Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru VENI BINE
Rezultatele 71 - 80 din aproximativ 1057 pentru VENI BINE.
Ion Luca Caragiale - Pastramă trufanda
... l duc în spinare; pe corabie e destul loc; de la Iafa la Ierusalim, tot o să iau or cămilă, or catâr, cum mi-o veni mai bine la-ndemână... ți-l duc bucuros. — Și să-i zici lui Șumen, dar să nu uiți! că numaidecât să facă păcum i-am scris ... Iusuf și a sărit repede afară pe mal. A pornit vasul cu pânzele umflate, și până s-a depărtat bine, încă mai auzea Iusuf glasul lui Aron: — Păstrează-l binel să nu mi-l prăpădești! Seara, i-a prins bine călătorului sacul prietenului; l-a pus căpătâi și, fiind marea liniștită, a dormit odihnit până la ziuă; dar toată noaptea a ... negustor cinstit, nu tăgăduiește, și se dă dator să plătească până la para. În vremea asta, Aron se jelește mereu smulgându-se de barbă: — Bine, bre — zice cadiul — dacă omul nu tăgăduiește și se dă dator să-ți plătească cinstit până la para, ce mai faci gură?... ai ... a murit!... parcă n-am spus? — Apoi de, efendi! zice Iusuf. — Carnaxi! nu mai zbierați, strigă cadiul... Stați, că nu mai înțeleg nimic!... ...
Ion Creangă - Fata babei și fata moșneagului
... cum văzu pe fată, îi zise: — Fată frumoasă și harnică, fie-ți milă de mine și mă grijește, că ți-oi prinde și eu bine vrodată! Atunci fetei i se făcu milă și, luând cățelușa, o spălă și-o griji foarte bine. Apoi o lăsă acolo și-și căută de drum, mulțumită fiind în suflet că a putut săvârși o faptă bună. Nu merse ea ... numai iaca ce vede o fântână mâlită și părăsită. Fântâna atunci zice: — Fată frumoasă și harnică, îngrijește-mă, că ți-oi prinde și eu bine vrodată! Fata rânește fântâna și-o grijește foarte bine; apoi o lasă și-și caută de drum. Și, tot mergând mai departe, numai iaca ce dă de-un cuptor nelipit și mai-mai să ... cu nădejdea la Dumnezeu, fata nu se sperie; ci le ia pe câte una și le lă și le îngrijește cât nu se poate mai bine. Apoi s-apucă de făcut bucate, și când a venit Sfânta Duminică de la biserică și a văzut copiii lăuți frumos ... ...
... Mihai Eminescu - Glossă Glossă de Mihai Eminescu Vreme trece, vreme vine, Toate-s vechi și nouă toate; Ce e rău și ce e bine Tu te-ntreabă și socoate; Nu spera și nu ai teamă, Ce e val ca valul trece; De te-ndeamnă, de te cheamă, Tu rămâi ... Și de plânge, de se ceartă, Tu în colț petreci în tine Și-nțelegi din a lor artă Ce rău și ce e bine. Viitorul și trecutul Sunt a filei două fețe, Vede-n capăt începutul Cine știe să le-nvețe; În prezent le-avem pe toate ... de te cheamă; Ce e val, ca valul trece, Nu spera și nu ai teamă; Te întreabă și socoate Ce e rău și ce e bine
Mihai Eminescu - Miron și frumoasa fără corp
... l, La botez l-a dus pe micul, La icoane l-a-nchinatu-l, Un diac citi tipicul; Când pe el veni botezul Îi trecu auzul, văzul, Nici că-i pasă lui săracul, Că nanașa spune crezul Și se leapădă de dracul. Că el strigă și se ... aceștei pe-un ficior, Ce din toți va fi mai tare, Mai frumos și mai cuminte. Deci vă strângeți mic și mare Și să țineți bine minte... Căci se poate, cine știe, Ca la voi prin sat să fie Voinicel a-i fi pe plac, Să-i dea fata ... adânc acuși. De-atunci farmecu-ncetează. Codri cresc și fierul iar e. Împăratul cuvântează: Â Ăst voinic e cel mai tare. Un bătrân răspunse: Â Bine, Spune-mi, tinere, pe cine Fata are-acum în minte? Â Ea gândește-acum la mine. Â Ha! acesta-i mai cuminte! Și să cânte ...
