Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru NU SE LĂSA
Rezultatele 831 - 840 din aproximativ 1273 pentru NU SE LĂSA.
Grigore Alexandrescu - Lebăda și puii corbului
... Grigore Alexandrescu - Lebăda şi puii corbului Lebăda și puii corbului de Grigore Alexandrescu Lebăda odată-aflase (Însă cum se întâmplase, Nu pot să vă dau cuvânt) Cum că într-un colț de lume, Într-un loc cu mare nume, Și pe un frumos pământ, Niște păsări ... Pui de corb nezburători, Care într-o vizuină Petrecea ca în grădină, De-a lor soartă mulțumiți. Pasărea cea albă-ndată Către dânșii se arată, Zice: "Puilor iubiți! Soarta voastră e de milă: Spuneți cum pe voi în silă Aici vulpea v-a adus?" Corbuleții în mirare ... a iubit. Ea, ca și al nostru tată, Că ne tragem ne arată Din vultůrul cel slăvit. Și adesea ne vorbește Că din suflet se silește A ne da slava dintâi." Lebăda strigă cu jale: Sunteți pe a morții cale, O, voi ai corbului fii! Dar ... ntâmplat, Când își părăsi locașul Și din gură lăsă cașul, Iar de vulpe înșelat?" Puii nebăgând-o-n seamă: "Cale bună,-i zic, madamă, Noi nu știm ce ne vorbești. Și prin astfel de cuvinte, Să ne scoți acum din minte Cam degeaba te silești." "Eu mă duc, lebăda zise, Însă ...
Gheorghe Asachi - Dochia și Traian
... Pre cel care-ar fi scapat-o, De-a iubi a giuruit. Traian vede astă zână; Deși e învingător, Frumuseței ei se-nchină, Se subgiugă de amor. III Împăratu-n van cată Pe Dochia-mblânzi; Văzând patria ferecată, Ea se-ndeamnă a fugi. Prin a codrului potică Ea ascunde al ei trai, Acea doamnă tinerică Turma paște peste plai. A ... cea fugară Acum mâna a întins. Atunci ea, cu grai ferbinte, Zamolxis, o, zeu, striga, Te giur pe al meu părinte, Astăzi rog nu mă lăsa! Când întinde a sa mână Ca s-o strângă-n braț Traian, De-al ei zeu scutita zână Se preface-n bolovan. V El petroasa ei icoană Nu-ncetează a iubi; Pre ea pune-a sa coroană, Nici se poate despărți. Acea piatră chiar vioaie De-aburi copere-a ei sin, Din a ei plâns naște ploaie, Tunet din al ...
Ion Luca Caragiale - Grația domniței
... frunte. Tinerime-aleasă toți voinici băieți, Intrarmați cu paloș, suliți și săgeți, Îi urmează veseli. Zgomotul e mare; Cornul suflă-ntr-una la patru hotare. Se începe goana. Tânăra copilă Tremură de spaimă, tremură de milă, Văzând că-mprejuru-i acea tinerime Face-atâtea jertfe cu așa cruzime. Totdeun-un suflet ... al ei delicat Cu cruzimi de-acestea greu va fi-mpăcat! Pe când lăcrimează, iată că de-odată, Din desiș, în față-i un cerb se arată, Cu bogate coarne, cu pasul ușor, Asudat de goană, cu ochi rugător, Vine și-ngenuchie l-ale ei picioare Grație imploră, ca să nu ... și ochind țintește, Ca un vultur aprig, cu sulița-i lungă, Pe cerb, drept în coaste, vrea ca să-l străpungă. „Nu! strigă Domnița! Nu da, dragul meu! Pe-acest cerb, sărmanul, vreau să-l mântui eu; Căci mie-n genuche, el s-a prosternat, Convins că de ... pot ca să-l las să piară!â€� Și zicând acestea ea a dezsarmat Brațul ce-al său mire ține ridicat. Mirele-i se lasă-ndată-nduioși, Către cerb se ...
