Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru FĂRĂ ZGOMOT

 Rezultatele 81 - 90 din aproximativ 249 pentru FĂRĂ ZGOMOT.

Grigore Alexandrescu - Reveria

... Grigore Alexandrescu - Reveria Reveria de Grigore Alexandrescu De zgomot departe, în vesela vale, A cărei verdeață ades am călcat, În liniștea nopții, privirile tale Se-nalț, se ațintă pe cer luminat. De ... geniuri tainici ascunse prin flori; Tot mișcă, încântă a noastră gândire; Tot are un farmec, tot este mister; Nădejdile noastre, suspin, suferire, Dorinți fără nume, se-ndrept către cer. Acolo în stele ca-n lumi de lumină, Sunt suflete, îngeri, ce cânt și ador; Ființi grațioase ce blând se ...

 

Mihai Eminescu - Satira III

... a lor mulțime, câtă frunză, câtă iarbă, Cu o ură nempăcată mi-am șoptit atunci în barbă, Am jurat ca peste dânșii să trec falnic, fără păs, Din pristolul de la Roma să dau calului ovăs... Și de crunta-mi vijelie tu te aperi c-un toiag? Și, purtat de biruință ... zid Care nu se-nfiorează de-a ta faimă, Baiazid!" Și abia plecă bătrânul... Ce mai freamăt, ce mai zbucium! Codrul clocoti de zgomot și de arme și de bucium, Iar la poala lui cea verde mii de capete pletoase, Mii de coifuri lucitoare ies din umbra-ntunecoasă; Călăreții ... cristalul? Nici visezi că înainte-ți stă un stâlp de cafenele, Ce își râde de-aste vorbe îngânându-le pe ele. Vezi colo pe uriciunea fără suflet, fără

 

Mihai Eminescu - Scrisoarea III

... a lor mulțime, cîtă frunză, cîtă iarbă, Cu o ură nempăcată mi-am șoptit atunci în barbă, Am jurat ca peste dînșii să trec falnic, fără păs, Din pristolul de la Roma să dau calului ovăs… Și de crunta-mi vijelie tu te aperi c-un toiag? Și, purtat de biruință ... zid Care nu se-nfiorează de-a ta faimă, Baiazid! Și abia plecă bătrînul… Ce mai freamă, ce mai zbucium! Codrul clocoti de zgomot și de arme și de bucium, Iar la poala lui cea verde mii de capete pletoase, Mii de coifuri lucitoare ies din umbra-ntunecoasă; Călăreții ... ca cristalul? Nici visezi că înainte stă un stîlp de cafenele, Ce își rîde de-aste vorbe îngînîndu-le pe ele. Vezi colo pe uriciunea fără

 

Ion Luca Caragiale - Politică și delicatețe

... și totdeodată a nu se lipsi de trufandalele și delicatețele conservatorului, nu-i mai călcau în prăvălie, dar trimeteau om să le târguiască fără a spune pentru cine. Într-o zi, din conversația mai multor mușterii la țuică, află că seara e masă mare la cuconul Iancu ... DU RIHN ETC. Era duminică, pe la unsprezece dimineața: prăvălia gemea de mușterii, cari își luau aperitivul și mezelicuri pentru dejun. Un ungurean intră cu zgomot: - Câte parale icrele moi? Dar negustorul, strângându-și sprâncenile, ca și cum ar fi voit să facă o asociație forțată de idei depărtate, răspunde prin ... d-tale, dacă vreau eu să cumpăr?... Câte parale? - Vezi că marfă de-asta nu pot da cu paralâcul... Vrei să iei mai mult? Tânărul, fără să șovăiască, răspunde hotărât: - Trei chile. - Cât?... strigă băcanul, pufnind de râs. Ei, vezi, aici mi-ai plăcut: auzi fason de trei chile de icre ...

 

Duiliu Zamfirescu - Tănase Scatiu

... auzea stăpânul înjurând: — Mă bețivule, mă, nu te-ai mai trezit! ?... Mă! Și la fiecare "mă", răsuna câte un ghiont în spinarea vizitiului, dar fără nici un câștig: pe dinafară cojocul gros, pedinăuntru rachiul tare, îl puneau mai presus de pumnii"boierului". În cele din urmă, Tănase Scatiu pierdu răbdarea ... el vreme să rostească. Furia lui Scatiu nu mai cunoscu margini. Crucile, dumnezeii și toți sfinții părinți îi trecură prin gură, ca la un surugiu. Fără a mai sta mult la gânduri, dete bici cailor șiplecă, lăsându-și vizitiul în noroi. Când ajunse în oraș, se înnopta de-a ... cele mai frumoase din târg. De îndată ce se auziră clopotele cailor, slugile ieșiră toate, ca de obicei, întru întâmpinarea boierului. Când îl văzură singur, fără vizitiu, cu fața înnorată, nu îndrăzniră să-i zică nici pis, ci se apucară să deshame caii întăcere și să ia lucrurile din trăsură. El ... înveți pe cine ai mai învățat, nu pe mine. Feciorul aștepta. — Adu-mi, băiete, pantofii. Tincuța se uită la dânsul, de sus în jos, fără să zică nimic; apoi luă fata de mână și voi să treacă într-altă odaie. Elchemă fata înapoi: — Zoițico, să stai aici. Fata nu ...

 

George Coșbuc - Dragostea păcurărească

... hucii, Și poiana cu bulbucii! Să las văi, unde scobor Capete de curcubeie; Să las staniști și nedeie, Și să schimb tăcerea lor Cu mult zgomot, multă larmă Din cetate și căzarmă! Și să las fluierul meu, Și să nu mai cânt pe dânsul Doine vechi; îmi vine plânsul, Când știu ... mine! De pe-aceste locuri eu, Nu m-aș duce niciodată, Căci în țară-nstrăinată Știu că plânge-voi mereu; Vai, putea-voi trăi oare Fără miei, fără mioare? Tot cu dorul eu să fiu? Tot cu jale fără seamă Și de tată și de mamă Eu nimica să nu știu? De părinți, de frați, sărmanii, Să port dor, sa-l port cu anii ...

