Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru NU SE LĂSA
Rezultatele 781 - 790 din aproximativ 1273 pentru NU SE LĂSA.
Vasile Alecsandri - Constantin Negruzzi (Alecsandri)
... atunci când el posedă instrumente perfecționate; un cultivator harnic și priceput are posibilitate a produce mănoase recolte pe locuri deschise, ce au fost nu de mult acoperite cu păduri spinoase; însă dacă meritele acelui muzic și ale acelui cultivator sunt demne de laudă, nu se cuvine oare cunună de lauri acelui care a inventat și perfecționat instrumentele armoniei, nu se cuvine un respect plin de recunoștință curajosului pionier care a abătut pădurile sălbatice și a pregătit pământul pentru holdele viitorului? Demnul ... funcționarilor. Ea forma rodurile cele mai mănoase din ramurile administrației și ale justiției, astfel că un slujbaș al statului care în trei ani de serviciu nu-și făcea avere cădea sub disprețul guvernului. Înșusi clerul se îndulcea de păcatul mituirii, prin fabricarea plătită de preoți și protopopi și mai cu seamă prin înlesnirea despărțeniilor pronunțate de Dicasterie. Schingiuirea țăranilor și a ... aplicate lor fățiș, ne-am înspăimânta de acel nour de umbre sinistre ce au rămas nerăzbunate! Și însă... oamenii care comiteau acele delicte și crime nu erau răi la suflet, nu ...
Nicolae Filimon - O cantatriță de uliță
... frumoase copile, cum intrară în sala de mîncare, își luară scaunele lor lîngă o masă pe care așezară caietele de note. Dar pe cînd ele se preparau să înceapă a suna din acele instrumente araldice ori de vînătoare, eu mi-astupai urechile ca să nu-mi atace acustica; dar fu o mare surpriză pentru toți convivii, cînd auziră pe acele delicate ființe scoțînd din niște instrumente atît de ingrate cele ... morți?“, ziceau alții. Iulia, însă, la toate acestea saluta compania cu cele mai gentile maniere, deși pentru un observator sever, precum eram eu, lăsa să se vază durerile ce-i cauzau acele impertinențe. Momentele cele mai sfîșiitoare pentru sîrmana artistă erau acelea cînd se vedea silită a-și reclama salariul său în modul cel mai umilitor, adică cerînd cu talerul; cîtă umilire pentru o femeie jună și ... amorul meu: o iubeam. Dar fiindcă călătorii nu au timp de pierdut, începui a adresa Iuliii ochiade amoroase și vorbe dulci, iar ea se făcea că nu mă înțelege. Mergînd din ce în ce mai departe în pasiunea mea, îi declarai,
... la Dunărea-n Siret, Vadurile străbătând, Malurile cercetând De-un Vulcan, de-un căpitan, Dușmanul lui Soliman. Iată, mări, cum venea, Că pe-un mal se întâlnea Cu trei fete moldovence Floricele dunărence, Vorbitoare, cântătoare, Și de pânzi înălbitoare. [3] ,,Bună vremea la trei fete! De nu sunteți voi șirete, Spuneți nouă de Vulcan, Unde-i aprigul bogdan? [4] Dacă-ți spune voi cu drept, Răsări-v-ar flori la piept, Flori ... bujori Și cu ochi de pruncușori. Lucrul vostru să sporească, Pânzele să se-nălbească Cum e coala de hârtie Și floarea de iasomie. Iar de nu-ti grăi cu drept, Arde-v-ar dorul în piept, Lucrul să nu vă sporească, Pânzele să nu albească, Ci la soare să-nnegrească Și la vânt să putrezească." Cele fete moldovence Floricele dunărence, De la mal se depărtau Și din gură cuvântau: ,,Atunce s-ajungeți voi Când îți afla de la noi Unde-i badea cel iubit Și de turci nebiruit!" Turcii ... așteaptă bucuroasă. Că eu dacă-oi izbândi Cu tine m-oi logodi, Ș-om face casa-mpreună, Să trăim viată bună." III El la târg se îndrepta, Mamei lui se
Ion Luca Caragiale - Politică înaltă
... Ascultă-mă, neică - zic eu - îți spun ce știu, ce am putut afla până aseară; însă te rog să rămână-ntre noi; nu voi să se afle că eu am dat sfoară-n țară. - Doamne ferește! zice isnaful. - Uite ce e... Știi că venise odată americanul cela cu bani buni, și ... pentru noi, și nu s-a putut face nimica. - De ce? - De ce, de nece! nu s-a putut. - De ce nu s-a putut? - Pentru că n-au vrut liberalii. - Apoi, acuma auz că ei vor... Văzând eu că isnaful mă-ncurcă, zic: să ... ești de la țară, nu pricepi cum se joacă de sus politica subțire. - Spune dumneata, ca să pricep; de aia am venit. - Când era să se isprăvească daravera cu americanul, a venit altcineva și a zis: nu se poate! - Care altcineva? Eu, văzând că isnaful mă ține de scurt, ca să-l amețesc, zic: - Disconto-Gesellschaft! - Cum? - Disconto-Gesellschaft! Ai auzit dumneata de ... e neamț. - Ei și, ce treabă are neamțul să se amestece? - Știu eu? - Și atunci? - Atunci americanul a înțeles cum merge șiretenia, și, ...