Emil Gârleanu - Nucul lui Odobac
... îs la câmp, în Moghileni. — Haide-haide! Numai atâta își spusese unul altuia. Dar prin sat se ziceau mai multe. Și ce vorbeau oamenii veni și până la urechea lui Toader Odobac, căci întâlni pe Stoica, primarul, și-l opri în drum: — Bună, moș Toader. — Bună, primarule. â ... își stăpâni furia și răspunse: — Așa ceva știu și eu; da vezi că nu-i îngăduisem să facă vorbă. Apăi om vedea noi. Cu bine. Și Toader Odobac își îndreptă o dată șalele și porni. Nu găsi pe Mitru la primărie și se întoarse dintr-o întinsoare acasă. Mitru sta ... pietroase; printre ele scăpa un zâmbet, care arăta albul dinților ca pe o rază de lumină ce țâșnea din mijlocul feței smolite. Sub cămașa strânsă bine pe trup, țâțele i se ridicau, repede, în răsuflet, ca două păsări ce se zbăteau în sân. Moșneagul clipi din ochi, tulburat, dar își căpătă ... de furat. Pe urmă sări jos, dădu calului o palmă, și surul își luă vânt spre herghelie, iar fata luă mâna moșneagului. — Lasă, mai bine odihnește-o, că o să ai ce struni mai târziu. Toader Odobac se uită iar în ochii negri ai fetei; inima i se înmuia și
Ion Luca Caragiale - Justiția română
... mi făcea urechile vuu... vuu... , că mi-era și frică, că spunea că o să vie soră-mea, dumnealui zice: "ai adormit?" zic: "da", zice: "bine", și mi-a venit așa un fel de amețeală; zic: "o să mai ție mult?" zice: "nu mișca!" și am auzit odată puf ...
Petre Ispirescu - Zâna munților
... nici una din fetele de împărat nu avea. Cosițele ei împletite cu meșteșug și date pe spate îi atingeau pulpele și ea era așa de bine făcută, încât ochii tuturor rămase la dânsa. Ea cum veni, nici una, nici alta, se prinse lângă feciorul de împărat și numai lângă dânsul juca până către seară. Vorbiră, râseră, își povestiră fel de fel ... să aștearnă pe drum smoală. După ce puse la cale toate astea, se duse la nuntă. De cum începu hora, fata cea frumoasă și necunoscută veni ca din senin, și iară se prinse lângă dânsul. De astă dată era gătită și mai frumos, avea niște haine de la soare te puteai ... cât aceluia ce ar fi putut să-i tămăduiască copilul. Când iată credincioșii lui veniră cu un condur. Măiastra, daca se nomoli în smoală, mai bine lăsă condurul acolo decât să întârzie. Atunci [feciorul] împăratul[ui] trimise pe credincioșii lui să umble din casă în casă, și să puie pe toate ... numai pentru dragostea lui. După aceea ieși la scară, bătu de trei ori în palme, și iată o cărucioară, fără să fie trasă de cai, veni ...
Ion Luca Caragiale - Tot Mitică
... dropicale. M-am hotărât în fine să plec mâine dimineață. Costică: Unde? Mitică: La băi... Să-mi scrii. Costică: Adresa? Mitică: Nu știi?... "Mitică". Costică: Bine. "Mitică" știu; dar unde? Mitică: "Mitică, la băi". Costică: Bine, la băi, știu; dar unde la băi? Mitică: "Mitică... la băi... în Europa." * În trenul de plăcere. Lume multă. Căldură sahariană. Mitică și Costică merg ... de-acolo trebuie să vie și calamitate . * Mitică, pedalând alături cu amicul său Costică, zărește, venind în față-le cu mare viteză, un automobil: - Ține bine, Costică, să nu se sperie bicicleta. * - Monșer, știi că Tocilescu mai organizează o excursie? - Serios ? unde ? - La Bucureștii-Noi. * La birt. Costică (dulce): Ce mai ... mă-mprumută cu trei lei. Costică (cu tremolo în glas): Mițo dragă, te rog nu face mofturi... Mitică: Nu te face al dracului, căci știu bine că ai. Costică: Bine, să zicem că te împrumut; dar când mi-i dai înapoi? Mitică (repede): Un franc când voi avea, altul când voi putea, iar pe celalt ...
