Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru TRAGE SĂ MOARĂ

 Rezultatele 91 - 100 din aproximativ 312 pentru TRAGE SĂ MOARĂ.

Iacob Negruzzi - Hatmanul Baltag (Caragiale-Negruzzi)

... stânga. Baltag rămâne la urmă pe vârful unei stânci privind în zare spre dreapta, pe unde are intre Zulnia. Stacan se întoarce și-l trage afară din scenă. Joc de scenă, în vreme ce orchestra urmează în surdină motivul corului.) SCENA II SOTIR, apoi CUCOANA ARGHIRIȚA SOTIR (apare în dreapta ... d-tale ar fi așa de simțitoare, pe cât chipul și toată ființa îți sunt de fărmecătoare, un om care te adoră și ar cuteza ți-o spună și te întrebe, ar putea el spere vreodată a fi fericit?â€� (returnela romanței, Zulnia cântă.) SOTIR St... Duduca... (ei s-ascund după copac.) SCENA III ZULNIA, ARGHIRIȚA, SOTIR ... se ridică dimineața până-n ziuă. (iese.) ZULNIA Ei da, mătușică. De vreme ce știi, de vreme ce nu-ți mai pot ascunde nimica, trebuie -ți spun tot, te fac -nțelegi. ARGHIRIȚA Ce -nțeleg! ce vrei -nțeleg, decât că ești o copilă naivă, o neroadă, o nebună! ZULNIA Dacă sentimentul... ARGHIRIȚA Taci cu sentimentul. Parcă numai d-ta știi ce-i ... și paraleul meu, un nerod! ZULNIA Frumos! ARGHIRIȚA Ah! ZULNIA Mândru! ARGHIRIȚA Ah! ZULNIA Sentimental! ARGHIRIȚA Brutal, senzual, desigur un marțafoi! ZULNIA Delicat, duios!... O ...

 

Ion Luca Caragiale - Hatmanul Baltag (Caragiale-Negruzzi)

... stânga. Baltag rămâne la urmă pe vârful unei stânci privind în zare spre dreapta, pe unde are intre Zulnia. Stacan se întoarce și-l trage afară din scenă. Joc de scenă, în vreme ce orchestra urmează în surdină motivul corului.) SCENA II SOTIR, apoi CUCOANA ARGHIRIȚA SOTIR (apare în dreapta ... d-tale ar fi așa de simțitoare, pe cât chipul și toată ființa îți sunt de fărmecătoare, un om care te adoră și ar cuteza ți-o spună și te întrebe, ar putea el spere vreodată a fi fericit?â€� (returnela romanței, Zulnia cântă.) SOTIR St... Duduca... (ei s-ascund după copac.) SCENA III ZULNIA, ARGHIRIȚA, SOTIR ... se ridică dimineața până-n ziuă. (iese.) ZULNIA Ei da, mătușică. De vreme ce știi, de vreme ce nu-ți mai pot ascunde nimica, trebuie -ți spun tot, te fac -nțelegi. ARGHIRIȚA Ce -nțeleg! ce vrei -nțeleg, decât că ești o copilă naivă, o neroadă, o nebună! ZULNIA Dacă sentimentul... ARGHIRIȚA Taci cu sentimentul. Parcă numai d-ta știi ce-i ... și paraleul meu, un nerod! ZULNIA Frumos! ARGHIRIȚA Ah! ZULNIA Mândru! ARGHIRIȚA Ah! ZULNIA Sentimental! ARGHIRIȚA Brutal, senzual, desigur un marțafoi! ZULNIA Delicat, duios!... O ...

 

Ion Luca Caragiale - Conu Leonida față cu reacțiunea

... copil. EFIMIȚA ( cu ironie ): Și-a cunoscut omul nașul! LEONIDA: Vezi bine!… Acu ia spune, cam câți oameni te bate gândul că aibă Galibardi? EFIMIȚA: Sumedenie! LEONIDA: O mie, domnule, numa' o mie. EFIMIȚA: Ei! fugi că mor! și adică numa' cu o mie ... LEONIDA ( întrerupând-o ): Da, da' întreabă-mă -ți spun ce fel de oameni sunt. EFIMIȚA: Ceva tot unul și unul. LEONIDA: Ăi mai prima, domnule, aleși pe sprinceană, care mai de care ... se și el și mergând spre patul din stânga ): Vezi dumneata cum trece vremea cu vorba... EFIMIȚA ( dregându-și patul ): Ei! cum le spui dumneata, tot stai s-asculți; ca dumneata, bobocule, mai rar cineva. LEONIDA ( la pat și intrând sub plapumă ): Mițo, ai zis matale fetii vie mâine mai de dimineață ca facă focul ? EFIMIȚA ( stingând lampa ): Da. ( se-nchină și se așază în pat la dreapta ) ( Odaia rămâne luminată numai de flacăra tăciunilor din sobă ) LEONIDA ... treaba asta? spune matale... EFIMIȚA ( cam în nedomirire ): De, soro, știu și eu? LEONIDA: Apoi, vezi? Dar... s-o mai luăm și pe partea ailaltă, vedem ce-ai mai zici. Bine, chiar revuluție

