Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru ÎNDEMNA SĂ

 Rezultatele 91 - 100 din aproximativ 222 pentru ÎNDEMNA SĂ.

Antim Ivireanul - La Dumineca Vameșului, cuvânt de învățătură

... ca cu bucurie aceasta facă, iar nu suspinând, că nu iaste de folos voao aceasta. Drept aceia n-am pregetat, nici am lenevit, ca nu fac datorie, după porunca stăpânului și învățătorului nostru Hristos, căruia mă și rog ca -m dea putere vă pociu spune ceva de folos; ci vă pohtim de ascultare. Precum un om casnic, vrând ca samene grâu curat în holda lui, pune multă nevoință de-l cĂ©rne și-l curăță de neghină și de altele, așa și sfinții părinții ... zice, pre urmă și pentru credință, mai pre larg. NădĂ©jdea iaste o îndrăzneală adevărată cătră Dumnezeu, dată în inima omului, din dumnezeiasca strălucire, ca nu deznădăjduiască niciodată de darul lui Dumnzeu, ci fie încredințat cum că va lua, prin pocăință, ertăciune păcatelor și verice altă cĂ©rere, sau trecătoare, sau vĂ©cinică. Și iaste nădĂ©jdia de ... pentru căci fieștecare înțelept și temătoriu de Dumnezeu o cunoaște că nu e bună; și pentru acĂ©ia, lipsească vorba ei de la mijloc, ca nu ne spurcăm auzul. Credința iaste ființa celor nădăjduite și lucrurilor celor ce nu ...

 

Constantin Negruzzi - Parte întăi

... Esthir Davis, ci afla atunci în satul nostru, era -s întoarcă negreșit la Londra unde ea se afla slujind: ea mi-au zis o urmez, încredințându-mă că mă va agiuta atât cu sfaturile cât și cu creditu său, ca mă așăză. Cum nu afla nimine în lumi cari poarte grijă de stare me, am priimit îndatâ punere înainte a aceștii făpturi, hotărând de a-mi cerca norocul, cercare cel ... am: dar că îl rog mi dei o lăcuință pe noapte aceea. Hangița s-au arătat și mi-au zis cu răceală fărâ -s înduri de stare întru cari mă vide. Că mi va da un pat pentru un șeling și că, neândoindu- că n-avem prietini în oraș, adaozi îmi pot cată de treabă. Cum m-am văzut că am un pat, am mai dobândit curaj și ... După un menunt, bătând în palme, o mari fată dizmățată au venit. Marto, i-au zis madam Brovn, am tocmit pe această tânâră persoană ca iei sama de cămeși; du-te de-i arată odaia, îți poroncesc însâ ...

 

Ioan Slavici - Popa Tanda

... Iar acum părintele Trandafir ajunsese la acest canon de pocăință. El nu mai putea aștepte că va face ca alții, vină o zi, stea alta și se ducă în a treia. Știa că s-a pus prea rău la protopop pentru ca poată crede că-l va trimite în alt sat. Iară făr' de sat nu putea rămână. Popă făr' de sat; roată făr' de car, jug făr' de boi, căciulă pusă într-un vârf de par. Își puse dar de gând ... ceva; iară de unde este poți lua. În Sărăceni însă toate încuietorile erau de lemn. Și apoi părintele judeca: popa face treaba satului, iar satul îngrijească de traista popii. Multă vreme n-a trecut până ce părintele a început prindă încredințarea că cu desăvârșire proști n-au fost oamenii care au început cu pomenile și cu ospețele. "Este un lucru folositor, zicea el, când ... hrană, ea nu rămâne stearpă!" Așa a zis; așa s-a pus și facă. Un om care n-are ce ...

 

Alecu Russo - Soveja

... slujba lui, turcul se prăpădea cu firea. În sfârșit, rudele acestuia, prin deosebite uneltiri, ajunseră până la vizirul și-i dară o jalbă, rugându-l ierte pe osânditul și -i dea drumul a se-napoia acasă. "Mohamet trăiască! — zise vizirul , — ce? n-a murit câinele acela? Îndată meargă -i taie capul!" La turci, unde-i vorba, acolo-i și fapta... Peste trei zile însă, vizirul fu mazilit și altul veni în locul său ... vine a crede... Fi-va dar, spre a-și atrage luarea-aminte a celorlalți și a-și îndemna te bage în seamă, -ți prindă mila sau te laude?... Pare c-aș crede aceasta mai bine, mai ales când mă gândesc la dramul de zădărnicie și de trufie ce zace-n fundul ... și dau peste o invitație de la aga; contrastul era ciudat... dar fie!... Intru în trăsură și mă duc la domnul aga, deși nu știam fi avut vreo daraveră cu pristavii agiei... Nu-l găsesc însă acasă... dar crezând că poate ...

