Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru DE UNDE
Rezultatele 81 - 90 din aproximativ 1280 pentru DE UNDE.
Mihai Eminescu - Miron și frumoasa fără corp
... minte... Căci se poate, cine știe, Ca la voi prin sat să fie Voinicel a-i fi pe plac, Să-i dea fata de soție. Cât v-am spus-o, iaca tac. Abia el sfârși s-audă, De la sat ia ziua bună, Nu-i păsa de drum și trudă, Căci mereu părea că-i sună Vestea mândră în ureche, Ca și o poveste veche. Ș-a pornit în toiul ... proțap de coarne Și să-ți puie și urechi. Cine poate s-o întoarne Când așa-i menit din vechi? Că, să vezi, și-mpărăteasa... De... atâta-ți spun acuma, Taci, da ochi-ți ai de pază, Că ce-i fata, ce-i și muma! E și-un alt metod, ți-l sfătui, Să taci molcom, să îngădui, Fă-te că ... diamante Cea mai mândră fată este; Ochi de-albastru întuneric, Ce lucesc adânc, himeric, Ca d-iubire două basme; Dară corpul ei eteric, Nesimțit, ca de fantasme. ,,De vei merge în ajunul Mult senin din Anul nou, Pe când cerul se deschide La a lumilor ecou, Atunci ea vine asemeni Printre ... ...
Panait Cerna - Floare și genune
... Panait Cerna - Floare şi genune Floare și genune de Panait Cerna Alături de genuni răsai, o, floare, Și pari a fericirilor icoană... Ce mână te-a sădit, încrezătoare, Pe margini de prăpastie dușmană? Din adâncime, Ielele-ți cântară Chemări ispititoare, ca-n povești... Și râd fermecător – și cântă iară... Tu le asculți, senino, și-nflorești ... coborâm în viață; Dar cea mai slabă piedică ne-ngheață, Și numai gândul luptei ne-nspăimântă... Și ne-nturnăm în propria rutină, Cu inima-necată de suspin Nebuni și orbi! De teama unui spin, Lăsăm să moară roza pe tulpină... Noi preamărim umana înțelepciune Și care-i rodul?... Făurim Atâtea umbre și-ntrebări nebune, Prin care ... care-a vieții spaimă o mărim: Ce-i moartea? Pentru ce împărățește? Ce ne așteaptă mâine? Mai târziu? Ce-i taina care pururi izvorăște De dincolo de leagăn și sicriu? Și astfel viața ni se risipește; În mâna care tremură de teamă, Paharul darului ceresc se varsă Și, până să-l lipim de gura arsă, E gol – sau plin de-a lacrimilor vamă... Nebuni și orbi! Nepricepuți ca vântul! Noi singuri, noi, ne adâncim mormântul! ...Ci tu rămâi ...
Ion Luca Caragiale - Cum devine cineva revoluționar și om politic...%3F
... nu mă putui căi îndestul că l-am luat de la țară și i-am înlesnit șederea în Capitală. Locuiam în fundul unei mahalale depărtate de centru, tocma spre Obor. Într-o zi îl trimet pe Niță al meu să-mi cumpere cărbuni de la magazia de lângă gară. De la locuința mea până acolo era o cale ca de un ceas. Niță a plecat de mult. Aștept trei ceasuri, patru... Băiatul îl știu cinstit... N-o fi găsit cărbuni acolo și s-a dus în altă parte. Dar ... La prefectură nu se află; dar... poate la vreo secție, fiindcă partea cea mai mare dintre arestați au fost aduși deocamdată la secțiile mai apropiate de locul unde au fost prinși. Se telefonează — și aflu că domnul Niță al meu se află-n adevăr la una dintre secții. Dau fuga. Comisarul respectiv ... jupuită, cu un ochi vânăt, umflat cât pumnul și cu mâna dreaptă scrântită, ori ruptă, nu se poate ști, fiindcă dacă i-o atingi cât de puțin, rage ca un bou. Cea dântâi vorbă a fost: — M-a omorât, domnule... — De ...
Emil Gârleanu - Cioc! cioc! cioc!
... Emil Gârleanu - Cioc! cioc! cioc! Cioc! cioc! cioc! de Emil Gârleanu Și păsările se-nțeleg între ele. Dumneavoastră poate nu mă veți crede. Atâta pagubă! Dar eu știu multe asupra lucrului ăstuia de la gaița mea, de la gaița mea care, fiindcă am învățat-o să vorbească omenește, mi-a descoperit câteva taine ale graiului păsăresc. D-ta, spre pildă ... o bună dimineață, se zgârie la un picior într-o coajă. Caută, — coajă de alună! De unde? că ea nici nu se atinsese încă de merindele strânse. Cercetează: un sfert de alune mâncate! S-a mâhnit veverița, dar s-a și mâniat. S-a pus la pândă, să prindă pe ... Din ziua aceea venea în fiece amiază să-și ia prânzul. În dimineața când o pândea veverița, a sosit tot așa zglobie, dar de-abia intră în scorbură, că veverița se repezi. Ciocănitoarea vroi s-o zbughească afară, dar veverița o prinsese de coadă! Dă-i în sus, dă-i în jos, lasă coada, ca șopârla, în laba veveriței, și pe ici ți-i drumul. Mai târziu, când ... ...