Ion Luca Caragiale - Plătește vizirul
... vedea însă dacă socoteala radicalilor nu-i greșită, vom vedea dacă până în cele din urmă răspunderea ce va cădea asupra oamenilor dela cârma țării nu va fi cu atât mai mare într'o zi, poate nu tocmai depărtată, cu cât dânșii au căutat a se spăla de orice răspundere. Ce se va întâmpla cu cestiunea evreilor ? Asta este întrebarea ce arde astăzi buzele fiecărui român care nu și-a pierdut instinctul conservării naționale, fie dânsul de aminteri de orice vederi politice de partid. Sentimentul public general, un sentiment adânc, născut ... pe care nu-l va putea tăgădui niciun om care cunoaște bine țara românească. O deslegare a acestei cestiuni ori în ce sens , nu minoritățile o vor putea da, ci majoritățile. Dar oare guvernul crede că națiunea ar fi așa de naivă să nu știe că în astfel de împrejurare, după cum mai ales s'au făcut alegerile majoritatea și guvernul sunt în fond unul și același lucru ? Cestiunea ... atât de indiferentă pentru țara aceasta, încât numai prin deosebiri formale de nume, prin subtilități de procedere, să se poată escamota răspunderea deslegării ei ? Să nu
George Coșbuc - Tulnic și Lioara
... 6 VI 7 VII 8 VIII I De când e lumea lume și rostul vorbei rost, Domn bun, cum a fost Stâlpeș, nici nu-i și nici n-a fost Și, de-ar trăi pământul oricât să mai trăiască, Alt domn așa ca dânsul nu cred să se mai nască. Era-mpărat puternic și mare nume-avea, O țară, cât o lume, toiagu-i stăpânea, Și oști avea din plinul, și-a ... avea copila mișcări de fermecate, Cât soarele că-i soare și-i trup fără păcate, Mirat stetea cu totul pe cerul său cel sfânt Și nu-i venea cu modru să-și afle crezământ Privirilor, sta-n cumpeni de poate să se nască Din om așa făptură pe-o lume pământească! II Dar vestea despre fata lui Stâlpeș a trecut Din țări în țări; departe ... i frunte și-o razimă cu drag D-o creangă, aplecată din codrul unui fag, Și tot mai visătoare privind a ei talie, Se pierde lin în visuri și dulce reverie. Ea nici nu mai aude cum murmură de lin Duioșii stropi de apă pe lespezi de rubin, Ea ...
Ion Heliade Rădulescu - Vulturul și bufa
... Veniră la stipulații Vulturul și bufnița, și făcură,-n fine, pace; Însă ciocul, ghearele suveranului rapace Da cam multă bănuială Bufniței de a se teme Pentru puișorii săi. (Avea, biet, și ea-ndoială Pe această de foc vreme , Când cei răi devin mai răi.) Vulturu-și dete cuvântul, și ... pace în paternul lor palat Puișorii aliatei. "Ca mai sigură sa fie Familioar-alteței-tale — Zise suveranul vultur verișoarei dumisale — Și lămurit să se știe, Fă bine și mi-o descrie, Ca să știu a mi-o scuti." "Zău, nu poți a te-amăgi, Zise bufa, căci natura Pui pe lume mai frumoși Ca ai mei nu mai produse: când îi vezi, râde făptura, Sunt minune! ochi de soare, gentili, sprinteni, grațioși, Și când cântă te dezmiardă, vocea lor pătrunzătoare E mai ... turul, A fame ca o streche În pipotă-l pătrunde; Și cată-n jur oriunde, Străbate cu vederea, o scorbură zărește, Jos repede se lasă și caută șoimește; Își vâră în cuib capul, ș-o slut-aci pereche De pui stârcită vede: piperniciți, puchioși, Cu ochii urduroși Și galbeni ... ...
Grigore Alexandrescu - Dervișul și fata
... Grigore Alexandrescu - Dervişul şi fata Dervișul [1] și fata de Grigore Alexandrescu Se povestește cum că odată Un derviș pustnic, om cuvios, S-amorezase, văzând o fată Cu trup subțire, cu chip frumos. Dintr-una-ntr-alta vorba ... pătimescâ€�. Stilul acesta, adevărat, Nu mi se pare prea minunat; Dar pentru-un pustnic trăit departe De ale lumii valuri deșarte, Putem să zicem că nu e prost. Fata răspunse: „Poate-aș fi fost Destul de bună ca să te crez, Dar aste haine bisericești Nici n-au a ... a face cu ce-mi vorbești; Ș-apoi de barbă mă-nfiorezâ€�. Pustnicul nostru pe loc se duse, Își rase barba, se pieptănă, Nemțește bine se îmbrăcă, Ș-o pălărie în cap își puse. Veni la fată: „Cum ți se pare? O-ntrebă. Spune-mi, mai te-ndoiești? Vezi ce putere amorul are? Mi-am lăsat legea; alt mai voiești?â€� „Nu voi ... o să-mi fii, Când jurăminte în ceruri scrise Și a ta lege nu poți s-o ții?â€� Fata avea dreptate de nu
... Moldovei, a domnișoarei Margărita X. În așteptarea acelei serbări, damele așezate pe canapelele de jur împrejurul salonului vorbeau cu cavalerii de frumusețile miresei și se pregăteau vesel pentru balul ce era să urmeze după ceremonia nunții. Deodată ușile unui alt salon mai mic se deschiseră și Margărita, întovărășită de maică-sa, se arătă în toată pompa toaletei de mireasă și în toată măreața ei splendoare. Damele se sculară repede ca să o vadă mai bine, iar cavalerii, adunați grămadă în fața ei, se închinară ca dinaintea unei tinere regine. Un lung fior de uimire trecu prin inimile tuturor. Margărita și cu maica sa, după o scurtă oprire, se ... a dat domnul M., bărbatul d-voastră, când am intrat în salon. — Și v-a spus că-i din partea mea? — Nu. — Acel buchet l-am compus eu însămi pentru d-voastră, adăugă ea, roșindu-se pe obraji. — Și eu mă jur să-l pastrez toată viața mea ca un suvenir neprețuit!... răspunse Alexis, tremurând de uimire. Câteva persoane se ... trage trăsura pe câmpul moale în care roțile intrau până la butuc, căci din cauza întunecimii vizitiul rătăcise drumul. Din zece în zece pași caii se ...