 

Petre Ispirescu - Voinicul cel cu cartea în mână născut

... se duseră, se duseră, și iară se duseră. Întrebară și pe bun și pe rău, pe mare și pe mic ce ar face ei ca poată avea un copil. Ceea ce le spuseră facă ei răspunseră că au tot făcut, dară în deșert. Ei căutau le spuie cineva altceva, ce nu știau ei, dară nu-și găsiră omul. A zecea zi sculându-se unchiașul, ieși afară se spele, ca pornească la drum mai departe. Când luă ștergarul se șteargă pe ochi, ce vază? Trei picături de sânge pe dânsul. El își zise: "Trebuie mă întorc acasă, căci Dumnezeu știe ce va fi pățit baba mea." Întinse unchiașul la drum. Nu mai căuta nici de mâncare, nici de odihnă ... și când veniră ursitoarele, el nu dormea, ci sta stârcit într-un colț, ca și când ar fi fost Matracuca, sora doamnei. Când începură ursitoarele ursească, el se făcu numai urechi și auzi tot. Cea mai mare din ursitoare zise: - Acest copil are fie un Făt-Frumos, și are ajungă bogat. Cea mijlocie zise: - Pe acest copil, când va fi el de doisprezece ani, are ...

 

Antim Ivireanul - Dedicația Psaltirei românești, tipărită la București, în anul 1694

... au făcut și i s-au dat aciastă simțitoare lume cu toată frumusĂ©țea ei, ca o grădină cu multe fĂ©liuri de flori, ca -și aleagă cĂ©le de folos, se împodobească trupĂ©ște. Și i s-au dat și lumea cea de sus den suflarea dumnezăiască, den carea, cât va vrea, -și înfrumusețĂ©ze icoana cea sufletească și cât va putea o asĂ©mene cu chipul icoanei ziditoriului său. Și măcar că mulți den neamul omenesc au alergat mai vârtos după cĂ©le trupești, cu carele ... folos cărți ce s-au dat în tipariu, iubit-ai și ai ales și aciastă de Duh Sfânt pren rostul fericitului David suflată cântare, carea numește de opște Psaltire. Pre carea, vrând cineva o laude, ia pildă de pre alte preste fire lucruri ale Sfântului Duh, și ia seama voroavelor ce au toți Psalomii ei; și așa poate cunoaște ce fĂ©liu de laude i cuvine. Că văzând măriia-ta folosul sufletesc ce iaste ascuns într-însa, și măcar de au fost și de alții mai denainte în multe fĂ ...

 

Alecu Russo - Iașii și locuitorii lui în 1840

... împărăției și a Daciei, în drumul hunilor, slavilor și tătarilor, se stinse cu desăvârșire. Așa fel Ștefan cel Mare a putut fie întemeietorul lui. Dată fiind lipsa de istorici, dat fiind întunericul neștiinței și al barbariei, nu-i de mirare fi rămas ca o tradiție nedeslușită numele Iaș, atribuit unui morar — nume pe care Ștefan l-a dat târgului său, fără ... deși e înfășurat încă în scutecele copilăriei și ale imitației necugetate. În punctul acesta am ajuns noi astăzi. Las pe altul mai dibaci decât mine aleagă nuanțele și deducă urmările necesare și firești. Tocmai în clipa regenerării noastre politice și intelectuale a apărut printre noi dl Girardin . Scrisorile lui au dat ... rău o mărturisim — sunt neexacte. S-ar părea că cei opt cai care purtau repede pe dl La Battu prin principate, l-au împiedicat vadă ceva, și frica de friguri, alungându-l din Iași după puține zile, l-a făcut nu-și mai poată revedea notele. Dealtfel, așa fac mulți călători; câteodată proverbele au mult bun-simț. Iașii se întinde domol pe spinarea ușor înclinată ...

