochii tineri și căprii Strălucesc așa de vii, Iar de râde are haz, Cu gropițe în obraz Și la unghiul dulcii guri, Și la alte-ncheieturi, Și la degete, la coate, La-ncheieturile toate; Ochii ard întunecoși, Fața albă, buze roși, Iar când merge legănată, Tremur sânii ei deodată, Tremură frumseța-i toată. Nu-i subțire, ci-mplinită, Cum ... sprâncenată Și la îmblet alintată ­ Ar trebui sărutată. Pe când arde focu-n vatră, Lupii urlă, cânii latră, Iar ea toarce din fuior, Legănând cu un picior Albia c-un copilaș, Adormit și drăgălaș, Alb ca felia de caș. Și ea zice-ncetișor: ­ Nani, nani, puișor, Dormi, drăguță, dormi în pace Că la vară eu ți-oi face Sub cel ... nu-i alt viteaz sub soare. Iar a treia-i zise: ­ Dragă, Ai să aibi o minte-ntreagă, Căci isteț vei fi ...

 

Ștefan Octavian Iosif - Icoane din Carpați

... bate-n piept, să-l spargă, Să zboare-n lumea largă De-atîta voie bună! Griji amărîte, zbuciumări deșarte, Vă las de-acum ! Vă las cu bine ! La o parte ! Voi n-aveți ce-mi căta la drum ! Pieriți, întunecate duhuri ! Sunt liber ca ciocîrlia-n văzduhuri ! Îmi flutură părul în vînt, Și cînt, — Mă cheamă-n zare munții, munții mei ! Ce dor, ce dor adînc mi-era ... nu-s un vultur... să mă salt Din plaiurile-aceste, Și ca un fulger din înalt Să cad fără de veste, Și să te iau cu mine, sus, Și să te duc la mine, Departe, unde lacrimi nu-s, În zări în veci senine. V Este ceasul cînd truditul Muncitor voios ... mînă... Iar cînd ceilalți se-aruncă-n joc Și-abia se-ndeamnă slab din gură, Tot el aruncă, la noroc, Cea mai frumoasă strigătură... VIII CU FRUNTEA-N MÎNA ALBĂ... Cu fruntea-n mîna albă răzemată, Cînta frumoasa fată la fereastră, Cînta de dor, Și glasu-i dulce și tremurător Se înălța în liniștea albastră A ... bătrîn, Ce-mi povestea Minuni adînci din cuibul lui de brazi... — ...Demult, demult, trăia un neam păgîn De oameni mai puternici și mai mari ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>