Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru FĂRĂ CA SĂ
Rezultatele 791 - 800 din aproximativ 1500 pentru FĂRĂ CA SĂ.
... de când cu prefăcăturile aieste nouă. SCENA II SUZANA, ȚĂRANCE (mergând la fântână cu cofe) ȚĂRANCELE La fântâna dintre flori Fetele se duc în zori Să-și umple cofițele, Să-și scalde gurițele. La puțul fărtatului Merg babele satului, Merg, sărind ca ielele, Să-și scalde zbârcelile. O ȚĂRANCĂ: Bună ziua, Catrină. CATRINA: Mulțumim d-tale, lele Safto. ÎNTÂIA Ce-ți mai face bărbatul? CATRINA: A ieșit ... și lăutari în crâșmă.) CATRINA: Ian auzi hoții de bărbați cum se veselesc făr’ de noi. Știți una, fa? TOATE: Ce, lele Catrino? CATRINA: Hai să ne-ntoarcem pe-acasă și să ne facem bolnave, ca să nu găsească ei de mâncat când s-or întoarce de la crâșmă. O ȚĂRANCĂ: Dar dac-om păți vro șotie? CATRINA: Șotie? să nu-i împingă păcatul, c-or da peste rusalii! Haide, haide. ȚĂRANCELE (ieșind) Ardă-i focul de bărbați! Să-i lăsăm azi nemâncați. De nimică nu ne pasă, Că suntem stăpâne-n casă. SCENA III SUZANA, TOADER SUZANA: Haide, hai; parcă le văd cum ... n-am putut găsi nici măcar la spițerie; ne-am pierdut numai ziua degeaba. SUZANA: Și cum ați făcut? TOADER: Am trimis masticu la isprăvnicie ca ...
Petre Ispirescu - Ciobănașul cel isteț sau țurloaiele blendei
... cântau pe rămurele și fără a se sfii de mine. Mai către mijlocul grădinei se făcea că era o fântână de marmură albă ca laptele, și apa curgea pe de o sută de părți, limpede ca vioara și rece ca gheața. Tot umblând încoa și încolo, nesăturându-mă de privirea florilor și de miros, auz un glas ca de privighetoare care tot zicea: "cine m-o mânca, rămâne grea!" Stau în loc, caut să văz de unde vine glasul, și mi se părea că iese din mijlocul unui stufuleț de pomișori, mai frumoși decât ceilalți pe care îi văzusem ... se uita la dânsa ca la soare. După ce mai crescu, se văzu că fata este isteață și cuminte. Îi plăcea să iasă pe câmp să se joace, să adune floricele, să alerge după fluturei și să se scalde în pârâiașul ce curgea pe la spatele grădinei împărătești și care era limpede ca lacrima. Dădaca băgase de seamă că fetei, pe lângă alelalte, îi plăcea să asculte și la viersul ce scotea din fluier un ciobănaș care avea câteva miele și le păștea dincolo de pârâiaș. Într-una din zile fata ... ...
Constantin Stamati-Ciurea - Istoria unui țânțar
... fericiții, care în legioane nenumărate creștem și ne înmulțim, hrănindu-ne din sângele lor, nepăsându-ne nici de puterea, nici de mintea lor. Noi trăim fără a ne gândi la viitor. Viitorul nostru este pentru noi asigurat și reglementat de mama natură, care ne îndatorește să iubim la timp, înmulțindu-ne, și să murim la timp, reînviind iarăși în noi reproduceri nenumărate. Noi nu simțim chinurile sufletești ale mustrării de cuget, ale invidiei, ale nesațului de avuții și ... prin pielicica transparentă a larvei în care mă aflam închis așa de strâmt încât abia mă puteam mișca. O dorință nespusă mă apucase să ies cât mai curând din acea închisoare nesuferită și, ca osânditul arestant ce încearcă a sfărâma gratiile de fier ale temniței, mă sileam cu genunchii din răsputeri să sparg învelitoarea mea. Dar silințele mele erau zaÂdarnice, căci pielicica învelitoarei în care mă aflam, fiind elastică, se-ntindea fără să se rupă. Atunci în desperare mi-am scos paloșul din teacă și am început cu sârguință a borteli în larvă. Îmi sucÂcese2 ... ...
Ion Luca Caragiale - Un articol regretabil
... Gion. D. Motru crede că un articol, o schiță, o nuvelă, nuveletă, nuvelică, fantazie sau chiar fantazioară, numai fantazistă să fie, fie măcar isterică, trebuie să stea dacă nu în deplină pace, măcar într-un cuviincios armistițiu cu morala. Mizericordie divină! cum ar exclama același amic Gion. Dar atunci, daca e ... te prinde. Căci acesta e marele cuvânt în artă și-n literatură: te prinde ori nu te prinde. Aci stă toată chestiunea talentului — și fără talent, singurul care te face să nemerești fără să vrei chiar, nimic nu te poate prinde, oricâtă bunăvoință ai avea să te lași prins. “Nu siliți natura, a zis fabulistul; veți fi neplăcuți cu talentul, cu talentul cu care nu sunteți născuți.â ... că, oricât de necorect și schilod a spus-o, îi șade bine lui, îl prinde s-o spună astfel. D-l Motru pretinde ca Gion se silește, insistă, spre a face senzație, asupra punctelor imorale din schița lui fantazistă. “La ce va fi folosind asemenea insistență ... o întreagă activitate literară a aceluiași amic al meu, o activitate plină de cele mai frumoase intențiuni morale. Prin urmare, încă o dată să ...
