Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru SĂ TRĂIEȘTI!

 Rezultatele 81 - 90 din aproximativ 1016 pentru SĂ TRĂIEȘTI!.

Alexei Mateevici - Trecutul și viitorul

... întunecimii și neștiinței îndelungate a răsărit dintr-odată soarele. Venise marea zi de 24 mai, când ne-a fost nouă scris dam cele dintâi semne de trezire și de viață. arătăm că nu numai trăim ca un neam de toți uitat și obijduit, topindu-ne în puhoaiele lacrimilor noastre, dar și că suntem vrednici de ... cu acest trecut am stat noi la pragul anilor 1906 și 1907. Viitorul ne gătește o muncă încă mai mare decât în trecut. Trebuie numai nu ne pierdem tăria noastră sufletească și stăm totdeauna în unire. avem în vedere că intrăm în Anul Nou încă cu multe datorii către neamul nostru, din care cea mai de căpetenie este alegerea în viitoarea ... a împuterniciților moldoveni. Duma imperială din anul ce a venit ne va îndrepta traiul nostru mai departe și ne va arăta ce trebuie facem. Numai fim întotdeauna tari în lupta noastră. Și ne uităm cu nădejde în viitor. Anul trecut a murit,— trăiască dar anul ce a venit acum! Aflându-ne în ...

 

George Coșbuc - Zobail

... viu! Noi putrezim într-un sicriu! Ni-e dragă și nouă viața și-averea, Dar regii ne-o iau cu puterea. Frumos e, sfânt e trăiești Când pentru ai tăi tu suflet ești; Dar noi am trăit ca dăm ajutorul La regi care omoară poporul! Tu, cel mai lacom dintre regi, Ai umilit popoare-ntregi! De dragostea unei regine frumoase, Umplut-ai pământul ... de argint Și-n ciasuri dragi de dulce-alint Săruți pe Tofale, femeia necastă, Pe cea maî frumoasă nevasta. Tu dai un semn, si porți frâng, Și zeci de milioane plâng; Oceanul de spaimă în lături s-abate E vuietul multor armate — Dar tot ce ai, de noi ți ... S-apropie-n șiruri de-o pânză murdară; O victimă a regelui iară! Și triști, cu fruntea-n piept privesc, Apoi deodată izbucnesc râdă cu hohot, de mâini se prindă, Fanatică horă

 

Grigore Alexandrescu - Bistrița (Încheiere)

... numele de concherant, a ales pe acela de legiuitor și civilizator al nației sale. Generos către vrăjmașii săi și drept către toți, poate zică cineva că el n-a făcut altă greșeală decât aceea de a trăi prea mult. Bătrânețile lui l-au făcut cază sub influența unor miniștri necinstiți și nevrednici, care i-au întunecat gloria și i-au amărât cele din urmă zile ale vieții. Bătrânul prinț ... afară. Apoi se plâng că stăpânirea îi nedreptățește, luând o parte din veniturile mănăstirești pentru trebuințele statului; stăpânirea le-a lăsat îndestul ca trăiască după cuviință, și încă facă și ceva bunătăți; ne arate dar bunătățile care le fac, sau care le-au făcut, chiar până nu li se ia aceste venituri; ne arate fetele sărace care le-au ajutat, copiii săraci care i-au pus în școale, spitalele care le-au întemeiat; ni le arate acestea, și atunci vom zice că trebuie nu numai li se lase veniturile, dar încă ...

 

Paul Zarifopol - Privind viața (Zarifopol)

... e aceeași, în piatră, în arbore, în om, în toată materia. Pentru om, legile naturii sunt că niște curse complicate și neprevăzute, printre care trebuie -și strecoare cele câteva kilograme de materie ce-i sunt împrumutate vremelnic. Prin crearea civilizației omul n-a obținut decât înlocuiască instinctele cu inteligența; și inteligența nu ajunge împlinească ceea ce, fără osteneală, realizau instinctele. În adevăr, inteligența nu era născută decât pentru o adaptare incompletă a unui organism prea puțin ... avut creierul mai dezvoltat. Omul, luminându-se, a ajuns doar descopere ideea de moarte, se înscrie pe sine în seria zoologică, priceapă că pământul e un vremelnic fir de țărână în infinit, piarză credința în Dumnezeu. În centrul acestei dezvoltări complete stă crima fundamentală a naturii împotriva omului: conștiința unui Kant sădită într-un mamifer ... plăcere, divină și subtilă: a exulta de orgoliu și a purta în același timp masca celei mai desăvârșite modestii, așa ca poți mistifica pe ceilalți până acolo, încât

