Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru (SE) FACE MAI FIN
Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 278 pentru (SE) FACE MAI FIN.
Cincinat Pavelescu - Ce este o epigramă și cum se face%3F
... Cincinat Pavelescu - Ce este o epigramă şi cum se face%3F Ce este o epigramă și cum se face? de Cincinat Pavelescu Țiu de la început să-mi exprim gratitudinea cea mai caldă scumpului nostru președinte care, reluând firul vechilor șezători ale Societății Scriitorilor Români, s-a gândit și la mine și m-a ... cum prietenul meu Rebreanu, cu tot tactul și aleasa lui curtoazie, nu s-a gândit că poate fi o scădere pentru cineva care se crezuse o viață întreagă numai poet liric, să se vadă trecut deodată, fie și în primul rând al scriitorilor umoriști și satirici? O singură mângâiere mă mai liniștește: amintirea unei reflecții a marelui Caragiale. El se plângea, de mult, într-un cerc de prieteni, că e nu Marele Anonim, cum a iscălit fabule în Convorbiri critice, ci un năpăstuit ... și moravuri. La greci, epigrama nu era la origine, cum o indică și etimologia (epi-grafi: a scrie pe ceva), decât o inscripție, mai întâi în proză, apoi în versuri, care se ...
Petre Ispirescu - Numai cu vitele se scoate sărăcia din casă
... stând grecește pre tronul cel vechi și neîntrebuințat. Se frecă la ochi, se mai uită o dată, și ce să vază? O sfrijită de lighioaie, mai urâtă decât ciuma, cu barba adusă de părea că stă să o apuce de nas, cu ochii numai scovârliile, părul îi sta în cap de ... Sărăciei, îi mută gândul. El voia să gonească Sărăcia din casa lui, căci nu putea mistui înfruntarea ce i-o făcuse ea, și apoi nu se îndura să-și lase odrasla pe mâinile cele blestemate ale Sărăciei. Din nou se puse pe muncă, muncă jidovească, se zvârlea omul și în dreapta și în stânga, noaptea o făcea zi, da și din mâini și din picioare, cum se zice, și folos nici cât negru subt unghie. Nevoile îl năpădea din toate părțile și el nu mai știa ce să facă. De câte ori intra în casă, de atâtea ori și sfrijita de Sărăcie îi rânjea în bătaie de joc. Într-una ... limba și o răsturnă jos de pe tron. Sărăcia rămase locului unde căzuse ca vai de ea. Oaia finului fătase un miel; acesta, după ce se
Nicolae Filimon - Rașela și Ristori
... nutream o dulce speranță. Însă omul propune și Rașela dispune! Fiindcă o scrisoare din partea ei îmi anunță că pleacă în Italia și că, înturnîndu-se la Viena, desigur își va împlini promisiunea. Ea se duse la Trieste și d-acolo la Veneția, ca să învețe minte pe proștii de dogi a nu mai arunca inele de briliant în sînul mării, ci să le dea primelor done tragice. Ce va fi făcut acolo, nu știu, tot ceea ce știu ... nu știe ce să crează! Dar lucrul e prea lesne de ghicit: Rașela se cam supărase pe Paris, pe Franța întreagă și pe imperiu; precum se mai supărase odată pe republică și pe restaurație, ce zise? Nu veți avea pe Rașela! Ei bine, nu veți avea o tragediană! Dar bunul Dumnezeu ordonă ... unui vîntișor să sufle; acest vîntișor era chiar acela care făcuse odată să plouă cîrstei evreilor în pustiu. El dar, departe de a mai face de astă-dată o minune așa de mare, făcu alta mai simplă: împinse către țărmii Franței o corăbioară din care ieși o creatură delicată, palidă și aeriană. Această creatură venea din cîmpii auriți ai Toscanii, din ...
... pune totdeauna în mișcare în asemenea ocaziuni, punând în nedumerire pe clienții săi și băgând în sperieți pe cei mai slabi de înger. Acest capac mai servă lui Cotadi și ca perete pe care se urinează mai ales iarna, când e frig afară și nu poate ieși din prăvălie, deși trebuie să-i fie destul de dezagreabil aceasta, capacul fiind atașat la ... servicii, precum și pentru aceea că ține contabilitatea prăvăliei, că dă în fiecare zi grăunțe la păsări și că-l reprezintă pe Cotadi ca procurator mai în toate procesele ce le are, Dragomir este răsplătit cu vârf și îndesat, putând să ia orișicând la Cotadi masa de seară, ce se compune din piciorușe de caracatiță și pâine; pe lângă acestea se mai adaugă în fiecare duminică și sărbători bisericești câte un lighean mare plin cu scorușe, în care de multe ori se ascunde câte un bobinaș de arnici pentru dres ciorapii, ceea ce face lui Dragomir o surpriză din cele mai plăcute. În plus, Dragomir mai are dreptul ca, de câte ori va fi timp de ploaie, să poată împreună cu întreaga sa familie petrece noaptea în jumătatea din stânga unei ... ...
