Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru ARĂTARE
Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 107 pentru ARĂTARE.
Ion Luca Caragiale - Oare teatrul este literatură%3F
Ion Luca Caragiale - Oare teatrul este literatură%3F Oare teatrul este literatură? de Ion Luca Caragiale Articol publicat în Epoca din 8 august 1897 ; reprodus după I. L. Caragiale, Opere , ediția critică citată, E.P.L., 1965, vol. IV, p. 315-317. Principiul fundamental al artei în genere este intenția de a transmite o concepțiune prin mijloace convenționale de la om la om; încercarea de a realiza acea intenție constituie opera de artă: ori de ce fel ar fi concepțiunea, - înaltă sau joasă, rafinată sau primitivă, sacră ori profană, - numai cîtuși de puțin să fie o izvorîre nu voită, ci pornită firește din adîncimea, infinită ca și natura ce se oglindește în ea, a creierului omenesc, ea merită să se arate lumii, numai să poată cum; și dacă poate cum trebuie, atunci se va impune înțelesului altor minți omenești, numai capabile să fie a înțelege. Aci stă rațiunea finală a artei umane: înțelesul omenesc. Dar cîte sunt mijloacele convenționale pentru transmiterea unei intenții artistice? Sunt desigur multe și mulți critici au căutat să le clasifice. Din cîți am citit pînă acuma, nu am găsit în nici unul o părere deosebită în ...
Mateiu Caragiale - Singurătatea (Caragiale)
... Când lin și molcom ziua cu noaptea se îngână În fluida oglindă, alături de-al meu chip, În străveziu zăbranic aievea se ivește O tainică-arătare... Adâncele-i priviri Ce se resfrâng prin lacrimi spre mine-și ațintește Iar glasu-i ca-ntr-o rugă, tremurător, șoptește. De mult cunosc ispita ... De-a fi cu totul singur, redă-mi singurătatea... Târziu ușoara șoaptă, încet se stinge, iar. Din ce în ce mai ștearsă, ciudata arătare Pe nesimțite piere din undele-argintii, Când spelb și searbăd cerul iar sângeră la zare Și, deșteptând frunzișul, a dimineții boare Îmi spulberă ...
Mihai Eminescu - Miron și frumoasa fără corp
... la mine. Â Ha! acesta-i mai cuminte! Și să cânte strana prinde: Â Este tare, este tare, Și cuminte, și cuminte, Ș-arătos la arătare. Scărpinându-se la ceafă, Împăratul c-o garafă A venit și c-un sângeap Și, împlându-l, zice: Â Ia fă De mi ... Cei de flori strălucitoare, Picurați, își scutur stropii, Ce lucesc mărgăritare. Pe cărarea-abia îmblată Pintre iarba înfoiată, Trece-un mândru chip de zână, Cu-arătare fermecată Și privire bândă, lină. Și pe ea o haină fină, Țesătură străvezie, Ca o brumă diamantină, Ce în crețuri se-mprăștie. Se lipește sclipitoare ...
Antim Ivireanul - Cuvânt de învățătură la sfinții și întocma cu apostolii împăraț Constandin și Elen
... fapte rĂ©le și necuvioase. Aceasta cunoscând și marele Constandin, cine va putea să povestească smereniia lui cea mare? Cine va putea să scoață la arătare creștinătatea lui cea desăvârșit și cugetul lui creștinesc, pentru ca să se învrednicească dumnezeeștilor făgădueli, pentru ca să se împărtășască bucuriei cei nespuse a ... luptă, neadormita proniia lui Dumnezeu cu o închipuire de cruce pre ceriu carea zicea cu slove de stĂ©le: Cu acesta să biruești, dintru care arătare, întărindu-se bun credinciosul Constandin, atâta de tare s-au luptat cu păgânul de Maxentie, cât l-au biruit desăvârșit și l-au înecat în ... blagocestivul Constandin, pentru ca să răsipească cu lumina credinții norul eresului arianesc. Aici, adevărat, să cuveniia să aibi minte îngerească, pentru ca să scoț la arătare legile cĂ©le sfinte, ce însuș au scris, spre sporiul creștinătății și al credinții celor credincioș, mulțimea besĂ©ricilor carele în multe locuri, în slava ...