 

Ion Luca Caragiale - O conferință

... merg la gară, mă sui în primul tren și fug la Canada, unde, obscur, cu munca brațelor mele, departe de orice S.P. etc.... -mi cîștig existența într-un mod onorabil... Dar n-am curajul fug. Umblu toată ziua găsesc un colțișor pe care nu văd afișul cu „Ce este arta? â€� ... Imposibil!... Mă-ntorc zdrobit acasă... Vineri noaptea spre sâmbătă... Nu pot închide ochii. La patru despre ... Care? care este cel mai puțin dureros și cel mai expeditiv mod de sinucidere? vedem... ... mor așa de tânăr? Dumnezeul meu! ce are zică amica mea madam Parigoridi când va citi în Universul tragica sinucidere a lui nen'su Iancu?! — Nu!... ai așa curaj va zică fii laș! și, pentru nimic în lume, nu vreau zică madam Parigoridi că nen'su Iancu a fost un laș! Țiu la opinia amicei mele mai mult chiar decât la moartea mea ... geniului nostru, ajungem, după nevoia și intenția noastră, obținem... (Aplauze asurzitoare. Oratorul se oprește, se șterge pe frunte și așteaptă, zâmbind, ca ovațiile ...

 

Constantin Stamati - Ciuma dobitoacelor

... am spârcuit! Ah, și câteodată — dar cine-i făr’ de păcat! Și pe cioban l-am mâncat. Deci eu ca un păcătos mă supun mă jertfiți, Dar ca știm, Cine va fi mai greșit și pe acela -l jertfim, Mai întâi și voi ca mine dreptul mărturisiți, Și atunci o așa pârgă pe dreptate hărăzită Cu priință și plăcere în cer va fi primită.â€� „O, bunule împărate, strigă vulpea ... Că n-au trebuit cruți, nici milă a ți se face De-așa proaste dobitoace, Căci stăpânul ce voiește la așa mișei placă Sau este bun peste samă, sau vrea onor le facă. Cu acestea ce zic eu îndrăznesc a socoti Că toți ce se numesc fiare cu mine se vor uni. Iar ce ... fân străin, Apoi de mirat nu este dacă cerul cu mânie Pentru a lui fărdelege ne-au trimis ciumă și chin. Deci ca îmblânzească o așa dreaptă urgie Pe dânsul -l facem jertfă pentru ale lui greșele, Ca ...

 

Ivan Andreievici Krâlov - Ciuma dobitoacelor

... am spârcuit! Ah, și câteodată — dar cine-i făr’ de păcat! Și pe cioban l-am mâncat. Deci eu ca un păcătos mă supun mă jertfiți, Dar ca știm, Cine va fi mai greșit și pe acela -l jertfim, Mai întâi și voi ca mine dreptul mărturisiți, Și atunci o așa pârgă pe dreptate hărăzită Cu priință și plăcere în cer va fi primită.â€� „O, bunule împărate, strigă vulpea ... Că n-au trebuit cruți, nici milă a ți se face De-așa proaste dobitoace, Căci stăpânul ce voiește la așa mișei placă Sau este bun peste samă, sau vrea onor le facă. Cu acestea ce zic eu îndrăznesc a socoti Că toți ce se numesc fiare cu mine se vor uni. Iar ce ... fân străin, Apoi de mirat nu este dacă cerul cu mânie Pentru a lui fărdelege ne-au trimis ciumă și chin. Deci ca îmblânzească o așa dreaptă urgie Pe dânsul -l facem jertfă pentru ale lui greșele, Ca ...

 

Ion Creangă - Povestea unui om leneș

... pe cei doi țărani, zicând: — Oameni buni! Se vede că omul cel din car e bolnav, sărmanul, și-l duceți la vro doftoroaie undeva, se caute. — Ba nu, cucoană, răspunse unul dintre țărani; ierte cinstită față dumnevoastră, dar aista e un leneș care nu credem fi mai având păreche în lume, și-l ducem la spânzurătoare, ca curățim satul de-un trândav. — Alei! oameni buni, zise cucoana, înfiorându-se; păcat, sărmanul, moară ca un câne, fărădelege! Mai bine duceți-l la moșie la mine; iacătă curtea pe costișa ceea. Eu am acolo un hambar plin cu ... te sub aripa dumisale. Noi gândeam -ți dăm sopon și frânghie. Iar cucoana, cu bunătatea dumisale, îți dă adăpost și posmagi; tot trăiești, nu mai mori! -și puie cineva obrazul pentru unul ca tine și te hrănească ca pe un trântor, mare minune-i și asta. Dar tot de noroc se plângă cineva... Bine-a mai zis cine-a zis că: "Boii ară și caii mănâncă". Hai dă răspuns cucoanei, ori ... ...