Constantin Stamati - Lauda lui Dumnezeu
... a se trece, Și curg în adâncuri etern luminoase, Împlinindu-ți voia și sânta ta lege, Și revărsând lumii raze priincioase; Dar de-ar fi de focuri aceste candele, De-ar fi de topazuri cerurile pline, De-ar arde efirul cu înflăcărare, Or de-ar fi brilanturi pe cer presurate, Sau luni și cometuri de foc arzătoare, Toate către tine ca către zi noaptea! Dacă către tine îi toată tăria, Ca un strop în marea ce din nouri vine, Ce ... c-al tău spirit este, Judecă, pricepe și mă dumerește; Că de sunt, ești și Tu singur Domn pe lume. Tu, fiind, dai firii rang de vrednicie, Și inima-mi spune, și cugetul încă Mă încredințează, și îmi strigă mie Că de ești tu, nu sunt eu de tot nimică!... Sunt o părticică, cu drit oarecare, A toată ființa (precum mi se pare) În a mea planetă sunt: mijloc ... luminelor cu raze, Și sunt plăsmuirea cea mai definită, Și sunt singur centru a tot ce viază, Și dumnezeirei icoană smerită. Trupul meu de țărnă în praf putrezește, Iar pe tunet mintea îl povățuiește. Sunt înger și vierme, sunt sclav și domn mare; Deci de sunt atâta de ...
Gavril Romanovici Derjavin - Lauda lui Dumnezeu
... a se trece, Și curg în adâncuri etern luminoase, Împlinindu-ți voia și sânta ta lege, Și revărsând lumii raze priincioase; Dar de-ar fi de focuri aceste candele, De-ar fi de topazuri cerurile pline, De-ar arde efirul cu înflăcărare, Or de-ar fi brilanturi pe cer presurate, Sau luni și cometuri de foc arzătoare, Toate către tine ca către zi noaptea! Dacă către tine îi toată tăria, Ca un strop în marea ce din nouri vine, Ce ... c-al tău spirit este, Judecă, pricepe și mă dumerește; Că de sunt, ești și Tu singur Domn pe lume. Tu, fiind, dai firii rang de vrednicie, Și inima-mi spune, și cugetul încă Mă încredințează, și îmi strigă mie Că de ești tu, nu sunt eu de tot nimică!... Sunt o părticică, cu drit oarecare, A toată ființa (precum mi se pare) În a mea planetă sunt: mijloc ... luminelor cu raze, Și sunt plăsmuirea cea mai definită, Și sunt singur centru a tot ce viază, Și dumnezeirei icoană smerită. Trupul meu de țărnă în praf putrezește, Iar pe tunet mintea îl povățuiește. Sunt înger și vierme, sunt sclav și domn mare; Deci de sunt atâta de ...
... dreptul, nu poți fi avocat, ori magistrat; nu știi medicina, nu o poți exercita; nu știi Estetica nu poți profesa o artă. Arta are nevoie de controlul, de solicitudinea, de protecția Statului... DIRECTORUL (reintră urmat de un frizer; arătând pe profesor) Uite d-le! uite cap! uite ce-mi trebuie... (Frizerul consideră și studiază de aproape capul Profesorului.) PROFESORUL (către frizer) Pardon... (către artiști.) Încă două cuvinte și termin. De aceea eu am fost totdeauna pentru monopolizarea artelor și mai ales a teatrului de către stat... și cum s-a schițat un proiect de lege... Dați-mi voie (scoate din buzunar note) să vă citesc articolele fundamentale. Art. întâi... (toți se uită la ceas.) DIRECTORUL (foarte plictisit) Domnule Profesor ... al Melpomenei și al Taliei române, intru totdeauna ca la mine acasă. DIRECTORUL Uf!... Ce dorește domnul ? TÂNĂRUL Mai întâi, d-le director, o scrisoare de la tanti! DIRECTORUL (distrat) Tanti? care tanti? TÂNĂRUL Tanti Ema. UN ARTIST Tantiema! mă prinz că sunteți autor dramatic! TÂNĂRUL (naiv) De unde știi? ARTISTUL Melpomena... Talia... Tantiema! TÂNĂRUL O cunoști? Nu-i așa că-i drăguță? ARTISTUL Delicioasă! DIRECTORUL Pe doamna Parigoriu? se poate să nu o
Grigore Alexandrescu - Cântece de peste Olt
... a iarbă mare, În cărtogul din mijloc Mi-a răsărit busuioc Și-mi vine ca să-i dau foc. Am pus fir de trandafir Și n-a ieșit nici un fir, Parc-a fost mâna de sare, Că ce pun nu mai răsare! XIII Frunză verde otrățel, Pe deal, pe la Corlățel Fuge dorul mărunțel Cu dragostea după el. Unde te duci, dorule? La voi, puișorule, Să-mpărțim dragostele, Cât la mine, și la tine, Să trăim amândoi bine. XIV Frunză verde mărăcine, N-a ... văz că nu-mi vine bine, Că nu sunt pe-un loc cu tine. Aideți, puică, să fugim, Amândoi să pribegim, Că-acum e vremea de fugă, Până-mi este iarba crudă, Unde calci, Urmă nu faci, Unde șezi, Nu te mai vezi. XXV Bată-te crucea de vale, Cum oi să rămâi de jale, Făr'de glas de fată mare, Fără voinicel călare. Câți în tine se-ntâlniră Doi cu doi nu se uniră. Câți în tine se jucară Doi cu doi nu ... pân' la Ispas Câte necazuri am tras. XXX Cântă cucul să mă duc Și mierlița să mă-ntorc, Să pun dușmanilor foc. Spune-mi, cuce, de-unde ...
