Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru FI ÎN STARE
Rezultatele 81 - 90 din aproximativ 411 pentru FI ÎN STARE.
Ioan Slavici - Semitismul (1908)
... și reacțiunea contrasemitismului. Stăpâniți de simțemântul covârșrii intereselor individuale, semiții nu erau în stare să întemeieze societăți dăinuitoare, și lumea semitică trebuiĂ neapărat să meargă în desvoltarea ei prin ruină morală și materială spre descompunere în indivizi. Ceeace știm despre Sodoma și Gomora ori despre Sibaris se poate spune cam despre toate centrele de viață ale semiților, și sfășierile interne, pe ... știm în viața evreilor, sunt nota caracteristică a tuturor societăților semitice. Dacă în mica Fenicie erau șase state, nu puteĂ să fie cohesiune în marea împărăție asiriană, care se întinideĂ din Iran până în pustiurile Saharei. Ridicându se dar împotriva stăpânirii asiriene, mezii găsesc un razim puternic chiar în lumea semitică, și la sfârșitul secolului al șaptelea ei dărimă și pustiesc în unire cu babilonenii Niniva și pun capăt stăpânirii asisiene. Cu aceasta se începe lupta cea mare, pe care lumea ariană o poartă împotriva semitisinului și ... mânile câtorva, înțelegem cu toții gândul, cu care le-a risipit Alesandru Machedon pe cele îngrămădite în timpul lui, ca să întemeeze buna stare familiară. Semitismul II În ...
Constantin Stamati - Fiica lui Decebal și Armin cântărețul
... Minvana Las’ să se reverse Zorile plăcute de care vorbești; Las’ să lumineze Lumea întru care tu, Armin, trăiești; Cu domnești odoare Mâini de voi fi eu, A mea inimioară Și ochii la tine vor fi, scumpul meu... Armin Te las sănătoasă, Amată Minvană! căci la răsărit Ziua se revarsă Și a dimineții vântișor eu simt. Minvana O, nu ... ne bocește. Tăcând își țintiră Ochii săi pe gânduri cătr-a sa amată, Și parcă-i vestiră Glas că ea de dânsul va fi depărtată. Deci pe ea fierbinte În brațe strângând, Apoi cu pas iute Armin ca o umbră s-au dus lăcrimând. Luna se ivește Sub arbori Minvanei, Armin au fugit, Vai! și ... și rouă lin împrăștia, Iată, pe cer vânăt Stelele clipesc, Al apelor sunet, Frunzele și vântul dorm, se liniștesc. Minvana, mâhnită, Sub stejar cu gândul în loc depărtat; Firea adormită, Deodată, obrazul plâns... și-nfocat; Oarece simțire Și făr-a fi vânt Frunza se clătiră Și pe lângă arfă o umbră zburând... Și iată tăcere, Trist se răsunară de-un zgomot duios, Precum adierea Zefirului sara ... ...
Vasili Andreievici Jukovski - Fiica lui Decebal și Armin cântărețul
... Minvana Las’ să se reverse Zorile plăcute de care vorbești; Las’ să lumineze Lumea întru care tu, Armin, trăiești; Cu domnești odoare Mâini de voi fi eu, A mea inimioară Și ochii la tine vor fi, scumpul meu... Armin Te las sănătoasă, Amată Minvană! căci la răsărit Ziua se revarsă Și a dimineții vântișor eu simt. Minvana O, nu ... ne bocește. Tăcând își țintiră Ochii săi pe gânduri cătr-a sa amată, Și parcă-i vestiră Glas că ea de dânsul va fi depărtată. Deci pe ea fierbinte În brațe strângând, Apoi cu pas iute Armin ca o umbră s-au dus lăcrimând. Luna se ivește Sub arbori Minvanei, Armin au fugit, Vai! și ... și rouă lin împrăștia, Iată, pe cer vânăt Stelele clipesc, Al apelor sunet, Frunzele și vântul dorm, se liniștesc. Minvana, mâhnită, Sub stejar cu gândul în loc depărtat; Firea adormită, Deodată, obrazul plâns... și-nfocat; Oarece simțire Și făr-a fi vânt Frunza se clătiră Și pe lângă arfă o umbră zburând... Și iată tăcere, Trist se răsunară de-un zgomot duios, Precum adierea Zefirului sara ... ...
