Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru (PENTRU) CA SA
Rezultatele 721 - 730 din aproximativ 758 pentru (PENTRU) CA SA.
Ion Heliade Rădulescu - Visul (Heliade)
... Pare că era rece l-adânca mea durere; O, taină-ngrozitoare, abia îmi răspundea! Căutături fatale avea a ei vedere, Și când vorbea, ca trăsnet în sufletu-mi izbea. Ca cugetul, ca umbra era nedezlipită, Vrăjmașă pe odihna-mi era neîmblânzită; Zicea că mă iubește, și-n dragoste-i turba. Ura-i îmi era pace și dragostea ... curăție, Pacea cea veche-n sânu-mi mai mult nu locuia. XI Voiam să-mi sparg veninul, să uit cele trecute; Munca îmi era dragă, ca uriaș munceam; Roduri scotea-nsutite puterile-mi pierdute: Folosul l-aveau alții, eu lipsa dobândeam. Petreccri înțelepte, aflări ingenioase Mintea-mi prea obosită grămadă izvodea ... meu suflet icoane credincioase Isprăvi avea destule, dar șir nu mai ținea. Lumea se învățase să m-aibă pentru sine, Și orice obosire sau muncă pentru mine Mi-era o mare vină --și aspru m-osândea! Mi-era păcat de moarte oricare slăbiciune Și fapte-obicinuite oricare fapte bune; Un rob ... întru putere Să rabd astă ispită. Dar, Doamne! ce văzui? Ast duh de răzvrătire era însuși muiere, Și nici o deosebire de drac nu cunoscui! Sa ...
... la cumpănă; pe acolo, prin păduriță, drumul nu era prea bătut și mers, cărau numai pe acolo fân și lemne, și n-avea cine și pentru ce să meargă călare, ba încă pe vremea lucrului. Pentru ceva bun nu mai mergea nimeni. — Parcă ne gonesc, îi zice tătuca Anicuței, că prea iute mai merg. La crâșmă trebuia să tac, să ... a culcat-o pe cuptor, unde usca pe atunci mături. Și tot pe cuptorul cela, pe mături, dormea fiica pădurarului, tot așa de mică, ca și Anicuța noastră. Pe urmă Anicuța ne spunea nouă, că așa miroseau măturile celea, ca cum miroase mierea! S-a culcat Anicuța și nu poate s-adoarmă, plânge încetișor, i-i jale de tătuca și se teme. Numai ... câinii, că calul nostru s-ar fi dus departe în pădure și că pe dânsul l-or fi mâncat lupii, și că pe însăși Anicuța, pentru că nu păzise banii, au s-o dea la închisoare ș-au s-o bată. Iar hoții, dacă s-au ghiftuit, au trimis femeia după ... și vin de cel dulce. Au tras ei pe bani străini o beție bună cu cântece. Au băut, au băut și iarăși au trimis femeia, ...
... la cumpănă; pe acolo, prin păduriță, drumul nu era prea bătut și mers, cărau numai pe acolo fân și lemne, și n-avea cine și pentru ce să meargă călare, ba încă pe vremea lucrului. Pentru ceva bun nu mai mergea nimeni. — Parcă ne gonesc, îi zice tătuca Anicuței, că prea iute mai merg. La crâșmă trebuia să tac, să ... a culcat-o pe cuptor, unde usca pe atunci mături. Și tot pe cuptorul cela, pe mături, dormea fiica pădurarului, tot așa de mică, ca și Anicuța noastră. Pe urmă Anicuța ne spunea nouă, că așa miroseau măturile celea, ca cum miroase mierea! S-a culcat Anicuța și nu poate s-adoarmă, plânge încetișor, i-i jale de tătuca și se teme. Numai ... câinii, că calul nostru s-ar fi dus departe în pădure și că pe dânsul l-or fi mâncat lupii, și că pe însăși Anicuța, pentru că nu păzise banii, au s-o dea la închisoare ș-au s-o bată. Iar hoții, dacă s-au ghiftuit, au trimis femeia după ... și vin de cel dulce. Au tras ei pe bani străini o beție bună cu cântece. Au băut, au băut și iarăși au trimis femeia, ...
Alexei Konstantinovici Tolstoi - Ioan Damaschin
... cu firea într-un gând! O, de-aș putea-ntr-a mele brațe Prietenii, vrăjmași și frați Și toată lumea s-o cuprind! Ca valul apelor spumoase, Însuflețirea-n piept îmi crește; Ca niște vânturi furtunoase, Cântări în suflet îmi stârnește; Pe buze-mi tremură mărirea A tot ce este vrednic, sfânt: Ce fapte oare proslăvirea ... fapte, Dreptatea cine dobândit-a, Tărie-având destul să rabde; Ferice, cine adevărul Neîncetat l-a căutat, Și-acel ce neclintit ca fierul Viața pentru adevăr și-a dat... Dar slava cântecelor mele Pe altul are să-l mărească: El nu-i ostaș cu arme grele, Nu-i ... Iordanul strălucind Se-oglindă-n vale printre pietre; Și Marea Moartă-n depărtare De-abia, de-abia doar se zărește Și într-o largă revărsare, Ca un oțel bătut, sclipește... Ș-oprit pe loc, ca-n aiurire Mai vede larga șerpuire A râpii râului Chedron, Ce a secat și nu mai fuge Și iar pornește și ... De cântecele tale te dezvață, Lumeasca leapădă deșertăciune; Căci duhul mântuirii ș-al ei rost Se află numai în smeritul post. Și de-ai venit ...
