Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru ODIHNĂ
Rezultatele 91 - 100 din aproximativ 201 pentru ODIHNĂ.
Antim Ivireanul - Cazanie la Vovedenie Bogorodițe noemvrie 21
... Așa și fericita Anna fămĂ©ia lui Ioachim, născu scaun sfânt lui Dumnezeu, pre fecioara Mariia, ca să se odihnească pre dânsa cela ce să odihnĂ©ște pre scaunele cĂ©le îngerești și-ș găti luiș ceriu însuflețit cela ce au întărit ceriurile cu înțelepciunea sa și pământul l-au întemeiat ...
Antim Ivireanul - Cuvânt de învățătură la octomvrie 26, în ziua sfăntului și marelui mucenic Dimitri
... noi lui Dumnezeu la nevoile noastre cĂ©le de obște. Lumea aceasta iaste ca o mare ce să turbură, întru care niciodată n-au oamenii odihnă, nici liniște. Corăbiile între valuri sunt împărățiile, crăiile, domniile și orașele, mulțimea norodului, politiile, suppușii, bogații și săracii, cei mari și cei mici, sunt cei ...
Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Apă și foc
Barbu Ştefănescu-Delavrancea - Apă şi foc Apă și foc de Barbu Ștefănescu-Delavrancea De la ștreaja Vergului până la Biserica Delea-Nouă, un nor de praf galben se ridică de la pământ, mânat ca într-o albie printre casele și grădinele șoselei nepietruite. Grânarii se întorc de la sate, de la mori și porturi. Unii încărcați cu vârf pîn’ la cercul coviltirului, alții cu căruțele goale și cu maldăr proaspăt în cadirle. Bicele pocnesc pe dasupra naintașilor; caii voinici și aprinși joacă în hamuri și ninchează, mirosindu-și din depărtare grajdurile. Tinerii, rumeni și nădușiți, cu zăbunele și cu cămășile deschiate, cu hamurile pe după gât, călări pe rotașii din stînga, dau chiote în goana cailor; iar dacă căruța le e greu încărcată și roatele abia li se învârtesc în osii, ei cântă prelung Mumă dragă, mumă, Dine,Dine,Constantine, or Ghiță,Ghiță,Cătănuță, bătând cu călcîile goale în pântecele cailor. Înaintea lor ies , în cârduri, copii dolofani, dăsculți și cu pletele cârlionțate pe grumaji și se uită cu jind cum mai-marii lor mână cîte și șase cai, fetițe săltate cari furișează câte o ochire pe cine mai știe ce flăcău voinic, muieri cu furca în brâu, ș- ...
Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Palatul de cleștar
Barbu Ştefănescu-Delavrancea - Palatul de cleştar Palatul de cleștar de Barbu Ștefănescu-Delavrancea Cam pe la începutul vremilor, până unde praștia minții nu azvârle, se povestește, așa, ca din scorneală, că omul era croit din alte foarfeci și cioplit din altă bardă. Tot cu mâini și cu picioare era și pe-atunci, tot cu ochi și cu urechi, tot cu nasul deasupra gurii și cu călcâiele la spate, dar de învârtea copacul smuls din rădăcină și mi-ți izbea la mir leii pustiilor, dihăniile cădeau tumba, cu labele în sus, marghiolindu-se a moarte. Apele curgeau la vale și munții se ridicau în sus. Nu se pomeneau flori pe cer și stele pe pământ — ca pe la pârdalnicii noștri de stihari —, dar multe nu erau așa după cum sunt. Împărații de mureau în luptă de buzdugan, bine, iar de nu, li se uitau de zile. Numai dacă barba le mătura țărâna la nouă coți în urmă, chemau pe unul din feciori, pe cel mai viteaz și mai cu minte, și-i dăruiau naframa, inelul, paloșul, stema și gonaciul, ca să poată împărăți și război în locul lor. Apărarea și dreptatea atârnau de tăișul paloșului. Cu ...
Constantin Negruzzi - Crispin, rival stăpână-său
Constantin Negruzzi - Crispin, rival stăpână-său Crispin, rival stăpână-său (Comedie într-un act) de Constantin Negruzzi Persoanile Monsiu Oront - târgovăț din Paris Madam Oront - tatăl lui Damis Monsiu Orgon - amorezatul Anghelicăi Valer Anghelica - fiica lui M. Oront, făgăduita lui Damis Crispin - sluga lui Valer Labranche - sluga lui Damis Lizeta - slujnica Anghelicăi Perdeaua să închipuiești la Paris! Cuprins 1 PERDEAUA 1 2 PERDEAUA AL 2-LE 3 PERDEAUA AL 3-LE 4 PERDEAUA A 4-LE 5 PERDEAUA A 5-LE PERDEAUA 1 VALER, CRISPIN intră amândoi prin douâ împotrivite laturi. VALER: — Ah! Bine că te mai văd, gelatule! CRISPIN:— Să vorbim fără mânie. VALER: — Blăstămatule! CRISPIN:— Să lăsăm, mă rog, evgheniile noastre: de ce te jăluiești d-ta? VALER: — De ce mă jăluiesc, vânzătoriule? Tu mi-ai cerut voie pentru opt zile, și ești mai mult de o lună de când nu te-am văzut! Ci, așa o slugă trebui să slujascâ? CRISPIN:— Credi-mă, boieriule, eu te slujăsc precum îmi plătești: mi să pare că unul n-are mai multă dreptate a să jălui decât celălalt. VALER: — Eu aș vrĂ© să știu de unde ...