Grigore Alexandrescu - Memorial de călătorie
... o reputație uzurpată, care am dobândit-o fără să o căutăm, și aceasta ne-a făcut să gândim că dacă libertatea presei ar fi fost ceva mai întinsă, noi am fi putut, fără a atinge guvernul, nici religia, nici morala, să demascăm pe acei care inventează asemenea calomnii, ce interes găsesc în ele, cât de vătămător e soiul acesta de oameni, ce deosebire există între breasla spionilor și calomniatorilor nerușinați, dintre care cei dintâi se mărginesc a ... niciodată vorbind de daci sau de romani, îmi spuseră că acele arcuri s-au făcut de curând pentru o onor. persoană ministru de Interne, care în adevăr n-a triumfat în contra nimului, dar a bătut pe mulți surugii, trecând pe acolo, lucru ce făcea totuna după părerea lor. Înșelați în iluziile noastre, căutarăm un loc unde să ne putem despăgubi cu somnul; un umbrar sub care se odihnise strălucita persoană ne servi spre aceasta. Ne ... boier, anume Vintilă, ce ocupa postul de jude sau de judecător, după cum se zicea în idioma părinților noștri. Simțămintele lui religioase și patriotice erau ...
Grigore Alexandrescu - O nuntă
... numeroaselor picheturi de pază. Născut sub o stea blândă, eu sunt de caracterul cel mai liniștit și niciodată sabia mea n-a fost în ispită a se mânji de sânge. Dacă vrăjmașii țării ar fi știut cu ce om au a face, s-ar fi purtat negreșit cu oarece obrăznicie, la care pașnicele mele aplecări m-ar fi oprit de a le răspunde. Cu toate acestea, sunt departe de a regreta vremea ce am pierdut cu acea ocupație: traiul ... gata pentru mireasă, care se și sui într-însul, însoțită de câteva bătrâne, mume, nune sau soacre, și îmbrăcată cu trei malotele, lux ce mărturisea în favorul stării părinților, dar care nu-mi pricinui mai puțină mirare, căci ne aflam în luna lui iulie și căldura era grozavă. Oricum va fi, mireasa se sui în car, după cum vă spusei, și plecă precedată, urmată și ocolită de cavalerii satului călări, împodobiți cu flori, înarmați cu pistoale. Aici poate așteptați să ... pentru cinstea neamului omenesc, că femeia era frumoasă, și atât mai frumoasă cu cât am văzut-o mai învelită. Nădăjduiesc că ginerele, de nu va fi fost un dobitoc mare, trebuie să-i
... Georgicelor , descrie însăși viața câmpenească a românilor de astăzi. Ovid este izvorul credințelor mitologice ce sunt răspândite între noi prin povești și tradiții. În ele găsim, ca și în gura poporului nostru, fete și flăcăi schimbați în brazi, în păuni, în dafini, dobitoace care grăiesc, păsări măiestre etc., etc. Pe lângă acești doi creatori de poezie antică s-a adăugit un al treilea poet ... armonia. El cată a cuprinde în puține cuvinte o lume de idei, fiind vorba lungă sărăcia omului , adică sărăcia gândului; prin urmare, tocmai în forma frazelor lui descoperim rudirea limbii noastre cu limba latină. Poporul împarte poeziile sale în cântece bătrânești , în cântece de frunză , în doine și hore . Cele mai multe balade ce le avem datează de la secolii XVI, XVII și XVIII, precum: Toma Alimoș, Gruia Grozovan, Codreanul, Ghimciu ... limbistică din zilele noastre, mă îngrijesc pentru viitorul nostru literar și mă mângâi numai cu credința că acest viitor își va găsi loc de scăpare în poezia poporală! Îmi închipuiesc că sunt un străin sosit în Moldova sau în ...
... din față, voi să scutur ușa, dar văd că încuietoarea e sigilată de către autoritate. Ce să fie? Asemenea tuturor femeilor ce trec din viciu în viciu, ea o fi căzut în datorii și or[i] fi vânzând pe cale judecătorească singura ei avere: căsuța. Ce-mi păsa mie ― trebuia să mai intru în casă, să-mi mai readuc încă o dată aminte de singurele fericiri ale vieții mele. Am rupt sigiliul de pe încuietoare și-am rupt și ... nu-ți pomenească nimica de mine. Înainte de-a pleca el a venit la mine și mi-a spus în ce stare te afli ― l-am trimis îndărăt, căci știam că prima ta cugetare va fi: sinucidere ― căci eu știam că tu mă iubești cum te iubesc eu. Într-una din zile tu ai dispărut. Ce-mi folosea că mă ... visez cum că umblă prin casa mea, cum că surâde la florile din fereastr ă, cum că veghează cusând sau împletind asupra copilului meu. Aș fi putut să-mi creez o fericire iluzorie, o familie iluzorie, o femeie ideal ― aș fi putut fi ...