 

Petre Ispirescu - Băiatul cel bubos și ghigorțul

... zise: - Tată, eu mi-am găsit logodnicul. Nu știu daca ție îți place ori ba, dară mie îmi sfârâie inima după dânsul. - Cum se poate -mi faci tu astă rușine, fata mea? Unde ai mai auzit tu ca o fată de împărat ia de bărbat pe un fluieră-vânt, golan și fără nici un căpătâi? - Tată, poate fie sărac, poate fie golan, cum zici d-ta, dară este om de omenie, deștept și apoi mie îmi place. Eu am trăiesc cu el. Pe el îmi zice inima -l iau. Daca nu vei voi mă însoțesc cu el, știi cu hotărâre că pe altul nu iau, o dată cu capul. Daca văzu tatăl fetei, împăratul, că fie-sa pusese piciorul în prag și ... și rătăciți. Stăpânii palatului cunoscură pe împăratul, dară el nu-i cunoscuseră pe dânșii, vezi că nici nu-i trăsnea lui prin cap ca ei mai trăiască. Împăratul nici n-avea vreme se minuneze de ceea ce văzu în acele palaturi. N­apuca privească cu băgare de seamă la lucrurile ce mergeau singure și-și făceau slujba, și sta ...

 

Emil Gârleanu - Colonelul

... luase altădată sabia din cui, ca s-o încingă pentru întâia oară, așa luă din colț bastonul gros, cu mâner de aur, în care avea -și sprijine de-acuma bătrânețile. Nu-i plăcea steie locului; se târa cum putea dintr-o odaie într-alta, și la urmă venea de se așeza tot în fața ferestrei de la uliță ... înnoră deodată, plouă repede, cu ropot, dar spre seară norii se topiră cele din urmă raze ale soarelui mureau curate, rumenind odaia. Colonelul dormita. Vroi se trezească de câteva ori, își dădea seama că e într-o amorțire grea; visele ce-i cutremurau somnul acesta le știa că nu-s ... bine nimic. Îl cuprinse o căldură grozavă; deodată i se păru că se sprăvale patul, tresări și deschise ochii. Mai întâi, fără de voie, vroi strige, apoi mintea i se limpezi, pricepu că așa trebuie fie, și când servitorul intră aprindă lampa, de-abia putu îngâna -l lase prin întuneric... Încetul cu încetul amorțirea îl cuprinse din nou. Apoi îl munciră vedenii ciudate... Deodată se văzu călare în învălmășagul de la ... ...

 

Vasile Alecsandri - Radu Calomfirescu

... Și din gură cuvânta: ,,Alei! Radule mișel! Mai așteaptă tu nițel, Până ce vom ospăta, Până ce ne vom culca, Până ce ne vom scula, văd ce vis om visa Ș-apoi ajutor ți-om da!" Radu buzele-și mușca Și la față se schimba. ,, trăiești, măria-ta! Iar dacă te-oi aștepta Până ce îi ospăta, Și până ce te-i culca, Și până ce te-i scula, ... îi zări, Atunci Nedea că grăi: ,,Hei! stăpâne Radule, Ascultă-mi povețele, C-acum e pe vitejie, Pe vinceală sau robie, Taie tu marginile, Eu tai mijloacele; Care-a scăpa de la mine nu scape de la tine!" În tătari ei se izbeau, Vârtej de moarte făceau, Și tăiau, nene, tăiau, Pe tătari îi risipeau, Și pe cei ... ieșit C-avem dor de hărățit. 1 Și la harță vitejească Și la joacă războiască." Ei la harță se luau, Pe jurământ s-apucau, Stăpânii hărățească Și slugile -i privească! Începea dar de călare Harța cea din fuga mare, Paloșele zângănind, Sulițele învârtind, Buzduganele ciocnind Și din gură chiuind. Când deodată cei Buzești ... ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>