Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru MĂ

 Rezultatele 81 - 90 din aproximativ 2131 pentru .

Bogdan Petriceicu Hasdeu - La casa de nebuni

... Și totul gingaș, palid, electro-străveziu... Eu n-am văzut-o-n viață și nu pot s-o descriu. M-apropii. Cătătura-i pe loc pironește. Rămâi într-o uimire. El galeș privește; Ș-un glas ce te străbate prin timbru-i fecioresc Răsună: Vii la mine. O știu și te iubesc. Când pentr-ntâia dată În ... artă ș-avuție, Unite-n pace prin frăție, Vor curge dintr-un singur jgheab. În cer m-adastă plata. Piroanele sunt gata. Loviți, loviți, mereu! doare, și-s ferice, Căci răstignit aice -ntorc la Tatăl meu!... Un nu știu cine, scund, grăscior, Buzat, cu fața de bujor, Spre noi înaintează Și-mi zice: "lasă-l că-i ... un brutar. Sunt altfel om cinstit, dar ce să faci cu vise? În vis, îmi pare rău, furai ca un tâlhar. O jimblă-o șterpelii. prinde și m-apucă. Plecăm la comisar. judecă pen vis. Un polițai visat nu-i oare o nălucă? O palmă îi cârpesc, și dânșii m-au închis. Eu îi priveam cu haz ... dar nostimă-i ideea Pe cetățeni flămânzi să-i duci la balamuc! De-atunci mănânc ticnit; am carne, pâine, poame, Un singur rău: în vis ...

 

George Coșbuc - Rodovica

... Și galbenă-n față ca cei ce-au murit, Nebună plecase, cu furca în brâu, La moară, cu gând să s-arunce în râu, Și -sa a prins-o, firește. Vai, lasă-, mamă; de ce nu lași? Mai bine cu giolgiul p-obraz în sălaș, Mai bine sub moară de hrană la pești, Vai, lasă-, mamă, de ce oprești? De vrei, cu securea taie! Că n-am, cât pământul, tot fată să șed! Că știu că pe Nandru eu n-am să-l mai văd, Când văd eu ... părău, Ștă ruptă și suptă de-al inimii rău, Îmbăieră mâinile-n părul blondin, Și palidă, parcă beuse pelin Nu-și află repaos copila. Și -sa, cu frați și cumetri s-au pus S-o tragă în casă, și-au dus-o pe sus, Și ea-n zvârcolire nebună gemea ... fata! A fost într-o miercuri aceasta; iar joi, În zori am plecat la oraș, și-napoi, D-atunci neputând a -ntoarce la sat, Trecut-au luni multe și eu mi-am uitat De firul povestii cu Vica. Țineam, dintru-ntâi, că plânsorile ei Sunt lacrimi ...

 

Alecu Russo - Scrisori (Russo)

... urmare, voi zice: amice! gândește la bietul exilat și declamă ades versul celebru: L'amitiĂ© d'un grand homme est un bienfait des cieux . Adio! duc să gust plăcerile vieții contemplative a sfinților apostoli și despart de lume fără amărime în contra oamenilor, fie domni, sau... creditori! Singura mustrare de cuget, ce cearcă a munci în acest moment, este că bieții actori împărtășesc osânda mea. Teatrul românesc la mănăstire! Ferice de țara al cărei guvern luminat produce asemenea deșănțate ... de nu voi muri de mâhnire sau de boală, pierderea libertății mele oprește de a fi țării de folos... și dar eu consider ca un om șters din cartea vieții. De trei zile cânt necontenit aceste versuri din balada lui Toma Alimoș; să fie oare o presimțire ... fel de execuție aplicată persoanei mele. N-am gust pronunțat nici pentru țeapă, nici pentru spânzurătoare; și, făcându-vă această declarație, cu toată sinceritatea care caracterizează, măgulesc, domnilor, cu nădejdea că împărtășiți în totul gustul meu. Drept care semnez cu hotărâre. A. Russo, Cetățean liber al României, Cunoscut de ... ...

 

Ion Luca Caragiale - O noapte furtunoasă

... peș, șade, șade, șade, și se uită lung și galiș la cocoane, se uită, se... Eu, cum m-a făcut Dumnezeu cu ambiț, scol ca să plecăm; cocoanele nu! că să mai ședem, că încă nu s-a isprăvit comedia. Încep să -ncruntez la bagabontul și mai că-mi venea să-l cârpesc, dar mi-era rușine de lume; eu de! negustor, să pui în poblic cu un coate-goale nu vine bine... Mai uit eu încolo, mai fac că nu sinchisesc de el... bagabontul cu ochii zgâiți la cocoane; ba încă-și pune și ochilarii pe nas. Tii! frate Nae, să fi fost el aici ... să nu le rușinezi. JUPÂN DUMITRACHE: Știi cum e Veta mea... IPINGESCU: Rușinoasă, mie-mi spui? JUPÂN DUMITRACHE: Când apucăm de la Stabilament în sus, uit înapoi cu coada ochiului și nu mai văd pe coate-goale. Mai mergem ce mai mergem, uit iar... iertase bagabontul. IPINGESCU: Jupân Dumitrache, adică să am pardon de impresie, eu gândesc că numa' ți-ai făcut spaimă degeaba. Poate că omul o fi ... coada ochiului. ...