Anton Pann - Țermonia unui bătrân
... cu prisos. Într-o zi văzând că vine O damă a-l cerceta, El cu părere de bine Vrând ei a se arăta, Ieșind să o-ntâmpineze, Pe loc de brățet o ia, Chip să o ajutoreze Ca să suie scara ea. Dama începu să zică: - "Lasă ... n-osteni! Că nu sunt vro mititică, Poci și singură veni!" El îi răspunse: "- Prea bine, Te-aș lăsa, sufletul meu! Dar să te ascult nu-mi vine, Că mă tem să nu caz eu" Mulți sunt carii ne arată Politică de prisos, Dar țermonia cea dată Privește-n a lor folos. Această lucrare se
Ion Luca Caragiale - Un monstru de activitate
... ce m-am gândit eu, domnule ministru. Este o dare de seamă a d-lui Nenițescu despre o călătorie în Macedonia , și care se publică pe socoteala ministerului. Eu cred că ar trebui tradusă în limba franceză, pentru a fi mai accesibilă publicului european. O traduc eu ... s-o traducă, pe d. R... — Ei? și d-ta ce o să faci atunci? — Eu?... Eu o să supraveghez pe traducător să nu facă traducția rău, pentru că nu prea știe bine cele două limbi. Și astfel, deși împovărat deja cu atâtea sarcine, d. DamĂ© a mai luat și sarcina aceasta, pentru ... d-sa, ca să o dea probabil ajutorului, care, fiind desigur modest și discret, n-a voit să-și spuie numele, ca să nu-l jeneze pe șeful său la achitarea mandatului. Dar să lăsăm gluma. Este o adevărată nerușinare purtarea aceasta. Cum? bugetul unui minister dat astfel în ... pricopseala șarlatanilor și negustorilor de doftorii de bătături, de premiarea inculților și de încurajarea nonvalorilor mai mult sau mai puțin literare și științifice, bugetul să nu mai aibă baiere? E o datorie, credem noi, să pilduiască oricine pe acești cavaleri de industrie, și
Alexei Mateevici - De unde vine numirea nașterii mântuitorului nostru - Crăciun%3F
... nostru - Crăciun? de Alexei Mateevici Numirea aceasta-i foarte veche — și despre iscodirea ei s-au spus multe. Cu toate acestea, și pân-acuma nu se știe lămurit de unde a venit această numire în limba moldovenilor noștri. Să cercetăm trebuința aceasta mai de aproape. Să luăm în vedere ... odată cu încreștinarea noastră, cuvinte cu rostire păgânească în ea sunt destul de puține, mult mai puține decât în multe alte limbi. Așadar, limba noastră nu se arată ca o limbă mai cu deosebire creștinească de la începuturile sale. Cea mai mare mulțime a cuvintelor ei a intrat ... și altele, toate aceste cuvinte sunt de rostirea creștinească. Aceasta-i din pricină că numirea sărbătorilor a intrat în limbă tocmai pe când se alcătuia limba, odată cu primirea credinței creștinești de către norodul nostru. De ce să nu fi fost așa și cu Crăciunul? Mai departe. Numirile sărbătorilor creștinești, fiind creștine, au putut să fie luate numai din limba părinților norodului nostru, romanilor ... creștin. Cuvântul Crăciun vine din latinescul incarnatio (incarnațio), ceea ce va să zică încarnare, întrupare (venirea în trup a Domnului nostru Iisus Hristos). Se
Ion Luca Caragiale - Sfânta Ghenoveva
... Ghenoveva era fata a doi sărmani muncitori de pământ, cari d-abia-și duceau bordeiul de azi pe mâine. Ce o fi adevărat nu se poate ști bine; destul ți-e că, până-n ziua de azi, lumea arată acolo lângă târgușorul Nanterre, pe un deal, tăpșanul unde ar fi ... s-o atingă; dar n-a apucat să ridice nemernicul mâna si a picat grămadă trăsnit. Puțin mai târziu, iată că se apropie de Paris năvala hunilor; vine asupra Galiei Attila, ca un potop, în fruntea a nenumărate valuri de oști sălbatice, cum nu s-a mai pomenit pe fața pământului... Jaf și prăpăd, pieire cu foc și sângiuri — adevărat (păcum i-a și ... Dumnezeu mi-a făgăduit că vă scapă, și m-a trimis într-adins la voi să vă spui că sălbatecul trufaș nu numai n-o să-ndrăznească să vă calce, dar încă în curând are să fie doborât să nu se mai ridice ! Lumea îmbărbătată s-a-ntors între întăriturile cetății, fiecare la căminul său; și-n adevăr, Attila s-a abătut ...