Dimitrie Anghel - După reprezentarea lui Camo%C3%ABns
... care-și simte chemarea și se pregătește pentru jertfă, opoziția spiritului practic care agonisește pentru anii albi și dezinteresarea visătorului care-și risipește preaplinul sufletului fără să se gîndească la hodină și răsplată, aceasta e în puține cuvinte piesa lui Halm. Pe canavaua aceasta simplă, cuvintele vin să se înșire și să horboteze în imagini poema unei agonii. Alb de mulții ani ce-i poartă și gîrbov de viața vagabondă și aventuroasă ce-a dus ... speranțele bietului Quebedo, de tînărul luceafăr ce se pleacă milostiv și respectuos pe agonia unui soare, CamoĂ«ns, în jețul lui străvechi, cu glasul stins ca al unui clopot ce-ar călători prin ape și alb ca bătut de lună, se întoarce în eternitate. Să poți muri așa, văzînd zorii unei apoteoze ce nu se va șterge niciodată, să te poți stinge tihnit și împăcat cu tine, să te domolești ca un sunet de harfă, să te risipești ca un cerc ce și-a înscris la infinit vibrațiile pe nemărginirea unei ape, ce vis fericit. Eu la acestea mă gîndeam, privind jocul ... măririlor și deșărtăciunilor ne va fi o pildă poate. Eu îi mulțumesc din tot sufletul pentru minutele de mulțumire ce m-a făcut
Mihail Kogălniceanu - Tainele inimii
... patru alei de copaci seculari, vezi tot pe acel loc înconjurat de grile de fier și numit salon, vezi, zic, frumoasele madrilence cu părul negru ca penele corbului, cu ochii scânteietori ca doi cărbuni aprinși, îvălite în mantele negre, care le fac încă mai pătrunzătoare ochirile, cu talia clătinată ca o trestie bătută de zefir, cu picioruțele de copil, și deasupra capului au un cer albastru ca al Napolii, atunce înțelegi că Prado trebuie să fie un loc minunat și că un spaniol și-ar vinde mantaua și un străin ciubotele mai bine de a lipsi la ora ... de a da tifla Iașilor vechi. Prin urmare Copoul cum este acum în curând nu va mai fi, va trece și se va uita, ca cedrul Libanului, ca floarea câmpului, sau, dacă vroiți comparații mai puțin biblice, ca fostul club [al ] vânătorilor, sau ca Societatea istorico-naturală. Mai aud încă și alta. Se zice că Departamentul Lucrărilor Publice s-ar pregăti să facă pozna de a planta la Copou o primblare cu alee de copaci după pilda Câmpiilor Elisee și a Praterului. De ... Omul, începând de la strămoșul Adam, purure a voit a ști ce nu știe și, deși eu nu sunt în stare ...
George Coșbuc - Un pipăruș modern
... subsuori crăpat Și cioarecii-i sunt rupți în glezne, Pieptaru-i ros și destrămat— Și-Achim se teme-a prinde acul, De ce să-l prindă? Prindă-l dracul! Prin casă-i nor întreg de fum, Prin oale nu-i nimic acum Și-apoi—să fim mai scurți și repezi, Achim e singur, stă ca-n drum, Și dinții lui pocnesc de străpezi, Dar nu pocnesc c-așa li-e firea, Ci foamea aduce pocnirea. „Nu-i modru, nu ... țări la craiul Poloboc. Drum bun, Achime, și noroc! S-a dus o săptâmână-ntreagă— Dar nu știu cum a rătăcit, Ca nu mergea spre răsărit, Și astfel, fără să-nțeleagă, Ajunse-ntreg și fericit La toarta galbină de-aramă; La capul lumii, bag de seamă. Și ce gândiți? Achim era Cu nenoroc ori desperase ... a spune de Păcală, Cum face nebunii mereu, Și pune coarne unui mire; A spus de când s-au jeluit, Țiganii la metropolit, Să-și facă și ei mănăstire; A spus cum lingurar Archire Fura prescură de la schit: Așa spunea de lung și jelnic,
Dimitrie Bolintineanu - Ciutacii turci de la Rusciuc către d-nu Cremieux în privința drepturilor pol