 

Constantin Negruzzi - Crispin, rival stăpână-său

... douâ împotrivite laturi. VALER: — Ah! Bine că te mai văd, gelatule! CRISPIN:— Să vorbim fără mânie. VALER: — Blăstămatule! CRISPIN:— Să lăsăm, rog, evgheniile noastre: de ce te jăluiești d-ta? VALER: — De ce jăluiesc, vânzătoriule? Tu mi-ai cerut voie pentru opt zile, și ești mai mult de o lună de când nu te-am văzut! Ci, așa ... știi ea plecările d-tali? VALER: — De opt zile de când am o slobodă intrare la tatăl său, așa de bine am lucrat încât vedi cu un ochi plăcut. Dar Lizeta, slujnica sa, mi-au spus o vesti care diznădăjduiește! CRISPIN:— și ce ț-au spus ace diznădăjduitoare Lizeta? VALER: — Că am un rival. Că M. Oront au dat parola sa unui ... — întocma, Crispin, el însuși! CRISPIN:— îi Labranche sau mori! Norocita întâlniri! Vin să te îmbrățoșez, scumpul meu! Cu adivărat, nemaivăzându-te la Paris, temem să nu te fi depărtat vreo hotărâre a Curții. LABRANCHE: — Credi-, prietine, am scăpat-o frumos, de când nu te-am văzut, au vrut să-mi dei slujbă pe mare, gândem c-oi fi cât oi ...

 

Grigore Alexandrescu - Cântece de peste Olt

... am facut eu târg cu tine Ș-am pierdut firea din mine. V Foaie verde arțăraș, Te iubii de copilaș Ș-acum te duci și lași! Aoleo! ce foc calcă! Neica lasă și pleacă Și mi-și trece prin dumbravă Și pe mine nu -ntreabă, Parc-aș fi de nici o treabă. VI Lele, ce păgână ești, Pe la biserică treci Și nu faci o sfântă cruce, Când pe ... neică, și să vii Colea-ntre Sântă-Mării, Când se coace boaba-n vii Și-i bine de veselii. De-i zăbovi peste-o lună, găsești pe câmp nebună, Dar de-i zăbovi un an, găsești neagră buștean. XXVII Du-te, neico, să te duci Până-i cădea rob la turci, Să te duci la Marea Albă, Să tragi ziua ... Măcar să prăpădesc; Trage, bălă, boabele, De-mi ghicește zilele, De la Paști pân' la Ispas Câte necazuri am tras. XXX Cântă cucul să duc Și mierlița să -ntorc, Să pun dușmanilor foc. Spune-mi, cuce, de-unde vii? De la noi, de peste Jii? Dar de bălă ce să-mi spui? â ...

 

Constantin Negruzzi - Muza de la Burdujăni

... gust. Zi înainte... Să vezi cum înobilează el ceea ce spune. STĂNICĂ: (cetind) . "Că siete corta e grosa, precum m-au asigurat mai multe persoane, jur... Dacă va fi cu volia d-tale... să te ieu de spoză." Spuză? ce va să zică el cu spuza? CALIOPI: . Spoză, va să ... nu mai trăiesc, mor, am murit! așa, principesa animei mele!..." CALIOPI: (curmându-l). Auzi tu? Nu-s numai principesă simplă, sunt principesa animei lui. Ah! încântă! STĂNICĂ: (cetind). "Așa, principesa animei mele! dau d-tale cu totul, vei fi zeița mea..." CALIOPI: (curmându-l). Zeița sa! ce stil! zeița sa! un zeu face părtașă divinităței sale! pare că văz Olimpul, tot ce este sublim și mare la poalele tronului meu... zeița mea! ah, gust ambroziune, beu nectar ... în lângori amoroase, și puterea mea va fi întrebuințată numai ca să aduci gelozie la lumea întreagă. Destul, Stănică fătul meu, nu mai urma, că prăpădești. — Dă-mi biletele. STĂNICĂ Da să nu cetesc pe acel a grecului de la Galați? CALIOPI: Fi! stilul său cade greu ... halva și rahatlicumia, care sinto is to bacalico tu dulu sas. Sluzearis LACHERDOPULOS" CALIOPI: Ce-i drept, e deșănțată scrisoarea lui; ideea să ...