Mihai Eminescu - De ce să mori tu%3F
... Mihai Eminescu - De ce să mori tu%3F De ce să mori tu? de Mihai Eminescu Tu nu ești frumoasă, Marta, însă capul tău cel blond Când se lasă cu dulceață peste pieptu-ți ce suspină, Tu îmi pari a fi un înger ce se plânge pe-o ruină. Ori o lună gânditoare pe un nour vagabond. Astfel treci și tu prin lume... ca un basmu de proroc! Ești săracă ... negreșit În cosița ta de aur fața-ți dulce și șireată. Altele sunt mai frumoase, mult mai mândre, mai bogate, Dar ca marmura cea rece nu au inimă defel. Pe când tu!... ești numai suflet. Ești ca îngerul fidel Ce pe cel care iubește ar veghea-n eternitate. Șterge-ți ochii ... o sântă, O martiră ce surâde printr-a lumei dor și chin, Pe când ochiul ei cel dulce și de lacrimi încă plin Se ridică pentr-o rugă cătră bolta înstelată. Ai surâs?!... O! ești frumoasă... înger ești din paradis Și mă tem privind la tine... căci ți-o ...
Constantin Negruzzi - Disțărare șlicului
... ce, pentru a lui păcat, S-au fost osândit de soartă de un veac întreg trecut Să poarte pe cap o povoară ce nu s-au mai auzit. O mahină umflată, mare, pe care șlic o numesc. Nu pot găsi în cer lucru să v-o asămăluiesc. Își aduci cu a lumii glob ceva la rătunzire Și de-aș vrea pentru ... oricine arată că n-are învățătură, Că neștiind ce să zică, numai bani îi ias din gură. Eu ca creditorii breaslă mai ră să fie nu crez, Căci îi destul p-unu numai dintre dumnealor să vez. Îndată chefu să duci și buzile în gios lași, Și-apoi începi pin odăi ... am bani, mă rog, mai așteaptă, îi un metod tari prost, Breasla ce creditorească îl știi acum de rost, Amețăști fantazia, poezia le sfeclești, Căci nu faci haz de stihuri, numai bani strigă, răcnește. Să mă ierte cetitorii, c-am ieșit din șiru meu, Dar să îl mai spui o dată ... Ai caice", Vulcan strigă, "mai bine adă-l încoace, Căci am de foi trebuință, din el niște foi prea bune", Iară Mars, îi taie vorba,
George Coșbuc - Fresco-ritornele
... o fată, Și-acum au dat sătenii jalbă la prefectul, Că fetele stau cârd pe punte ziua toată ! 4 Psaltirea popii o sărut, dar aș lăsa-o, Sărut și mâna preotesei, și-aș lăsa-o, Pe fata popii n-o sărut, și-aș săruta-o! 5 Cu ochi frumoși, cu piept rotund, așa zglobie, Tu, Doamne, ai fäcut ... vrajbă veche, Iar seara noi ne sarutăm pe-ascunsul ! 13 Ușor te nalți, când te-ai deprins să birui greul — Cei răi mă-njură ! Nu știu ei ce știu copiii ? Pe cât smâncești, pe-atât de sus se nalța zmeul 14 Ea râde-n plânsul meu ! Dar ea atâta știe ! Eu știu : Mi-e dragă, și n-aș vrea să-mi fie dragă ... mi-e necaz că uit prea iute — Azi, după ce m-a sărutat, mi-am dat de seamă Că ieri jurai să nu-l mai las să mă sărute ! 16 E galben soarele sub nor, și-i galben lanul Prin care treci tu, cea cu galbene cosițe â ... drăguță, ești cu ea mai sfânt în cârciumă Decât fără de ea pe prag de mănăstire ! 18 Eu om cu minte n-am văzut, să ...