Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru FEȚEI
Rezultatele 911 - 920 din aproximativ 1387 pentru FEȚEI.
Ion Păun-Pincio - Ţie Ție de Ion Păun-Pincio Uitarea stearpă m-a robit Și nu-mi mai este dor, Ca-n vremurile din trecut, De zilele ce mor. Și-n locul dragostei de-atunci Și-a patimei nebune, Pe vatra inimei simțesc O pată de cărbune... Iar când în cale-mi te-ntâlnesc, În fața mea când vii, Din ochii mei lacrimi de curg – Curg lacrime
Iulia Hasdeu - La ce cugetai%3F
... călare pe fugaru-mi negru ca un pui de zmeu, Alergam după al slavei, zgomotos și lung alai; Îmi râdeam de-orice pericol! Moartea-n față
Iulia Hasdeu - Singurătate (Iulia Hasdeu)
... ce-n van le cată; Și vom zîmbi, ca de-o erată, De-a lumii cunoștințe scunde! Al nostru ochi descoperi-va Reala față-a tot ce este Și printr-o vrajă, ca-n poveste, Tot universul lămuri-și-va Secretul, care-atunci vorbi-va Din fir ...
Iuliu Cezar Săvescu - Cântarea lui Walmiki
Iuliu Cezar Săvescu - Cântarea lui Walmiki Cântarea lui Walmiki de Iuliu Cezar Săvescu Informații despre această ediție I În țara visurilor mele, cu-adânci păduri de portocali, Acolo unde palmierii înalță frunți cutezătoare, Sub cerul tropicelor roșii, sub foc de raze orbitoare, Acolo unde dorm păunii sub lungi alee de migdali, Demult, demult mi s-arătase, un vis, un lac cu panta lină; Creșteau și florile de lotus, și albe flori de iacint, Și lin de tot plutea o barcă, mai mult în umbră ca-n lumină, Și-n barcă, trist, cânta poetul, pișcând din strune de argint. Cântarea lui, înduioșată, era o sfântă rugăciune, Regret adânc ce se ridică în toată seara către cer; Din glasul lui puteai cunoaște că toate sunt deșertăciune, Că tot ce-n om e mai puternic e dorul vecinic de mister. II “Brahma, Indra, o Kamadeva, Krișna, Agin, o zei puternici, “Puternici zei ce ne conduceți în lupta noastră pe pământ, “Deschideți porțile eterne; sunt drept, sunt sfânt printre cucernici, “Dar arde sufletul în mine de pacea sfântului mormânt. “Mi-ați dat destul, în taina nopții. Sub cortul meu de frunze late, “Să-mpace sufletu-mi, trimiteți ...
Matei Milu - Un om nalt și deșarat
... Matei Milu - Un om nalt şi deşarat Un om nalt și deșarat de Matei Milu Informații despre această ediție Un om nalt și deșarat, La față foarte scurmat, Cu barbă dintr-însu, Vrednic de tot rîsu, Umblă crăcănat, Din șolduri legănat, La chip urît și slut, Să socotește ariftè, Ocara lumii ...