 

Nicolae Filimon - Ascanio și Eleonora

... din cele mai frumoase ce poate oferi turistului frumoșii munți ai Tirolului. Să lăsăm această descripțiune și să venim la subiectul nostru. Într-o zi aflam în pavilionul de care vorbii și ocupam cu jurnalul meu de călătorie; dar, pe cînd sileam să pui în ordin diferitele note de călătorie, scrise pe niște mici bucăți de hîrtie, simții că nu aflu singur în camera mea. Întorsei privirea și văzui pe primul vînător al baronului, stînd lîngă ușă cu fața zîmbitoare ca a unui ... varieze torturile mele; căci abia ce închisei ochii, devenii victima celor mai teribile vise. Aci părea că văd o mulțime de călăi ce voiau să asasine; aci iarăși vedeam înconjurat de nenumărate fantasme și monștri teribili ce-și arătau dinții la mine și cercau să sfîșie cu unghiile lor cele ascuțite. În darn cercam să întinz brațele ca să apăr de acele larve infernale; în darn sileam să implor clemența lor: brațele mele erau paralizate, vocea-mi lipsea cu totul. În fine, deșteptai din acel oribil somn și ...

 

Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Liniște

... Răsturnai scaunul, izbii de o cucoană bătrână, care trânti în urma mea un "Hei! ce, ești chior, domnule?", și-o rupsei la fugă, simțindu- fatal atras de acel necunoscut bizar. Cu toată graba mea și tâcâiala inimii, îl vedeam lămurit în minte: galben, cărunt, tăcut, desprețuitor, singur în mijlocul ... fără a se uita îndărăt, intră în curte, se urcă în pridvor și se făcu nevăzut în casă, trântind ușa după el. Firește, hotărâi să pândesc în șosea. Dădui târcoale în jurul casei, până când văzui ieșind din curte o țărancă voinică și frumoasă; luai după ea; intrai în vorbă: "Ba un' te duci, ba ce-ți pasă; ba ce să iei de la cârciumă; ba o fărâmă de ... e odihnă bună, că sunt țoale să te îngropi în ele până în gât; și, unde mai pui, umbră deasă și prune de tot felul; rog, la câte rămnește inima omului". A doua zi, pe vremea prânzului, luai geamantanul și așezai la noua gazdă. III În prima noapte nu putui dormi. Vecinul meu se plimbă în lungul odăii până la miezul nopții, apoi îl auzii ... ...

 

Vasile Alecsandri - Chirița în provincie

... ori sughițu pân-acu... (Strigă iar:) Ioane... Ioane! Iaca somnorosu că iar o fi adormit în podul grajdului... și nici c-o să vie să coboare de pe cal... Ioane... Ioane... !... săraca de mine c-or să lase să șed toată ziua călare ca un jăndar... (Strigă furioasă:) Ioane... Guliță... Luluță... monsiu Șarlă... Cumnățică... SCENA III CHIRIȚA, GUGULIȚĂ, ȘARL, SAFTA, ION (Ion ... GUGULIȚĂ: Cine cheamă?... neneaca! SAFTA: Ce este?... Ce este? ȘARL: Qui diable?... Ah! madame!... ION: Aud, cucoană... Iaca, ia... CHIRIȚA: Da veniți azi de coborâți de pe cal... Ce, Doamne, iartă-!... ați adormit cu toții? (Ion se pune dinaintea calului și-l apucă de zăbale ca să-l ție. Ceilalți se adună împrejurul Chiriței.) GUGULIȚĂ: Ba ... Ieși, la manejărie... (În parte.) Numai eu știu câte bușituri am mâncat... d-apoi dă!... dacă-i moda... GULIȚĂ (scâncindu-se): Ei... neneacă, las’ să primblu călare... măcar numai pin ogradă. CHIRIȚA: Bai... ți-am mai spus o dată că nu vreau... Nu supăra mai mult. Mai bine apucă-te de-ți învață franțuzasca cu monsiu Șarlă... că ...

 

Nicolae Gane - Fluierul lui Ștefan

... lui. Juna copilă, retrăgându-se încetinel din brațele necunoscutului ei amic, urmă cu o voce slabă: — Dacă vrei să știi necazul meu, ascultă: Eu numesc Maria. Sunt fata unui locuitor fruntaș din satul Frăsinenii. El era bogat, avea cirezi, oi multe și purta totdeauna cu haine curate. Aveam cordele în cosițe și la gât mărgele; fetele din sat se uitau cam rău la mine, iar flăcăii ... da seama de el. — Nu știu bine ce simțeam, dar eram neliniștită și slăbeam văzând cu ochii. De ce zilele treceau, de ce dorul cuprindea mai tare și un urât apăsa. Apoi într-o noapte auzii nu departe de casa noastră o doină din fluier; și era așa de mândră doina aceea, încât mi se ... parcă chema, chema mereu spre ea, încât, amețită, fărmăcată, trezii deodată, fară să vreu, lângă cel ce cânta doina... Era Ștefan!... Iartă-, Doamne, dac-am greșit!... — Tu ești, Mario? mi-a grăit el. O, vino, vino, că de mult te dorește inima mea! Și ... logofăt, pe care l-ai visat? Spune-mi numele, să-l cunosc și eu. — E Ștefan, ciobanul din sat, am zis eu, abia răsuflându- ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>