Bogdan Petriceicu Hasdeu - Complotul bubei
... roșul s-alungă, Trecând pe de lături în dungă, Alb, vânăt, și galben, și sur! S-așează pe gânduri în iarbă, Și buba pe bubă se-ntreabă: Cum merge și ce-i de făcut În lume să nu mai domnească Tăria și fala trupească, Frumosul călcând pe cel slut? Se scoală atunci din grămadă O fiară, un monstru, o pradă A unui sarcasm infernal: Atât de urât că, văzându-l, N-ai pune ... Atunci din voi oricare Va fi ușor în stare Și el s-ajungă mare, Căci lepra-i chiar pe tron! Și iacă din nimică Bubosul se ridică Marcheze ori vlădică, Sau cel puțin baron! Și nu visează nime C-o nouă nobilime Se urcă la nălțime Pe feudalul car! O bubă moștenită, De secoli învechită, E cea mai strălucită: Lepros ereditar! În urmă, se-nțelege, Veți născoci o lege, Că nimeni nu s-alege De nu va fi bubos: Căci este cu dreptate Ca prin majoritate Rotund să meargă toate Sub cerul luminos! O goană-nverșunată Se va porni pe dată În lumea cea curată Pe bietul nesupus, Ce nu
Alecu Donici - Muștele și albina
... surioară! Papagalii toți ne-au spus Că pe-acolo-i numai vară, Soarele n-are apus. Libertatea predomnește În tot ce-i viețuitori Și dreptatea nu scutește Nici de muști-ucigători. Iar aice... oh! ce soartă! Să trăiești în țara ta, Aci vie, aci moartă, Fără a te desfăta ... toți iubesc; Și pentru-a mea bunăstare, Vara, iarna, îngrijesc. Iar voi, oriunde vă-ți duce, Dacă și-n acele țări Vreun bine nu-ți aduce, Nu veți afla desfătări. Acel ce pentru-a lui țară În faptă face folos, Orice rău îl împresoară, Nu o lasă bucuros; Iar acel ce nu lucrează La edificiul comun Singur se expatriază, Căci nimic nu
Antim Ivireanul - Cuvânt de învățătură la nașterea domnului nostru
... pilda ce zice Domnul Hristos la Luca, în 15 capete, zicând: Care om dintru voi, având 100 de oi și, pierzând una dintr-însele, au nu va lăsa cĂ©le 99 în pustie și va mĂ©rge după cea pierdută, până o va afla; și, aflând-o, o pune pre umărul lui, bucurându ... carele să naște moartea cea sufletească și munca cea vĂ©cinică a iadului. Și cine va avea vreunul dintr-acĂ©ste păcate și nu va vrea să se părăsească de dânsul, mai bine să nu-l fi născut mumă-sa, că îi iaste cerbicea lui vână de hier și fruntea lui de aramă, după cum zice Isaia în 48 de ... pentru că el au înșălat pre om, prin mijlocul șarpelui. A patra pricină pentru care au luat Dumnezeu spre sine firea omenească, iar nu cea îngerească iaste căci că îngerul era mai de cinste decât omul; pentru acĂ©ia era datoriu și mai tare să se ferească de păcat. Că cine iaste mai de cinste i să cade să fie mai cu omenie; că îngerii sunt stĂ©le, iar omul iaste ... ...