Ioan Slavici - Păcală în satul lui
... hotar. Umbla și ea cum umblase și stăpânul ei mai nainte de a se fi astâmpărat, și unde n-o căutai, acolo dădeai de ea, mai prin lanul de grâu, mai prin porumbiște, mai știe bunul Dumnezeu pe unde. Iară Păcală li se plângea oamenilor că prea i s-a făcut răzleață ju- ninca și că are treabă și nu poate umbla ... bună și credincioasă, îl mângâia cu vorbe bune, iar Păcală, ca tot omul cumsecade, ieși și el din unghiul lui, ca să-i spună stăpânului de casă că e și el aici, să-i ceară iertare că a îndrăznit și să-l mai roage și pe el de conac. — Fă muiere, grăi bărbatul după ce se mai încălzi în cuibul lui, mie mi-e foame; n-ai tu ceva de mâncare? De! ce să-i faci? omul flămânzește la drum. Nu-i vorbă, mai era în traistă merindea pe care o luase la drum; dar acasă la ... dar de ...
Vasile Alecsandri - Fata cadiului
... Vasile Alecsandri - Fata cadiului La grădină, la cerdac Lui Hagi Baba-Novac Care poartă comănac, [1] Lungă masă e întinsă Și de oaspeți mulți cuprinsă. Dar la masă cine șede? Pe-mprejur cine se vede? Șede bătrânul Novac Ce trăiește-acum de-un veac, Cu cincizeci de finișori, Tinerei, mândri bujori, Și cincizeci de finișoare, Tinerele garofioare. Toți cu bine petreceau, Pe Novac îl fericeau, Numai tânărul Ioviță, Copilaș de Novăciță, Nici nu bea, nici nu mânca: De la inimă ofta. ,,Nepoțele hăi, Ioviță, Copilaș de Novăciță, Șoimuleț, pui de român Ce nu știe de stăpân! Nici nu bei, nici nu mănânci. Ce stai pe gânduri adânci?" ,,Eu pe gânduri am căzut De când, moșule,-am văzut Pe fata cadiului [2] Din satul Odriului." [3] ,,Fecioraș pui de român Ce nu știe de stăpân! Dacă este mări,-așa, Încetează de-a ofta Și te du în grajdul meu De-ți alege-un pui de zmeu Din cincizeci de bahameți, Bahameți cu perii creți, Și-ți fă singur izbânda Ca să-ți capeți dobânda." Tinerelul se scula, Lui Novac se închina, Mâna dreaptă-i ... îndrepta. Iar la grajd dacă mergea, El un mânz își alegea, Mânz ...
Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Șuer
... c-o trestie în lung și în lat. La câțiva pași, săpară groapa cu cuțitele, scoțând bulgării cu pumnii. După ce-l coborâră în locașul de veșnicie, îi înfipseră la căpătâi două iatagane legate cu sârmă, în semn de cruce. Semn de viteaz și de creștin. Și cu toții, în jurul mormântului, se rugară în gând, învârtind căciulile în mâinile lor cojite de soare și de ger. Dar în aceste fețe de rășină, dorul și mila se sfărâmă ca de niște lespezi de piatră și trec fără să lase urme. Kira îngenunche; își acoperi fața cu marama udă de lacrimi și sărută mormântul, care începuse a îngheța... La răspântia căilor singuratice, unde călătorul e minune și glasul omului poveste, în fața unei cruci de iatagane ruginite, stă coliba Șuerenilor, mândră și ridicată de la pământ ca la trei tălpi de grindă. De zăvorul ușii e priponit roibul, și suflă sperios pe nări răsfrânte, și bate cu copita iarba de sub picioare. În colibă mama Kira se dezmiardă între copiii săi: o fată mare ș-un flăcău. Fata e bălaie; flăcăul e oacheș și larg ... și glasul lui te îngheață ca bătăile crivățului, căci a sosit pe vânturi, pe fulgere și viscol. Ș-a strâns grămezi