... Fira se ciudește Și mi se sfădește; Fata tort răschiră, Fuse pline-nfiră Și-nfirând oftează, Jalnic lăcrimează Și lăcrimând tace, Căci n-are ce face. Fira mi-o vedea Și din cap dădea Și din grai grăia: Fată, draga mea! Nu știu cum, nu-i bine, Nu știu ce-i ... place, Unul singurel: Numai Ionel! Alt fecior în lume Nu-mi trebui și-anume Io ți-o spun o dată: Decât măritată După alt fecior, Mai bine mă-omor! S-o știi, mamă, bine Asta de la mine! Fira greu râdea Și se cătrănea Și-apoi se răstea: Fă dar cum vei face, Fă precum îți place, Fă de capul tău, Cum vei ști mai rău! Du-te unde vrei, Pieri din ochii mei, Pieri-mi dinainte, Fată fără minte!... Iubea-și Fira fata, Încât era gata Pentru ea să ... Și-au venit vecinii, S-adunară frații Și-au venit cumnații Și-au venit nepoții Supărați cu toții; Care cum venea Prin casă plângea Și se dăulea. Ana-i asculta, Se cutremura Și mi se-nnora, Căci vedea prin casă Lacrimi cum se varsă Și-auzea p-afară Bocete amare Și biata copilă
Ion Luca Caragiale - Greu, de azi pe mâine... sau unchiul și nepotul
... să depărteze cusururile, și-ncet-încet, fiecare luptând în sfera lui de acțiune, să realizăm cu toții, dacă nu idealul unei societăți, măcar o societate mai cioplită, mai cuminte și mai morală. Firește, când vedem atâtea nedreptăți, atâtea prostii și greșeli, atâtea fapte urâte, unele deplorabile, altele ridicule, se revoltă în noi dreapta judecată, și fiecare dintre noi, după putere, protestează și-ncearcă să-nfiereze răul. Dar să nu credem vreodată că protestările și ... iese de la țâța mamei, să treacă la țâța școalei, și pe urmă, de la țâța școalei, la țâța bugetului? D-ta înțelegi că nu mai merge cu vechea sistemă: românul să se nască bursier, să trăiască funcționar și să moară pensionar... E vreme să isprăvim odată... — Dar, în fine — zic—un băiat așa de distins ... pe la unchiul d-tale, care am înțeles că te iubește mult... — Eu? la el? — Da, d-ta, la dumnealui, firește; că așa se cuvine: ăl mai mic la ăl mai mare... și... să nu-l mai
Nicolae Filimon - Schiță biografică asupra celebrului violonist Paganini
... privire repede asupra notelor, apoi îi zise: „Salută, domnule, pentru ultima oară frumosul d-tale instrument, căci de acum înainte începe a face parte din averea mea“, și îndată esecută dificultățile ce i se prezentase cu cea mai perfectă esactitate, ceea ce făcu pe Pasini a rămînea estaziat. După d. FĂ©tis, junețea acestui om estraordinar e plină de anecdote relative ... timp anunță superba sonată militară intitulată Napoleon I . Teatrul ducal, în seanța decisă pentru esecutarea acei piese, era plin de tot ce poseda Ducatele Unite mai prețios și mai sublim în aristocrație, armie și bele-arte; toți așteptau cu cea mai mare nerăbdare efectul acei îndrăznețe compozițiuni, dar cît de mare fu estazul acei adunări cînd văzu pe Paganini că, după ce esecută mai multe din sublimele sale compozițiuni, tăie trei din coardele violinei sale și începu a esecuta cele mai mari dificultăți numai pe coarda de sol ; aplaudele, coroanele și cele mai mari manifestări fu recompensa ce trase Paganini din acea compozițiune neimitabilă, fără a mai adăoga bogatele prezente ce priimi de la principesa și de la aristocrația țării. La 1808, Paganini, dobîndind voia de a face o călătorie artistică, părăsi Lucca, în care nu era să
Nicolae Filimon - Influența cometului asupra artiștilor de la opera italiană
... influența fatală a comeților. Spuneți-mi, mă rog, ar fi murit oare Friederich cel Mare daca nu venea un blestemat de comet să se așeze cu cea mai mare impertinență dasupra Berlinului? Napoleon I s-ar fi dus el oare pe corabia Belerofon, ca să se dea de bunăvoie prizonier eternilor săi inemici și să moară la insula Santa Elena, bătîndu-se cu șoarecii? Dar astea sunt nimicuri pe lîngă acelea ce am să vă mai povestesc; vă rog numai să-mi permiteți a începe d-a capo și după o regulă cronologică descrierea relelor ce au ... bună, și numaidecît se amestecă în treaba aceasta, făcînd o atît de mare revoluțiune în talentele virtuoșilor artiști, încît chiar impresa nu poate să-i mai cunoască; închipuiți-vă dar că d-la Marguerita Zenoni, înaintea deschiderii teatrului, avea o voce angelică, cînta dupe cel mai fin metod al școalei italiane și declama ca Rachela (acestea toate mi le-au spus d-lui Lampugnani, samsarul melodramatic de la Milano, și eu l ... bine timbrată și i-au dat alta, de o calitate nazală și guturală; i-au mai dat încă o durere de stomac, care-l apucă ...
