Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru CUM S-AR SPUNE

 Rezultatele 71 - 80 din aproximativ 381 pentru CUM S-AR SPUNE.

Constantin Negruzzi - Duchesa Milanului

... lăsat pe copiii ducului de Orleans ca să-s ducă să puie stăpânire pe acest ducat. Venețienii, cari afla milanezul după plăcerea lor, negreșit l-ar fi apucat dacă nobilitate Milanului nu s-ar foarte sâlit ca sâ-i oprească. Sfors, câștigând mult ipolipsis întru acest război, s-au ales gheneral a milanezilor și nu după multă au luat și titlu de duc de Milan, cu toate împotrivirile Casii de Orleans ... de Orleans, i-au urmat, și mai întăi au cugetat să pui stăpânire pe ducatul Milanului, cari i să cuvine după atâta legiuire. Sforsii i s-au împotrivit câtăva vremi, dar în sfârșât s-au izgonit de franțozi, cari au rămas pacinici stăpânitori acestui ducat. Ludovic Sfors, închipuind că va putĂ© tragi vreun folos din dihonie lui Jan-Jac ... nemărginită și mare sa faptă bună au sâlit pe craiul a o tratarisâ cu multă deosăbire. Amiralul de Bonivet, favoritul lui Franțisc I, s-au atins cu atâta vioșime de frumsățile aceștii persoane vrednici de iubit, încât s-au amorezat strașnic din ce întăi dată ci au văzut-o. Pofta care ave de a-i place l-au făcut a ...

 

Ion Luca Caragiale - Inițiativa...

... noștri agricultori. Eu, care nu sunt în curent cu chestia agrară, mă mărginesc a-i răspunde printr-o întrebare: — Nene Stasache, nu s-ar putea să lăsăm statul și să-ncercăm o îmbunătățire prin — cum să zic? — prin inițiativă privată? Dar amicul meu se iritează mai rău: — A! care va să zică, și d-ta ești ... mi să-ți spun, e trist, nu numai pentru noi — căci artistul nu poate niciodată merge pân-acolo cu egoismul — deși suntem, orice s-ar zice, prea din cale-afară desconsiderați, cu toate că se declamă și se cântă pe toate tonurile că fără cultură o țară nu poate-nsemna ... sublime, care face din om regele creațiunii... Și ce se face pentru arta și literatura naționale?... Nimic! E trist! Ne trebuiesc mai multe teatre... Statul ar trebui să se gândească serios!... Am ascultat cu toată atenția frumoasa tiradă, și numai când m-am convins sigur că s-a terminat, am răspuns: — În fine, daca trebuiesc, daca-n adevăr trebuiesc mai multe teatre, asta se poate face prin inițiativa privată ... ...

 

Mihail Kogălniceanu - Iluzii pierdute. Un întâi amor

... ca ideile, prejudețele, sentențiile dumisale de filozofie, de eleganță, de bon ton , de savoir vivre , să slujască de pravilă adunării întregi. După pruderie, prezumția, sau cum zice trufia, este cea mai mare rană a societății noastre. Fieștecare bărbat, fieștecare femeie se socoate fenixul sexului său. Bărbații se socot ... socot cu duh, cu frumuseță, cu talent; au mai ales pretenția a cunoaște a fond arta salonului, l'art du salon , cum zic dumnealor, și cu toate aceste duhul dumilorsale stă în cancanuri de târgușoare, în niște proaste clevetiri, în colibeturi împrumutate din colecții de anecdote și ... să-și depuie la ușă vrednicia, caracterul și opiniile și să se hotărască a nu fi decât papagalul damei de gazdă. Acela care ar îndrăzni să arate vro idee neatârnată se pune în primejdie de a vedea pe gazdă că-i întoarce dosul: maniere toute neuve de ... de duh și contribuau la plăcerea obștească; nimine însă nu căuta a domni asupra altuia prin însemnări atingătoare, nimine nu venea la personalități cum îi obiceiul pământului. Damele ca castelanele din veacul de mijloc erau judecătoare și, prin dulcele lor zâmbet, răsplăteau pe acei care se deosebeau mai mult

 

Ion Budai-Deleanu - Țiganiada:Cântecul a II

... or voi doară să mă-asculte; Și m-or asculta, de au minte!..." Ciurilă-îndată mearsă de-acia Și strigă-întru toată țigănia: ,,Tot omul s-audă și să știe!... Că moșul Drăghici să strig mă mână, Ca tot îns' la cortul lui să vie, Din cei ce-s dă vârstă mai bătrână, Căci premulte are să vă zică, Dar' veniți, curând, f...l în tică". [2] Cum s-auzi aceasta-în țigănie, La bătrânul Drăghici iaca vine Și să-adună murga boierie Cu fețele cele mai bătrâne. Iar' după ce toți în giur ... Cu zisul): ,,Toți carii vreu să crepe Dă căldură, grăbească, nu-mi pasă; Dar' eu n-oi merge dă-a nădușita, [3] De-ar mai hi Vlad Vodă pă atâta. [4] Dar, dă vreți a face cum voi spune, Să știți că vom nimeri mai bine. S-arătăm adecă în plecăciune Domnii, ca să nu ne mai mâne De-acum așa departe și iute, Sau încai drumul să ne mai scurte. Să ... să sânte-înarmat mai bine. Dăci dar' întâi dă-armătură bună Să ne grijim cât mai dăgrabă. Dă mult un cuget pân cap îmi sună: Cum ...