Alexei Mateevici - Ioan Damaschin
... cu firea într-un gând! O, de-aș putea-ntr-a mele brațe Prietenii, vrăjmași și frați Și toată lumea s-o cuprind! Ca valul apelor spumoase, Însuflețirea-n piept îmi crește; Ca niște vânturi furtunoase, Cântări în suflet îmi stârnește; Pe buze-mi tremură mărirea A tot ce este vrednic, sfânt: Ce fapte oare proslăvirea ... fapte, Dreptatea cine dobândit-a, Tărie-având destul să rabde; Ferice, cine adevărul Neîncetat l-a căutat, Și-acel ce neclintit ca fierul Viața pentru adevăr și-a dat... Dar slava cântecelor mele Pe altul are să-l mărească: El nu-i ostaș cu arme grele, Nu-i ... Iordanul strălucind Se-oglindă-n vale printre pietre; Și Marea Moartă-n depărtare De-abia, de-abia doar se zărește Și într-o largă revărsare, Ca un oțel bătut, sclipește... Ș-oprit pe loc, ca-n aiurire Mai vede larga șerpuire A râpii râului Chedron, Ce a secat și nu mai fuge Și iar pornește și ... De cântecele tale te dezvață, Lumeasca leapădă deșertăciune; Căci duhul mântuirii ș-al ei rost Se află numai în smeritul post. Și de-ai venit ...
Alexandru Vlahuță - Pictorul Grigorescu
... sol neadormit al geniului nostru, în fața lumii care nu ne cunoștea și în fața veacurilor viitoare, iată ce-a fost omul acesta pentru noi. Ce-a fost pentru cealaltă lume, ce noutăți a spus el artei universale și cum le-a spus, și întrucât le-a spus ... naștere și proprietate a marilor Văcărești. seamă că n-o fi fost vro bucurie . O nouă gură de hrănit — iată ce însemna pentru bieții părinți și acest nou-venit, care putea foarte bine să nu mai vie! Văzute de aici, privite postfactum, lucrurile acelea toate au pentru noi ceva din îndeplinirea unei scripturi. Și anii de secetă care au trecut pustiitori peste bucățica de pământ în care oamenii aceia își puneau munca ... a celui ce era sprijinul și lumina atâtor vieți, toate parcă au trebuit să fie și să se întâmple așa cum s-au întâmplat, pentru ca să avem, în felul cum l-am avut, pe marele nostru Grigorescu. Gândul nostru se îndreaptă cu recunoștință spre ființa divină care a fost ...
Ion Luca Caragiale - Literatura și artele române în a doua jumătate a secolului XIX
... Odinioară! e mult de atunci! De atunci și până astăzi a trecut vreme; un an a fost roditor cât un veac pentru avântul cu care acest popor s-a aruncat ca o Andromedă dezlănțuită, la coapsa fugosului Pegaz, pe calea fără de capăt cunoscut a progresului! Societatea noastră a progresat! Astăzi românul ... stâncoase ale Carpaților străvechi, se învârtesc în spirale gigantice, ascendente — sic itur adastra!- pătrund cu privirile lor până în zare departe, către miazăzi, unde, ca un brâu de argint, sclipitor sub razele soarelui, serpuiește anticul Istru, o veche cunoștință a persanului Darius, sau Dariavus, cum vor savanții moderni ... certus de astă dată; apoi, către miazănoapte și apus, zăresc munții Apuseni cei bogați în aur, vâd ținuturile Mureșului, comori de brazi și de feciori ca brazii, — în zadar torturați să pronunțe barbarul teremtete! în loc de sublimul „înalță-ți lata frunte" - văd încântătoarele și smălțatele țări ale Bârsii ... poezie trecem la roman și la novelă, trebuie dintru început să căutăm a preciza bine raporturile dintre ele: romanul este pe lângă novelă ca ...