Mateiu Caragiale - Dregătorul Dregătorul de Mateiu Caragiale Smerit stă, dar privirea-i drăcească, ațintită, Trăiește chiar pe pânza ce-l poartă-ntruchipat, Iar grijile și truda adânc îi au brăzdat De cute fața stinsă, firavă, ofilită. Cu duhul său cel ager, cu mintea-i iscusită El multe uneltit-a și câte-a și-ndurat, Ca-ncet, treptat, s-ajungă, slăvit și tămâiat, Șă ție țara-ntreagă sub gheara-i răstignită. De jale și de groază cumplit semănător, Atotputernicia-i de mare dregător, Încununat de faimă fu fără țărmurire, Așa că astăzi lumea se-ntreabă în zadar Ce patimă ascunsă sau ce dezamăgire Se-oglindă peste veacuri în zâmbetu-i
Mateiu Caragiale - Trântorul Trântorul de Mateiu Caragiale În trândavă-aromeală stă tolănit grecește Urmașul lor. Urât e, bondoc, sașiu, peltic. El antereu alb poartă, metanii și ișlic. În puf, în blăni și-n șaluri se-ngrașă și dospește. Și gura-i strâmbă numai măscări bolborosește. E putred, deși tânăr: sărmanu-a fost de mic Crescut pe mâini străine. El joacă din buric, Înjură, se răzgâie și râde-apoi prostește. Îl leagănă maneaua, e veșnic beat de vutcă, Să-ncalece i-e frică, pe brațe-l duc la butcă; Dar, el, ce os de domn e și viță de-mpărat, Ades, făr' să-și dea seama, își mângâie hangerul, Și când în fața morții odată s-a aflat, În trântorul becisnic s-a deșteptat
Matilda Cugler-Poni - Întoarce înc-o dată
Matilda Cugler-Poni - Întoarce înc-o dată Întoarce înc-o dată de Matilda Cugler-Poni Întoarce înc-o dată spre mine fața ta. Dă-mi înc-o dată mâna, s-o strâng în mâna mea Ș-apoi rămâi cu bine! Tu vezi că eu nu plâng? Ce vrei? Așa trec toate și stelele se sting. Pe drumul vieții mele amar, întunecos, Un scurt moment lucit-a surâsul tău duios. Eu nu știam atuncea că multe viețe sunt, Ce nu le-i scris să aibă vr-un bine pe pământ. Tu nu erai de vină și tu nu m-ai trădat. O tainică putere pe tine te-a purtat Și chinurile mele, tot răul ce-ai făcut, În cartea soartei scrise erau, când te-ai născut. Mă duc de unde nime nu poate reveni! Mă duc și-n astă lume nu ne-om mai întâlni. Nu mă uita cu totul! Moartea-i atât de grea Când știi, că nici un suflet nu plânge-n urma ta!
... vrei Ce vrei de Matilda Cugler-Poni Ce vrei să fac cu mine? Eu nu mă pot schimba Și cum e a mea față Așa-i inima mea. Eu nu pot să plec fruntea Și nu m-oi umili, Chiar împăratul lumii Cu mine de-ar vorbi! De văd ...
Matilda Cugler-Poni - Din trecut
Matilda Cugler-Poni - Din trecut Din trecut de Matilda Cugler-Poni În visul nopții câte-odată Văd încă fața ta, Dar tot mai rar mi se arată, Încep a o uita. Acuma nu mai știu cum sună Nici glasul ce-am iubit; Vezi, anii care se adună, De tot mi te-au răpit! Și din trecuta fericire Se stinge ca un vis Și cea din urmă amintire Și ultimul surâs.
Mihai Eminescu - Îmbătrânit e sufletul din mine
Mihai Eminescu - Îmbătrânit e sufletul din mine mbătrânit e sufletul din mine de Mihai Eminescu Îmbătrânit e sufletul din mine Ca un bordei pustiu în iarnă grea. Unde te-ai dus, pe cari căi străine O, tinereță, tinereța mea! Suspine n-am  ah, de-aș avea suspine, De-aș avea lacrimi, plânge de-aș putea! Durerea cea mai crudă, cea mai mare, Aflând o formă, află ușurare. Nimic, nimic! Cântarea spăimântată, Popoare ce-o ridic la Dumnezeu. Imnuri de glorii pe mărimi ce-mbată, Amorul blând și dulce glasul său, Ah! toată lumea este fermecată De umbra unui dor... și numai eu Mă furișez o umbră și nu pot Să scap de ea... de mine... și de tot! Oricine-a plâns și spune că ferice În lume nu-i, acela e-un nebun. Ce știe el ce sunt dureri când zice Că-ntr-al lui suflet armonii răsun  Căci armonie-i orice plâns aice, E-o împăcare plânsul... e un bun. Cel ce nu poate plânge, acela știe Ce-i viața moartă, ce e moartea vie? Acela are-ntr-însul grămădită Vecia-ntreagă de dureri și chin, A ei mărime; ochiul nu ...