Ion Luca Caragiale - Muzica (Caragiale)
... încă este dubios. Primul îl are țarul Rusiei; gloriosul monarh cântă pe el în momentele-i pierdute și cu oarecare virtuozitate. Al doilea (cel dubios) se află la “Universal Panopticumâ€� din Prater la Viena, care-n vacanță face turnèleîn Orient; acolo el cântă acompaniat de o harmoniflĂ»te. Al treilea se află în “ British Museum â€� și nu cântă decât la deschiderea Parlamentului, la instalarea Lordului Maior și la căsătoria unui membru al familiei ... la Sigmaringen. Acestuia îi lipsește ciocanul original, și se știe că ciocanul este pentru toba mare ce [e] arcușul pentru vioară. În fine, al patrulea se află la noi, în București: da, toba mare din capitala regatului român este un adevărat Stradivarius. Ceea ce e ciudat e că nu se știe hotărât cine este adevăratul proprietar al nobilului instrument: Teatrul Național, Conservatorul sau domnul Mihalache, care cântă pe el cu o virtuozitate nec plus ultra ... privință: trebuie să meargă cineva să-l auză ca să vază ce va să zică un tril eroic. Așadar, o clasă de toba mare ni se împune imediat, cu atât mai mult cu cât românii sunt poporul cel ...
... societate. Mitică are o magazie, un arsenal, o comoară de vorbe, de întrebări, de răspunsuri, cari fac deliciile celor ce au fericirea să-l cunoască. Mai cu seamă pe provinciali, micul nostru parizian îi epatează cu verva lui scânteietoare. El, de exemplu, inventează pe negândite vorbe ca: "Cea mai frumoasă fată din lume nu poate da decît ce are!" sau: "Viața este un vis, moartea o deșteptare!" ori: "Ei! madam Popescu, nu există roză ... doctorie îți recomandă Mitică? - Rădăcină de clește. * Ai cerut o bere și o lași să-i treacă puțin spuma; Mitică zice: - Bea-ți berea, că se răcește. * La Gambrinus: Mitică, la plecare, către băiatul care a servit: - Băiete, mi se pare că mi-a picat o băncuță; vezi, dacă o găsești mi-o dai înapoi deseară; dacă nu, ia-o tu bacșiș. * - Câte ... Ți-ai cumpărat o blană nouă. Te întâlnești cu Mitică. În loc de "s-o porți sănătos!" îți zice: - Bravos! blană ai; acuma, junghi îți mai trebuie! * - Ți-aș face curte, domnișoară - zice Mitică unei tinere telegrafiste - dar vai! n-am curaj; ah! știu cât ești de crudelă! - Cum, domnule Mitică? de unde știi? - Parcă ...
Ion Luca Caragiale - În ajunul crizei
... n'a servit la nimic alta decât la sporirea dificultăților din amândouă părțile. Ministerul nu contează în Cameră pe niciun succes al soluțiunii sale; se pare că d. Brătianu și-ar fi pierdut speranța de-a mai găsi vreo nouă meșteșugire pentru a nu scăpa din mâini portofelul ministerial. Un singur mijloc i-ar rămâne pentru a-și ... Brătianu a strălucit în fine, și dreptatea acelora ce-l conjurau să nu ne arunce cu ușurătate în aventuri politice, ale căror urmări sunt mai totdeauna primejdioase pentru un popor mic a ieșit în fine la lumină. D. Brătianu ne face să culegem astăzi roadele semănăturii d-sale. A jucat totul va banque, și vedem unde am ajuns. În ajunul căderii d-sale, e ... iar pe de altă parte în fața unei Camere de revizuire, nestrămutată în hotărîrea ei d'a nu ceda la aceea ce ni se cere, d. Brătianu se va retrage negreșit. Ce va face însă cabinetul viitor, oricum s'ar compune el, în situația nenorocită, moștenită dela d. Brătianu ? Afară de asta, știm buna credință a d ...