Mihai Eminescu - Moartea lui Ioan Vestimie
... foarte ușor și atît de sănătos din patul lui precum nu se simțise nicicând; inima lui îi bătea cu vioiciune și căldură, pasul era ușor ca acela a unei ciute. Erau 10 ceasuri înaintea miezului nopții. El se 'mbrăcă repede și plecă în oraș, intră în cafeneaua sa obicinuită și 'ncepu să răsfoiască jurnalele . Ceea ce i se părea ciudat din cale-afară e că stâlpii de cafenele îi luau jurnalele din mână ... zise copilul râzând. Același răspuns i-l dete al doilea copil. Astă-seară el nu mai merse la cafenea, dar s' așeză în portalul teatrului, ca să admire femeile cele frumoase cari ieșeau după spectacol. În curând văzu ieșind, roșie ca o roză și blondă ca un caier, cu un capușon alb-vânăt în cap, princesa B., una din frumusețile marelui oraș. Lui îi plăcuse de mult acea princesă înaltă și ... părete ornat cu flori de argint, pe cerul violet al patului garnit cu broderii albe și fine; frumoasa statuă vie se urcă în patul ei ca Susana în baie și bietul băiat se așeză lângă ea sorbind-o cu ochii și mângâindu-i sânul. Ea zâmbea mereu, cuprinsă ...
Petre Ispirescu - Ciobănașul cel isteț sau țurloaiele blendei
... cântau pe rămurele și fără a se sfii de mine. Mai către mijlocul grădinei se făcea că era o fântână de marmură albă ca laptele, și apa curgea pe de o sută de părți, limpede ca vioara și rece ca gheața. Tot umblând încoa și încolo, nesăturându-mă de privirea florilor și de miros, auz un glas ca de privighetoare care tot zicea: "cine m-o mânca, rămâne grea!" Stau în loc, caut să văz de unde vine glasul, și mi se părea ... ce ieșea din luceafăr, și căuta cu mare dorință să cunoască care din candelele atârnate în cer ar fi aceea a fetei împăratului ca să se închine la ea. Pe când era cufundat în gândire, fiii de împărați și de boieri băgară de seamă că mai era cineva. Îl ... le da pricină de vorbă, începură ei să-i vorbească și să-l cam ia peste picior. - Iată, zise unul din ei, încă un pețitor pentru fata cea frumoasă a împăratului. - Ăsta negreșit că are să-i ghicească semnele, zise altul. - Da bine are să șază fetei împăratului cu ... ...
Ion Luca Caragiale - D'ale carnavalului
... PAMPON: Ei! Lasă-mă-n pace, omule; nu mă spăl la cap pentru că sufăr de bătăi de inimă. Înțelege odată că n-am venit pentru alișveriș. IORDACHE: Atunci, pentru ce? PAMPON: Am o trebuință cu d. Nae Girimea... Nu cumva ești d-ta? IORDACHE: Nu, eu sunt calfă... PAMPON: D. Nae nu este aici ... Să poftească oricare daca le dă mâna; glumești d-ta? vine un ras, ori un tuns 25 de santimuri cu pudră, unt de migdale, livantă... Pentru frezat, spălat, bătături, se plătește supliment. PAMPON: Și biletele de abonament le aveți cu o pecetie, ca ăsta? ( arată biletul pe care-l scoate din portofel ) IORDACHE: Nu... ăsta este din ale vechi; gândesc că numai ăsta a mai rămas ... patetică ) Iordache... IORDACHE: Ce? MIȚA: Iordache, sunt nenorocită... IORDACHE: A simțit Crăcănel ceva... MIȚA: Aș! Crăcănel! — îți spui că sunt nenorocită... IORDACHE: Pentru? MIȚA: Nae! Nae, pe care l-am iubit, pe care l-am adorat pentru eternitate, până la nebunie... Tu știi cât l-am iubit? IORDACHE: Ei! da. Ei! ce? MIȚA ( montându-se treptat ) : Nae mă traduce. IORDACHE: Aș! MIȚA ... vacanță. Nu e vorba, am cu ce trăi; am parte în bogasierie la Ploiești; îmi trimete parale nenea Iancu; dar știi, orișicât poți zice, trebuie ...
Vasile Alecsandri - Înșiră-te, mărgărite
... luna, trecu două, Trecu cinci, trecură nouă, Doamna născu doi feciori, Doi de gemeni frățiori, Cu cosițe poleite Și cu fețe înflorite, De păreau strălucitori Ca doi ochi veselitori!... Alei, mândre surioare! Puteați voi a-mi spune oare Ce-i mai bun în astă viață Ca iubirea cu dulceață? Ce-i mai sfânt și mai alin Ca mama cu prunc la sân? Ce-i mai drag și mai plăcut Ca pruncuțul nou-născut?... Mama doamnă, fericită, Cu doi prunci împodobită, Îi ținea duios la sân, Ca doi fluturi pe un crin, Și din pletele-i gingașe Le făcea lor dulce fașe, Și pe brațe-i, ca să-i culce, Le făcea un leagăn dulce. Ea-i privea și zi și noapte, Le vorbea cu blânde șoapte, Și, privindu-i, se uimea ... a vestea chiar la rai De-acei mândri frățiori, A pământului comori, Și toți îngerii în zbor Au venit, ascunși de-un nor, Ca să vadă dacă sânt Frați de-ai lor pe-acest pământ? Dulce-s, Doamne, la privire! Ca un vis de fericire! Abia zis-au, și pe loc, ...