 

Ioan Slavici - Pădureanca

... făcută: n-avea decât pună caii la câteva căruțe, plece la păduri ca -și aducă oamenii, și apoi ar fi vrut el știe care-i acela, un om din Curtici, care ar îndrăzni facă gură. - Măi taică, eu zic mă duc eu, grăi Iorgovan, iar Iorgovan era feciorul tătâne-său. Busuioc nu prea stetea de vorbă cu oamenii, și unul dintre oamenii cu care ... las de bunăvoie, îi zisese ea atunci; de vrei s-o faci cu de-a sila? De acolo înainte el nu mai voia o sărute, iar acum, cu un an mai bătrțn, îi era ciudă că n-a voit, și n-ar fi vrut deie față cu dânsa, pentru ca nu cumva -l împingă păcatul -i arate că poate voi, dacă vrea, chiar și mai mult. Nu dar la Simina se gândea Iorgovan, ci numai la un fel de Simină ... spicul s-a îngălbenit. Îndată dar ce le-a venit vestea, ei s-au pornit la vale. Și adecă de ce nu pornească? Pe la dânșii nu era holeră. Porunca stăpânirii? Stăpânirea nu cerea nimic de la dânșii; îi oprise numai pentru că voia ...

 

Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Apus de soare

... l-a trecut Dunărea... Și-a pus piatra săpată unde a stat bătălia, mărturisind lumii: Aici, eu am fost frânt, cunoască și știe toată suflarea din țară că a fost cu voința lui Dumnezeu ca mă pedepsească pentru păcatele mele, și lăudat fie numele lui în veacul vecilor. TOATE: Amin! REVECA: În patruzeci și șase de ani, treizeci și trei de bătălii, două fără izbândă și treizeci ... vorbă. REVECA: De unde știi?... Șterge-te la nas... Uf! și ai și sabie... Multe urzici ai tăiat... ȚUGULEA: Sunt moldovean... Țugulea al lui Moghilă... nu râzi de mine... Măria-sa doamna m-a pus -nvăț slujbă domnească... Pân la sabie... REVECA: Sât!... Vine... Scena IV ȘTEFAN vine de la dreapta din ogradă. Mustățile și părul, aproape albe. C-o ... pulpa dreaptă zic doamnei: Oana, piciorul meu. Piciorul meu, vrednic ca Oana. (Scapă sabia într-adins.) Oană... (Oana ridică sabia, i-o dă și dă -i sărute mâna, dar n-o ajunge.) mă cobor la tine, ori

 

Ion Heliade Rădulescu - Gheorghe Lazăr (Heliade)

... era de jale sfânta religie a auzi cineva domneasca rugăciune, care se zice în auzul tuturor ce se află înaintea Domnului, cerând ca fie voia lui, precum se face în cer așa se facă și pe pământ; cerând pâinea cea spre ființă, adică nu ajungă, dupe cum a ajuns fiul omului, mai jos decât fiarele pădurii și păsările cerului, neavând unde -și plece capul; cerând ca le ierte greșalele întocmai după acea măsură, cum pot ierte și ei greșalele celor greșiți (mare legătură! mare vorbă! mare osândă chemată!); cerând -i scape de ceea ce e mai greu din toate --de a nu fi duși în ispită. Câtă jale, zic, era auză norodul aceste neprețuite și dumnezeiești cuvinte într-o limbă ce nu o înțelegea; și în vreme ce bietul copil îngâna aceste vorbe cerești, și ... În vreme de un an, școlarii ajunseră departe. Pe moșiile Tării Românești începură a flutura steagurile noilor ingineri; începură a se trage de mâna românilor triunghiuri înțelese. Era o bucurie

 

Ion Luca Caragiale - Kir Ianulea

... trosnea junghietura - de dragoste multă ce avea pentru el, fiindcă era mititelul mucalit și când se plictisea împăratul de treburile-mpărăției, pe el îl chema, -i spuie lafuri și -i facă giumbușuri. - Ascultă-mă, Aghiuță puiule... Dumneata numaidecât ai iei din comoara-mpărătească suta de mii de galbeni aduși alaltăieri cu zgârcitul pe care-l îngropară cu talerul pârliții de mahalagii, că-ncepuse ... le miroasă - zi o sută de mii de galbeni. Apoi, o te-mpelițezi din cap până-n călcâie în chip de om muritor și te duci pe pământ, în ce loc ți s-o părea mai potrivit. Acolo - ascultă bine, astâmpără-te cu codița! - te căsătorești și trăiești cu nevasta zece ani. Pe urmă te faci că mori; -ți lași acolo trupul, și te-ntorci -mi dai socoteală una câte una de toate pân câte ai fost trecut ca om însurat... Bietul Aghiuță! știa el de ce sta pitit pântre ... zugrăvită și smălțuită, pe care o pusese mai mare peste slugi, poarte cheile și