Constantin Stamati - Dialogul unui holtei cu un boierenaș avut, însoțit cu o cucoană de înalt neam
... din vechime cu ruginite cuvinte! Cucernicul meu chelar, ca zăpada înălbit, Strângând umerii ofta, clătind capul și zicând: „De acum a mea odihnă, cum se vede, s-au sfârșit, Nu știu a mea bătrânețe prin ce faptă i-au greșitâ€�. Așa bătrânul grăiră, Și pe-a ...
Constantin Stamati - Roman din Vrancea în orașul Iași
... n-auziră răcnete îngrozitoare, Ca a hoților de codri ce trăiesc cu prădăciuni; Ce acolo ospețimea pe nemernic primea, Îi da lăcaș de odihnă, îl încălzea, îl hrănea. Deci acești europei mândri s-au mirat de ospețimea Acestor păstori cucernici, și-n glas au mărturisit: "Ce-nsemnează învățătura și ...
George Coșbuc - Blăstăm de mamă
George Coşbuc - Blăstăm de mamă Blăstăm de mamă de George Coșbuc Legenda poporală din jurul Năsăudului Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V 6 VI 7 VII I Frunză verde tulburea, Avea Lena nici ca ea Trei feciori frumoși avea; Trei feciori și-o fată mare Lena cea veselă are. Trei feciori ca niște zmei, De-a dragul să cauți la ei, Iar copila râzătoare, Subțirea și-ncântătoare Ruptă dintr-un raz de soare: Mult cu mă-sa sămăna, Deci Lenuță-o boteza Pe numele maică-sa. Câți feciori au fost prin țară Toți venit-au să o ceară, Mândri și viteji feciori, Venit-au ca pețitori. Dar Lenuța, ți-e mirare, Răspundea la fiecare, Că-i prea tânără și-așa Încă nu s-a mărita. Mai la urmă s-arătară Pețitori din altă țară: Doi feciori, ca două flori. Lenuța cât ce-i vedea Mamei sale-așa zicea: Vezi, iubită maica mea! Din voinicii acești doi, Cari au venit azi la noi, Mie-mi place unul tare Și la mers și la cătare, Că-i înalt și subțirel Și m-aș duce după el! Dar Lena pe gânduri sta; Gândurile- ...
Gheorghe Dem Theodorescu - Tudorel
... jucând, Măgărușii Tot zbierând, Juncănașii Șir mergând Și boi grașii Rumegând. Mergu-și ziua și noaptea Până iată-mi ajungea Cam la drumul jumătate; Făr-odihnă, nu se poate! Atunci turmele oprea Și din gură le grăia —D-alei, voi, vătafilor, D-alei, voi, ciobanilor, Încet cu cirezile, Încet cu ...
I. C. - Vînătoarea (I. C.) Vînătoarea de I. C. Informații despre această ediție Apare în tipografia lui Anton Pann în 1846, împreună cu poemul Duhovnicul și copila , dedicate doamnei Hariclia C. Autorul nu a fost identificat. la d. H. Un bătrîn îm povestea Te uită, vezi pe vale o casă descălită Ce buruieni înnalte în podu-i se zăresc ? Cu ușile stricate și prispa năruită De scărpinări de vite ce-acum o lăcuesc ? E o căsută care o dată o fetiță De toată sărbătoarea cu drag ea o spoia, Și într-a cării umbre la sîn strîngînd pe Niță Iubirea-i cea curată nici mă-sii n-ascundea. Pe prispa astei case la lună pe recoare, Acea fetiț-o dată iubitu-și sfătuia : Nu te mai duce, dragă, în munți la vînătoare, Că de ai ști cum tremur tu milă ai avea !... Iubire, mult mi-e frică că vre o stîncă mare Sau vre o vijelie în rîpi te-or arunca, Sau vre o gîrlă iute trecînd, din rea-ntîmplare Te-o înghiți, iubite, ori ursul te-o mînca !... Tu știi că pe moș Manea mai astă primăvară Într-o adîncă vale sătenii l-au ...
Ignacy Krasicki - Dialogul unui holtei cu un boierenaș avut, însoțit cu o cucoană de înalt neam
... din vechime cu ruginite cuvinte! Cucernicul meu chelar, ca zăpada înălbit, Strângând umerii ofta, clătind capul și zicând: „De acum a mea odihnă, cum se vede, s-au sfârșit, Nu știu a mea bătrânețe prin ce faptă i-au greșitâ€�. Așa bătrânul grăiră, Și pe-a ...