 

Ion Luca Caragiale - Ironie

... îl excita, îl demoraliza, îl sfărîma cu desăvîrșire... da, dar era prea mîndru ca să se plîngă de asta, și mai ales acelora ce trebuiau s-o înțeleagă nespusă. S-a zis că era risipitor și că, orice sume ar fi trecut prin mînă-i, el tot nefericit ar fi fost, de vreme ce nefericirea lui era de un fel curat moral. Minunată judecată, dar ieftină scuză pentru acei ce l-au lăsat totdeauna ... scumpe, mai adesea imposibile de mulțumit pentru el, i-au grăbit scurta cale către tristu-i sfîrșit. Cînd era în culmea funcționării, mașina cea admirabilă s-a stricat deodată: regulatorul, care avea de la început în aliajul său un punct țîcnit, s-a frînt în toiul mișcării: „organele erau acum sfărmate și maestrul nebunâ€�! Pînă aci trăise destul de rău... Cine ar fi, nu plătit, ci barem citit versurile lui? Aproape niminea. Cîți îl știau că există? Foarte puțini. De-acu încolo, țin-te popularitate!... Mulți cuminți ... încalte, nu mai poate încăpea vorbă, era în completă mizerie. Iată ce scria el către un amic — scriptura este excesiv de îngrijită, pare că s ...

 

Ion Budai-Deleanu - Țiganiada:Cântecul a VIII

... greșele Dracul poartă vina, care-împinge Pe om la strâmbătate și rele, Că cercând lucru-în amărunt bine, Întia pricină din om vine. Dacă n-ar dare-omul ascultare La întia-îndemnătură drăcească, Iadul, cu toată ceata sa mare, N-ar nimeri ca să-l biruiască, Dară noi lucrăm din voie-adinsă Și totuș zicem: dracu mă-împinsă. [1] Vede lacomul scula străină Și-îndată-o ... deasă, Au știm noi de nu să-află tâlhari Întrânsa? Dăci voi să hiți cu pază, Deschiși ochii având și minte trează, [4] Ca, de s-ar tâmpla și cea mai mică Mișcare sau gomot, voi îndată Să strigați din ce puteț, făr' frică: ,,Stai! Care-i măi!" țiind arma gata Ca ... acel sun Și cine-au fost îndrăznețul care Pusă pe Drăgan întracea stare? Cu adevărat Omir ș-alții poeți De frunte-așa curund nu vă-ar spune, Dar' eu, care-s dintru lăeți, Nu precep atâta-îmbieciune, Ci voi povesti lucru cum este, Și vă-încredințăz că nu-i poveste! Îmblând o grămadă de gligani Încolea și-încoace prin păduri După hrană,-ajunsă la țigani, Și spăimântată ... ...

 

Dimitrie Anghel - O primăvară la Roma

... bucura de luminile și de sunetele ce ajungeau pînă la mine. Cînd am fost în stare, însă, să ajung pînă la marginea ferestrei, lumea mi s-a părut o feerie. Pe un trotuar era lumină și pe celălalt umbra era viorie, și pe amîndouă, femei în rochii albe umblau ... roz-albă, întunecatul Tibru se veselea și el sub arcurile albelor poduri de piatră, coloanele toate păreau că sprijinesc cerul, și cerul tot, așa senin cum era, părea că-și sprijină cu drag imensa-i boltă peste lumea aceasta de ruini, unde viața merge de-a pururi cu moartea ... soare și neagră risipă de noapte nu sunt gemene aicea, nu sunt pretutindeni alături. Alături erau, și firesc mi se părea să reviu la viață, cum firesc mi s-ar fi părut să și mor. Îmbătarea, însă, de viață, ce mi-ai adus-o tu, primăvară, n-am resimțit-o niciodată atît de puternic... Priveliștile ...