Ion Luca Caragiale - Națiunea română
... Ion Luca Caragiale - Naţiunea română Națiunea română de Ion Luca Caragiale 1889 Puțină lume astăzi și-o mai fi aducând aminte de o vestită foaie, care apărea odinioară în Capitală, pe vremea războiului independenței; voi să vorbesc de Națiunea română , pe care o dădeam la lumină Frederic Dame și cu mine în tovărășie. Viața acelei foi a fost pe atât de scurtă pe cît de glorioasă, așa că o pot povesti în puține cuvinte. Armatele creștine trecuseră Dunărea. Într-o dimineață mă pomenesc cu un bilețel de la Dame, cam așa: "Iubite amice, Treci îndată pe la ... Așa mă gândeam eu; însă tovarășul meu, și mai optimist și mai prevăzător, socotea mai bine. - Dacă războiul se termină, cum e lucru aproape sigur, în favoarea armatelor creștine, nu se poate închipui ce eră de mișcare publică se va deschide în România independentă, după două veacuri și mai bine de restriște. Mișcarea economică și politică va lua un avânt nepomenit, și Națiunea română va fi primul jurnal european în țară. - Să dea Dumnezeu! am repetat eu. Nu mi-ar părea rău de loc! Pentru a întemeia însă cu desăvârșire succesul gazetei noastre
George Topîrceanu - Bacilul lui Koch
... și nepoftit pătrunde În orice fel de casă; îl întâlnești oriunde: În berării, pe stradă, la cinematograf; Îi place să se joace cu alți bacili în praf; Se duce la plimbare cu trenul, cu tramvaiul, Și peste tot se ține de bietul om ca scaiul, În fabrică, la școală sau pe trotuar hai-hui, — Dar peste tot își vede de-afacerile lui! Își dă ades pe credit persoana lui culantă ... e mai primejdios! Dar fi'ndcă nu se vede și fi'ndcă e prea mic, Nu sperie pe nimeni... Să judecăm un pic. De-ar fi cât Himalaia ori numai cât aluna, Când știi că te omoară, mic-mare nu-i totuna? Să-mi spuneți dumneavostră: ce importanță are Când un ... O fi el mic, bacilul... da-i rău! Pe lângă el, O biată matahală de urs e ca un miel. Câți oameni mor, de pildă, în fiecare țară Mâncați de urși? Trei-patru... Pe când această fiară, Acest vrăjmaș de moarte al genului uman Atacă și distruge pe fiecare an Nu ... socri mari, și frați, Și veri, și verișoare, și cuscri, și cumnați, Că nici un fel de babă (de-a lor) n-ar fi ...
Dimitrie Bolintineanu - Mihnea și baba
... pacinaților Ce cade în ruine. Aci se fac misterele De babe blestemate, Ce scot la morți arterele Și hârcele uscate. Aci se fierb și oasele În vase aurite, Aci s-adun frumoasele Când nu mai sunt dorite. O flacără misterică Dă palidă lumină; Iar stâlpii în biserică Păreau că se înclină. Și liliecii nopților Ce au aicea locul, Ascunși în hârca morților, Umblau să stingă focul. O babă, ce oroarele Uscaseră în lume, Tot răscolea vulvoarele, Șoptind încet un nume. III S-aude un zgomot de pași pe aproape, Cum calcă strigoiul când va să dezgroape O ... locuri, Se-ntreabă bătrâna... aici nechemați!..." Ea zice, și-n umbră un om se arată Cu ochii de sânge, cu fruntea uscată, Teribil ca locul în care intra. — ,,Bătrână, el zise, îți fă datoria!" Și vorba-i, cum geme în zid vijelia, Din colțuri în colțuri grozav răsuna. Ascultă-mă, doamne, aveam în oștime Un fiu oarecare vestit în mulțime Prin luptele sale; era fiul meu; Plăcut ca seninul, frumos ca o floare Și pentru aceasta mai stam eu sub soare. Era pentru mine ... îmi este acum blestemată. O! cum nu pot oare să sorb astă dată Și zilele tale, și sângele tău! Dar nu pot, căci fiu-meu ...
Alphonse de Lamartine - Suvenirul
... strecor toate; Dar să te stingă nimic nu poate Dintr-al meu suflet de tine plin. Anii mei repezi, viața-mi trăită Le văz grămadă în urmă-mi stând, Precum stejaru-și vede căzând În preajma-și frunza cea veștezită. Fruntea-mi de vreme toat-a albit, Sângele-mi rece abia prin vine Curge, ca unda ce-n ... Din vălul nopții întunecos. Cerescul soare vine, sfințește Cu ale noastre zile ce zbor; Și-ntr-al meu suflet al meu amor Nu are noapte, în veci lucește. Minut nu este, nu fac un pas Și-mi ești aievea înfățișată: De mă uit, unda chipu-ți mi-arată; D-auz, zefirul ... ieșind Sfintele-ți vorbe ce mă-nviază. De-mi ardic ochii și-n sus privesc Aceste stele învăpăiate, P-a nopții pânză împrăștiate, În toată steaua eu te zăresc. Dacă zefirul, cu-a sa mișcare, Din flori mă-mbată cu-al lor miros, Atuncea pieptu-mi neputincios ... le șterg! Când dorm, tu-n umbră ești cu-ngrijire Ș-asupră-mi aripile-ți alin; Visele toate din tine-mi vin, Încât viața simt în ...