... felahii cei de la Misir, Căci gonesc evreii din acele părți Și le stric la havre și le ard la cărți. Bre! Credeți voi poate ca s-aveți în har Politice drepturi printr-un harmazar, Se fiți bei acolo cum nu s-a văzut Și aceste toate pentru-un ... la țara-aceea încă mai aveți Havre și cu dânșii încă o duceți, Iar noi musulmanii n-avem nici geamii, NU ne lasă-n țară fără chezășii. Și cu toate-acestea pentru acest drept S-au luptat cinci veacuri cu noi pept la pept. Și voi iaudii, fără de cavga, Ați grezut d-a gata să mâncați halva? Că-or să dea țara lor la iandii Numai ca să treacă de mari celebi În gazeta voastră cea cu marafet? Ama cap la tine? Alah! Mahamet! Ceea ce vor francii este zefzeclîc Căci ei nu ... țara acești vlahi Bogdani Decât cu-arma în mână, iară nu pe bani! Mâne o să cereți chiar și la Stambul Politice drepturi nefiind destul. Să vedem acolo dintre iandii Venind să ne zică: Cusum! Celebii! Ca
Calistrat Hogaș - Cucoana Marieta
... mulțămesc, răspundea Andrei cu cea mai mare nepăsare; atâta numai pot să-ți spun, că mata, cuconiță dragă, n-ai dat încă peste cineva care să-ți spună verde, în față, toate cusururile câte le ai; și... slava Domnului! ești plină de cusururi, ca oaia de curnuți, fie vorba între noi... — Domnule Andrei, îl întrerupea cucoana retrăgându-și mâna și acoperindu-și gura cu ea, în semn de ... santase, care lanschenet... în fundul salonului, o claie de duduci stăteau în cerc pe scaune și jucau ceva. — Mă rog, duducilor, zise Andrei, întrând fără ceremonie și oprindu-se drept în mijlocul lor țanțoș și cu mânile în buzunare, mă rog, este poroncă de la mătușica, căpităneasa, să vă jucați toate cu mine. — Iu!... se auzi țipând ușor una mai spărioasă... Și câteva din ele dădură să se scoale de pe scaune și s-o plece. — Mă rog, mă rog... să nu dezerteze nici una de la post, că am ordin de la căpitan s-o aduc între spăngi la urma ei, ori de unde ar ... o cunosc. — S-a culcat mai devreme, că era obosită de drum de aceea n-ai văzut-o-n ia-sară. — ...
Mihail Kogălniceanu - Ștefan cel Mare în târgul Băiei
... greu de a alege. Pentru astă dată ne vom propune a scoate ceva din viața sa militară; pentru că este bine ca din vreme în vreme să aducem aminte moldovenilor că ei odinioară erau un popor vestit în războaie, și așa să gândească la cuvintele dlui Bălcescu că, Țara Românilor de își va lua vreodată rangul ce i se cuvine între popoarele Europei, aceasta o va fi ... au supus, care de multe ori făcea război cu turcii, și cu noroc izbândea, neavând nici o pricină dereaptă asupra lui Ștefan vodă, ce numai ca să-l supuie să fie sub ascultarea lui, ca să-i fie cuvântul deplin, când de multe ori se lăuda Mătiaș Craiu că, câte războaie face Ștefan vodă, toate cu puterea lui le face și ... Vörös, și sub voievodul Transilvaniei, Ioan graf de Poesing, se sculaseră cu arme împrotiva rigăi Ungariei, îl aduseră pe acesta la marele pas ca el singur să se oștească împrotiva domnitorului Moldaviei. După ce izbuti a domoli rebelia în Ardeal, el porunci gătiri mari de oaste și, vrând a ... ...
Ion Luca Caragiale - Primăvara (Caragiale)
... Ion Luca Caragiale - Primăvara (Caragiale) Primăvara de Ion Luca Caragiale Pastel optimist Când plouă lin în primăvară, Toți zic: “Să dea Domnul, să dea!â€� Și de te culci pe prisp-afară, Mai vezi pe cer și câte-o stea... E cald, și ploaia răcoroasă Ozon în aerul ... De ploaie tot se-nveselește, Pe orice frunză e un strop. Și soarele o caldă rază Trimite pe furiș prin nori; Iar flori și pasări ca să-l vază Se-nalță, zboară către zori. Pastel pesimist Tot plouă! A! ce primăvară! Cum curge fără să mai stea! Se-ntinde ceața grea p-afară, Pe cerul sumbru nici o stea. E frig... și apa mocirloasă Infectă aerul curat, La câmp e ... Cobesc din nou a iarnă grea; Plouate vrăbii cad o mie, Nu vezi zburând o rândunea. O barză, cu pas de măsură, Sosește ca explorator... Și plouă... plouă...-n bătătură, Pustiu... Departe pleacă-n zbor. Tot plouă, plouă, inundează... Mai vin și ape din zăpezi; Umflate, apele spumează, Torente ... îngrop; De ploi plugarul sărăcește, Mălai, făină, nu e strop. Și soarele, o slabă rază Când o mai pierde printre nori, O tristă baltă luminează Fără apus și fără