Mihai Eminescu - Antropomorfism
... alese. Ș-astfel ea făcând la planuri se-nvârtește prin ogradă Și trezește-n bucuria-i, din gândire somnoroasă, Pe-un clapon, mâhnit călugăr, cu-arătare pântecoasă, Fără creasta de mândrie, fără glas și fără coadă. Și făcând un paa! angelic, îl întreabă de nu-i frate, De nu-i văr ... lume și în lucruri numai sâmburul ș-ideea; Prototipu-l văd în toate, și cu-a geniului scânteie Văd cucoșul lui Mohamet cu-arătare luminată. În sublime revelații a misterului etern, Mulțămesc vestalei groase ce-mi creă această soartă; Dumnezei or s-ospăteze umbra mea când va ...
... fiindcă scaunul n-avea spate și sprijoane, cu mâinile căzute cruciș peste genunchi, fruntea lui puternic lucrată căpătă prin acea poză aplecată un fel de arătare adâncită, părul prin poziția asta era urcat în sus, parte cădea fără ordine peste tâmple unele vițe umpleau fruntea cu argintul lor mătăsos, parte se ... buzele gurii se umflase crețe în meditațiune, iară barba îndoită de aplecarea pieptului își răstea în sus capătul stufos și argintiu, dând întregii fețe o arătare nemulțumită și rebelă. Lumânarea subțire și încolăcită de ceară arămie care sta lipită de masa plină cu cărți deschise întindea mucul negru și crestat și ...
Mihai Eminescu - La curtea cuconului Vasile Creangă
Mihai Eminescu - La curtea cuconului Vasile Creangă La curtea cuconului Vasile Creangă de Mihai Eminescu Pe când țara de jos a Moldovei e semănată numai de coline care, arate primăvara, par, cu brazdele lor răsturnate în soare, niște mușunoaie mari și negre, în țara de sus colinele devin dealuri și văile -r âpe. Cei dintâi înalță coaste albe și neroditoare de lut, pin râpile adânci cresc ierburi mari și nepăscute, pietre grunțuroase dar fără consistență se văd clădite ca pereți în huma cenușie și umedă și prin adâncituri de bălți și pâraie leneșe se așează pe grunzurii pământului o salitră albă și strălucitoare ca bruma. Spata dealurilor e adesea întinsă, șeasă ca palma și de o productivitate mare și regulată, de aceea adevăratul grânar al Moldovei rămâne țara de sus. În văi și deasupra râpilor neroditoare stau risipite satele, pe planul dealurilor, arătura. O deosebire de la această regulă face însă valea Siretului și a Sucevei care, prin perspectiva sa frumoasă, prin mândra depărtare a dumbrăvilor sale și prin acea întinsoare molatecă și strălucită sub o boltă ce pare menită a fi etern albastră, pare un rai pământesc. Pe valea Siretului, ...
Ștefan Octavian Iosif - O viață
... și ea la rându-i, căci nu-i întâia oară Când îi răsare-n minte duioasa cunoștință, Cu părăsita casă și viața-n suferință, Această arătare din vechile poeme, Ce nu cunoaște țară și nu cunoaște vreme, Acest erou romantic visat și zi, și noapte De brudnicele fete cu mințile necoapte ...
Alexandru Beldiman - Tragodia sau mai bine a zice jalnica Moldovii întîmplare după răzvrătirea greci
... noapte, slobozè neîncetat, De fugei, dai peste dracul, unde nu l-ai căutat ; Mulți răniți din întîmplare, alții căzuți morți pe loc, De făceai vro arătare, răspuns era : „Zarar iocâ€�. • • • • • • • • • • • • • • • • • • • â ...
Alexandru Macedonski - Rondelul crizantemei
... abia închipuită, Și mai mult mică decât mare, O crizantemă în mișcare E-mpărăteasa strălucită. Îi este fața zugrăvită Spre-a fi aceeași arătare
... de soare pe coperișurile cetăților bătrîne. Și în singurătatea asta a înserării, deodată o umbră de om ieșit ca din pămînt, ca o arătare, a început să plîngă un cîntec trist de vioară. Cu hainele vechi în bătaia vîntului, zgribulit, cu o bărbie violetă înțepenită de coșul ...