 

Nicolae Filimon - Mateo Cipriani

... de care umbli fugi!… Sfînta natură, adaogă călugărul, au creat pe om și l-a dotat cu inteligență și facultăți, ca împlinească o altă misiune, iar nu se închiză într-un clostru, jurînd că va păzi în toată viața o aspră abstinare despre niște plăceri pentru care fu creat și abuzînd totdauna ... tu că, plimbîndu-te printr-însa, nu vei simți ideile religioase de care vorbeai? Cînd vei veni cîteodată te repauzezi pe această piatră și privești cerul senin și semănat cu stele, această boltă presărată de diamante ți se va părea un ocean de flăcări și din vîrful acestor copaci ... vor zbura stoluri de demoni; vei vedea împrejurul tău furiile infernului care te vor îndemna calci în picioare legămintele făcute cu cerul; te vor îndemna aduni tezaure din sudoarea fraților tăi; te va face atît de ambițios, că îți vei vinde conștiința și chiar patria; vei prostitui femeia aceluia ce ... în public moartea lor sau a te bucura de succesele lor. Vei deveni ipocrit și, în furia acestui morb satanic, te vei munci ...

 

Nicolae Gane - Domnița Ruxandra

... în fundul cărora părea că se luptă o furtună de patimi. Un fior trecu prin inimile tuturor la vederea acestei arătări omenești. Nimeni nu cuteza sufle. Numai domnul, păstrându-și sângele rece ca în zilele de bătălie, porunci hatmanului puie mâna pe obraznicul care îndrăznise se apropie de domniță. În același moment însă, întocmai ca scânteia ce se pierde în vânt, străinul dispăru. Altarul, pridvorul, clopotnița fură cercetate; curtea bisericii ... oaste și de muncă, martori ați fost că în Vinerea sfântă, în casa lui Dumnezeu și în fața voastră, un păgân a cutezat ridice ochii asupra fiicei mele. Îndată se înșire pe toate cărările, de-a lungul și de-a latul țării, cârduri de arcași și pușcași, de pedeștri și ... Auzit-ați voi de o țară depărtată, țara Moldovei, cu fânațe înflorite, cu lanuri mari de pâne, cu ape dulci, cu codri umbroși. Acolo trebuie mergem, nuntim sau războim! — mergem! — Acolo este fiica domnului, o frumuseță precum n-a înveselit încă pământul, n-a dezmierdat încă ochi omenești. Acea ... ...

 

Ion Budai-Deleanu - Țiganiada:Cântecul a VIII

... Stai! Care-i măi!" țiind arma gata Ca, deacă nu vă-ar ști el răspunde, -l puteți nimeri măcar unde. Cuvântul între noi, ce chiamă De taină, fie astezi: baros ; Deci luați acuma bine samă, Ca, deacă la strigătul vârtos: ,,Stai! care..." n-ar ști răspunde-or cine: Baros! , știți că vrăjmașul vine! Deci îndată strigați de departe Cătră-ai noștri: ,,La-arme, la-arme-afară!" Iar' voi vă-apărați păn' la moarte, Ca nu vă faceți de ocară." Așa străjile-învățate bine -împărțiră-în tufele vecine. [5] Drăgan care era mai viteaz, Într-un măr sui pădureț, Călăban care n-avea bun plaz Cu părul său cel tufos și creț, Fiind mai tare din cei aleși, vârî-între nește spini preadeși, Iar' Șuvel după-un tufariu trasă, Păpuc încă -ascunsă într-o boartă A-unui fag, dar' nici alții lasă Așa numai pe nedejdea moartă: Carii pe zios, carii pe sus, cată, Unde-ocrotință frica le-arată. Nu trecusă-un ceas și jumătate De ... ci de frică, Căci încă nu văzură nimică. [8] Dar peste puțin și pe dânșii iacă Vine tot aceaiaș' belea neagră; Călăban nu știea cum

 

Ion Luca Caragiale - Scrisoare (Caragiale)

... până la cea mai complectă anarhie?... Aș putea da interesante amănunte publicului friand de de-alde astea, dar i le rezerv pentru la vreme. O -mi ziceți însă că nu e frumos ce fac eu acuma, că nu e bine mai acuz pe niște oameni deja osândiți și executați, că e de prisos mai denunț și combat o sistemă deja răsturnată. Așa ar fi, daca acea sistemă n-ar găsi încă interesați care o regrete și dacă acei executați s-ar astâmpăra și m-ar îngădui pe mine, care până acuma n-am făcut nici bine, nici rău ... încep măcar a face ceva. încep a lucra și apoi mă critice, fie chiar nevolnicii și răufăcătorii; dar -mi dea pace încep. A critica și învinovăți chiar pe nedrept lucrarea cuiva, mai merge; dar a-l sfâșia când d-abia se pregătește ... e rău! Căci ia vedem ce este această furtună contra mea, această goanăal cărei scop se vede cât de colo a fi

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>