 

Constantin Negruzzi - Chelestina

... dar cum ea avĂ© o minunată țâneri de minte, au știut scrisoare de rost, și după 8 zile i-au făcut și răspuns. Amorezații noștri iubiĂ© și îs scriia: don Pedro voiĂ© mai mult. De mult cerĂ© voie a veni ca vorovască la zaluzia Chelestinii; așa feli este obiceiul în Ișpaniia unde fereștile slujăsc mai bine pentru noapte decât pentru zi: acolo fac toate întâlnirile. La ceasul când ulița află pustie, amo-rezatu învălești în mantaua sa, înarmează cu sabiia sa și mergi, chemând întru agiutori amoriul și noapte, cătră o zaluzie josâtă și încuiată pe dinlăuntru cu geamuri. Curând geamurile ... va întoarci ea acasă? Ieși-va din târg ca -s ducă caute caii și oamenii lui don Pedro, ci o aștepta? Ea îndoiești, îngrijăști, dar tot mergi. Curând rătăcești pe uliță, singurătate, întunericul, toate înmulțăsc frica sa. în sfârșit, ea întâlnești un om și îl întreabă tremurând dac-îi departe de poarta cetății ... un tropot de cai; gândul său cel întăi au fost cum câ-i don Pedro; al doilea că putĂ© fii călători sau tâlhari: ea

 

Nicolae Gane - Agatocle Leuștean

... de ștrengar și niște mustețe totdeauna bine răsucite, de-ai fi crezut că-i topenie de bietele femei. Nimeni ca dânsul nu era în stare spuie care este chemarea unui bărbat; cum adică un bărbat trebuie știe juca o carte, bate o bilă, suge un pahar și ademeni o femeie. Despre celelalte, nu-i vorbă, era el meșter învețe și pe alții, dar încât privește femeile trebuie mărturisesc că dacă ele ar fi rămas numai în nădejdea lui, ar fi dus sărmanele mult și bine dorul ademenitului, căci, el, bărbatul, în toată ... tatăl tău -i spun tot. El e om de sfat, știe multe, a văzut multe și m-a învăța ce fac. — Haide, răspunsei eu. Întoarce, birjar!... Birjarul întoarse și trăsura se opri dinaintea casei noastre. Dar când sun clopoțelul de la ușă, mă uitai la el și ce văd?... Plângea sărmanul, de-i sărea pieptul, plângea în glas mare, cu toate suspinurile și strâmbăturile unui plâns copilăresc, încât muscalul de pe capră, spăriet ... bun de somn, după care venea negreșit rândul altor câteva taloane de preferans. Avea trei prieteni cu care făcea de obicei partida de preferans, și,

 

Anton Pann - Năzdrăvăniile lui Nastratin Hogea

... Care a rămas de basmu până astăzi tutulor, Pentru că era din fire cam p-o ureche, năzdrăvan, Nu-l găsești însă în faptă fi fost vreun viclean; El șezând odată-n școală, ce îi dete-n simplul gând: - Ascultați, copii – le zise (cu-ntâmplare strănutând) - știți d-astăzi înainte că eu când voi strănuta, Toți bătând îndată-n palme -mi ziceți hair-ola [1] ! Cu-ntâmplare dar odată găleata în puț căzând Și cu ce scoată apă pentru școală neavând, Hogea porunci îndată ca din toți ai săi școlari se lase-n puț s-o scoată vreunul din cei mai mari; Merg școlarii toți în grabă, pe lângă puț se adun, Dar privind ș ... frate, de o ia; Dar am întinz pe dânsa, usuc niște pospai [2] - Nu-mi spui – acela răspunse – că nu vrei mi-o dai ? - Bine vezi tu – Hogea zise – că e vorba cam aci Și mai mult nu e de lipsă stau a ț-o tălmăci. DACĂ N-AI ...

 

Ion Luca Caragiale - În Nirvana

... mișcată de mîhnirea regelui asirian. Eminescu era de astă dată tăcut și posomorît, vorbea foarte puțin și contradicția îl irita. În zadar l-am rugat -mi mai arate vreo poezie sau mi-o citească tot pe aceea care o cunoșteam. A plecat se culce devreme, și dimineața, la amiazi cînd m-am dus la el, l-am găsit tot dormind. L-am sculat. Se dusese acuma supărarea ... a speriat Academia militară cu talentele-i și a dat un examen care l-a făcut pe mareșalul Moltke [1] se intereseze foarte de aproape de soarta lui, hotărît -l ia pe lîngă dînsul. Ca -și încoroneze succesul, militarul s-a dus acasă și, fără lase măcar o vorbă, s-a împușcat. Peste mai multă vreme, cînd am vorbit cu Eminescu de trista împrejurare a militarului ... a avut în ultimele momente bune: acela a fost semnalul sfîrșitului. După cutremur, el nu s-a mai închis în odaie se culce și ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>