 

Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Liniște

... vede; ascultă zgomotul cascadelor și glumele celorlalți așa de nepăsător, că parcă n-aude; și se mișcă așa de ușurel și de încet, că parcă ar sta pe loc. De trei ori l-am văzut și de trei ori mi s-a părut că văd o mașină perfectă, alcătuită în chip de om, a cărei mișcare dinlăuntru ar fi taina vreunui mecanic de geniu, care ar fi voit să-și bată joc de oameni și de Dumnezeu: pe oameni înșelându-i și pe Dumnezeu imitându-l. II La ora mâncării m ... a se gândi, care mănâncă fără a mesteca, care mișcă buzele și nu i se aude glasul? Nu-ți poți închipui, dragă Pol, cum îmi năsprește nervii cu muțenia lui. L- săruta o dată dacă i- auzi glasul, i- da în genunchi dacă mi-ar spune cum îl cheamă și, dacă ar face o beție, fi în stare... — Ce? răspunse căpitanul, dând ochii peste cap și râzând un râs guturăit și gros. Ce-ai face ... așezai la noua gazdă. III În prima noapte nu putui dormi. Vecinul meu se plimbă în lungul odăii până la miezul nopții, apoi îl auzii cum ...

 

Anton Holban - O moarte care nu dovedește nimic

... simțit-o că trăiește numai din gândul la mine, că singură s-ar usca întocmai ca o floare neudată. Doamne, fă să-mi recapăt libertatea... Cum, nu ai putea pricepe decât Tu, cu priceperea Ta savantă. Eu nu sunt în stare de nici o hotărâre." Cum au trecut trei zile, și cum n-am primit scrisoare de la Irina, după obicei, am telegrafiat: “Ecrivez. Comprends pas votre silence." Telegrama mea a rămas, după o ... vorbă. Ne simțeam aproape. Și atunci un regret m-a chinuit: n-o cunoșteam mai bine ca să am curajul unei sărutări. După cum se vede, pe atunci aveam gustul armoniei oricărui fapt. Preliminările amorului trebuiau să aibă o durată hotărâtă. Oricât de neașteptată ar fi fost o sărutare atunci, după un așa de puțin timp de cunoștință (era tânără și, cu tot fardul, nu-i bănuiam experiențe sentimentale), cred ... poezia Argeșului, mă gândeam tot timpul, și astfel mi-o exageram. Pe drum, aducându-mi aminte de amenințarea camaradei, o învățai o minciună (ca și cum ar fi fost nevoie să ne scuzăm față de cineva!): “Mâine vei spune ...

 

Paul Zarifopol - Privind viața (Zarifopol)

... afară de forma specială a ipocriziei, stăpânirea de sine este o achiziție foarte nestabilă. Sub învelișul șubred, sălbăticia stă gata să izbucnească. După cum de mult s-a observat, dacă oamenii și-ar pătrunde gândurile unul altuia, s-ar piti fiecare în vreo ascunzătoare nebănuită. Omului gânditor, nebănuit de vanitățile valorificării exterioare, îl este rezervată o deosebită plăcere, divină și subtilă: a exulta ... mic și umilit, cu sentimentul distanței dintre tine și ceilalți. Întrucât, vorbind despre asemenea priviri asupra vieții, e loc să pomenim de izvoare, se poate spune, cred, că Schopenhauer și pozitivismul au fost educatorii pe care dl Ibrăileanu i-a verificat, în experiență proprie, cu o deosebită pătrundere și ... a poeților din a doua jumătate a veacului trecut. O surprinzătoare abatere de la ideile pozitiviste ne întâmpină în aforismul care spune: Timpul nu iartă. Cu fiecare clipă în copilul acesta candid se tot aprinde conștiința, flacăra palidă și rece, dar care veștejește și usucă. Despre candoarea ... amărăciunile lor caracteristice. Această generație vrea să trăiască. Pentru dânsa problema cea mare a vieții nu mai poate fi moartea. Forțând înțelesul, putem ...

 

Ion Creangă - Povestea lui Ionică cel prost

... dat pe bețe. Și apoi ferască Dumnezeu sfîntul să nu te afle oamenii măcar cu cît îi negru supt unghie că îndată îți pun coadă, cum i-au aninat și popei codiță de cioric. Anapoda mai sînt și oamenii: cînd văd cu ochii… parcă dracul li spune. Acum să venim iar la vorba noastră, de unde am lăsat. După ce s-a isprăvit nunta, toți flăcăii ceilalți au rămas ca opăriți și bătînd din buze. Și ca să mai alunge aleanul din inima lor ... vin. V-ați trezit și voi tocmai a treia zi după Ispas. Ea are acum bucătăria ei și degeaba vorba. Ionică cel prost, cum sta deoparte și-i asculta, nu s-a mai putut stăpîni să tacă, ci s-a sculat iute de unde ședea, a lăsat și frică și tot la o parte și s-a dus drept între dînșii, zicînd: Măi flăcăi, tot îmi ziceți voi că eu sînt prost, dar, după cum văd eu acum, mai proști sînteți voi de o mie de ori decît mine. Degeaba vă mai țineți cu nasul pe sus și sînteți așa ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>