Nicolae Filimon - Lucia di Lammermoor. Dramă în trei acte de Salvatore Cammarano
... artiștii d-acum, ne vedem siliți a arăta că ariile de la partea muzicală a miss Luciei nu să potrivesc tocmai bine pe talia d-lei Gianfredi; o zicem aceasta și avem cuvînt, căci spre a fi bine esprimată această parte, să cere o voce de o mai mare estensiune la coardele cele de sus, plină de agilitate și de un timbru metalic ... cel antidramatic ne scutește de a-l mai critica și din punctul acesta de vedere. Partea muzicală a lordului Asthon fu bine susținută de d. Steller; ar fi putut fi mult mai bine dacă artistul nu s-ar fi aflat puțin cam indispus. Cu toate acestea, publicul, care recunoaște meritele sale, l-a aplaudat la mai ... datoriile lor. D-l Folz, în frumosul preludiu de la cavatina: Al’ fin’ son tua… [7] din scena delirului Luciii, ne arătă că cunoaște foarte bine langajul pasiunilor sublime. Tonurile ce scoate din flaut acest poet muzical, după ce au egalitatea cerută de artă și o intonare perfectă, apoi mai au ... ...
Vasile Aaron - Istoria lui Sofronim și a Haritei cei frumoase
... încă negre și-nghinate, Tăcând despre alte daruri de sus date, Să creadă întocma Platon pe sine Ca Orfeu la cântec sau doar și mai bine. [.............................................................] Zărind-o, ce rod și ce folosire? Dorul, para, focul, ațâțat în fire. Cu toate acestea a lui iscusință Cinste, îndrăznire, veste și ... boierească Cum putea cu mintea măcar să gândească. Toate-i sta în contra și înponcișate, Toate spre stricarea planului aflate, Sofronim acestea le știa prea bine, Avea mare frică și grije de sine. Știa că de iasă lucrul la iveală, Dânsul va să peie fără îndoială. Ce pământ să facă? trăbuie ... Sau să să ivească odată afară Cumplita mișcare și nestânsa pară, Și așa de-acolo ceva mai departe Scrie lui Harite următoarea carte: "Eu știu bine că tăcerea E mai dulce decât mierea Deci fiică de boier mare, Smerit mă rog de iertare Că a mea obrăznicie Mă sili ... smulsa din pământ floare - Boală cu totul cumplită! Siracă, așa tocmită Cât cu leacuri din potică Nu să ajută nimică. Eu văd și cunosc prea bine Că e hotărât cu mine Să piei într-această boală Fiert ca un pește în oală. De-mi bagă cineva vină Că-mi pierdui viața ...
Ioan Slavici - Budulea Taichii
... Taichii de Ioan Slavici Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V 6 VI 7 VII 8 VIII I De-mi părea bine? Dar se-nțelege că-mi părea bine. Când mi-l aduc aminte pe dânsul, mi se desfășoară înaintea ochilor întreaga lume a tinereților, cu toate farmecele ei, acuma pierdute pentru ... afară ne-a pus în rânduri și ne-a întrebat dacă știm să stăm într-un picior. Eu am stat mai bine și mai mult decât toți ceilalți băieți; pentru aceea eram foarte fericit și, întorcându-mă acasă, i-am arătat mamei cum zice Huțu ca să ... Huțu e cel mai mare în școală și că a vorbit cu mine și c-a zis că eu stau mai bine decât toți ceilalți într-un picior. După aceea m-am dus iar la școală. Mama-mi dăduse două pere, una pentru mine, alta pentru Huțu ... învețe a-și scrie numele. L-a scris o dată, l-a scris de două, de zece, cu atât mai bine ...