 

Panait Cerna - Mama (Cerna)

... Panait Cerna - Mama (Cerna) Mama de Panait Cerna I Din vârsta fericirii fără minte Icoane dragi mi-apar mereu-nainte : De lume răzlețită și sfioasă, În ramă de salcîm zăresc o casă. Și-n casă, într-un colț ... Căci la pământ căzui cu sete grea Și iată! a secat izvoru-n cale... La porți străine am cerșit iubire, Și porțile cu zgomot s-au închis; Iar unde-am vrut să picur fericire Am otrăvit dumnezeescul vis. O, mamă ! o nădejde mă mai ține : Că n-ai să ...

 

Alexandru Macedonski - La harpă

... ne începem viața atuncea când murim! V Să fie pe cer soare, ori trăsnet și furtună, Și-n ziua cea mai sumbră și-n noaptea fără lună Alunecă pe harpe suflări dumnezeiești, Tresare-n valuri marea și vântul le îngână Și scuturând de pe-aripi a traiului țărână Călcăm ...

 

Ion Luca Caragiale - Păcat...

... frunte... Ascunse în sân hârtia și floarea, cercetă de jur împrejur cu ochii să nu fi văzut cineva din școală cele petrecute, și fugi înăuntru fără a mai cuteza să ridice ochii la fereastra unde se mișcau perdelele. Bolnav... Friguri și bătaie de inimă, încât nu se putea ține ... să fie? El nu e copil, e flăcău, de douăzeci și trei de ani... Cine?... 0 femeie! Bolnavul sare din pat, iese din dormitor și fără să mai anunțe pe cineva, după cum cere regulamentul, iese pe poartă. Pe dina intea caselor vecine, el își pololește pasul și trece peste drum ... n chinul așteptării! Dar noaptea! niciodată n-au adormit seminariștii așa de târziu!... Din norocire, mai pe urmă nici o piedică. Sare peste poartă făra zgomot și se-ndreptă sigur spre ținta știută. O femeie în umbra gangului!... El se oprește înecat. Ea îi șoptește: "Vino, te așteaptă!..." Atunci... nu e ... beți - și puful mărunt de pe obrajii aprinși zbârlit de fiori - încovoiala lângedă a trupului - izbiturile inimei ei de pereții sânului - și mirosul fără nume ce-i radiază din rădăcinile părului - și cât e de bine să te părăsești în stăpânirea acestor atâtea simțiri ce te-nvăluiesc din toate ...

 

Ion Luca Caragiale - Art. 214

... legată la cap, rochie și pieptar de lână de aceeași coloare, și un tărtănaș conabiu, făcut cu iglița; în mâni, mănuși de imitație de mătase fără dește. E o femeie de vreo cinzeci de ani destul de bine ținută; cam prea dreasă la obraz; sprâncenele ca niște lipitori; dinții cam negriți ... dau divorț fiincă n-o mai iubesc pe dumneei... Avocatul: Dar dacă dumneei te iubește pe dumneata? Cocoana (pufnind): Em... p'! (Face din buze un zgomot onomatopeic.) Tânărul: Și este luxoasă... și... Avocatul: Da, amice, te cred; dar astea nu sunt motive... Cocoana: Jur eu ca mama lui! Avocatul: Em... p ... de la cea mai sacră datorie conjugală, daca... Cocoana: Apoi ai cunoscut-o dumneata pe mă-sa ce pramatie, ce catifea? (Se dă la ureche fără succes; apoi, pufnind de râs:) M-ai înțelegut, care va să zică? (Taie cu mâna dreaptă de două-trei ori aerul în mișcări scurte și ... totdeauna așa vorbe triveale, care nu aș putea pentru ca să vi le zic în persoană în prezența mamiții. Cocoana (se repede la ureche iar fără mult succes; apoi, râzând, cătră avocat): Destul! Tânărul: Și, pe urmă, să vă spun drept... nu-mi mai dă nici mâna pentru ca să țiu ...

 

Nicolae Gane - Astronomul și doftorul

... mâncării și odihnei. Călătorii intrară în cea dintăi casă din marginea satului, unde locuia Niță Blehan. Niță îi primi după obicei cu inima deschisă și fără să-i întrebe cine sunt și de unde vin. Femeia lui priveghea oalele la foc, și cinci copii în jurul ei, hârjoninduse între dânșii, trăgeau ... chiar adinioarea am mâncat. Românul niciodată nu respinge străinul de la masa lui, dar nici are obiceiul să-l poftească de două ori. Astfel Niță, fără a-i îndemna mai mult, se puse cu familia roată împrejurul mesei și, cât ai bate în palme, mămăliga cea mare se făcu ... paralizie a creierilor, complicată cu intoxicație de sânge, sau o hypertrophie a inimii; și una și alta sunt boale grabnice și fără leac. — Așa trebuie să fie negreșit... d-ta ești doftor și le știi aceste, răspunse astronomul plecându-și capul. — Ascultă-mă, urmă doftorul ... dracul ne va deschide, răspunse doftorul, nu știi că ei sunt morți înlăuntru? — Ai dreptate, nu mă gândisem la aceasta. Dar iată că un zgomot neașteptat se aude înlăuntrul casei; ușa scârțâie în țâțâni, se descihde, și Niță, în cămeșă, cu capul gol și desculț, se înfățișează străinilor care se ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>