Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru CĂTA
Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 514 pentru CĂTA.
Mihai Eminescu - În van căta-veți...
... Mihai Eminescu - În van căta-veţi... În van căta-veți... de Mihai Eminescu În van căta-veți ramuri de laur azi, În van căta-veți mândre simțiri în piept. Toate trecură: Viermele vremilor roade-n noi. Căci nu-i iubire, ură d-asemeni nu-i Și ce rămase umbra ... pustie rămân. Să-nvie pânza, Rafael astăzi nu-i. Nu-nvie dalta-n mânile cele noi. Moartă rămâne Marmura grea sub ochiul mort. În van căta-veți ramuri de laur azi, În van căta
Grigore Alexandrescu - Eliza Eliza de Grigore Alexandrescu Spune-mi, scumpă Elizo, ce este fericirea? Pe ce țărmuri răsare, ce loc îi e plăcut? E veche ca pământul, împodobește firea, De mult, sau deodată cu tine s-a născut? Am cătat-o-n pustiuri, am cătat-o în lume, Am cătat-o pe dealuri, pe munți și pe câmpii; Am cătat-o-n deșertul eho al unui nume, Pe valurile mării, în titluri, bogății. Zadarnică silință! Fericirea s-ascunde; Fără folos pe urmă-i vedeam că ostenesc; O chemam cu-nfocare, dar nu vrea a-mi răspunde: Te întâlnii, iubită, și-n ochii-ți o găsesc! Vedeți aceste locuri, aceste stânci râpoase? Vedeți pământu-acesta detot nelocuit? Ei bine, aici toate mie îmi par frumoase! Mai mult decât oriunde aici sunt fericit. Eliza e viața ce toate-nsuflețește; Zâmbirea-i e cerească, privirea ei Amor; A ei dulce suflare ăst aer bălsămește, Și grațiile-ntr-însa văd o tânără sor. Dacă ar fi pământul în vechea simplitate, Când cea dintâi femeie în rai s-a pomenit, Frumoasă,-mpodobită cu darurile toate, Și nobila-i icoană în unde și-a privit: ...
... ca fruntea pe moarte, Ce mila o pierde prin cruci de mormânt Cu miros strivit, fără soarte, C-atunci m-ai lua, La mine-ai căta Gândindă, cum e trecătoare O floare. Dar eu nu-s, copilă, decât un amor Ce arde-n o inimă jună, Un glas de pe buze ...
Mihai Eminescu - Ondina (Fantazie)
... ca fruntea pe moarte, Ce mila o pierde prin cruci de mormânt Cu miros strivit, fără soarte, C-atunci m-ai lua, La mine-ai căta Gândindă, cum e trecătoare O floare. Dar eu nu-s, copilă, decât un amor Ce arde-n o inimă jună, Un glas de pe buze ...
Vasile Alecsandri - Baba Cloanța
... la cele fete, Cu ochi mari, făr' de noroc. Vin' la mine, voinicele, Că eu noaptea ți-oi cânta, Ca pe-o floare te-oi căta, De diochi, de soarte rele, Și de șerpi te-oi descânta. Vai! din ziua cea de vară Când, prin luncă rătăcit, Cântai Doina de iubit ... Satana o răpede Către țelul depărtat. Zece pasuri încă grele... Mândrul că și-a dismierda, Ca pe-o floare l-a căta, De diochi, de soarte rele Și de șerpi l-a descânta. Doi pași încă... Vai! în luncă Țipă cocoșul trezit; Iar Satan afurisit ... aude triste șoapte Ș-un glas jalnic suspinând: „Vin' la mine, voinicele, Că eu noaptea ți-oi cânta, Ca pe-o floare te-oi căta, De diochi, de soarte rele Și de șerpi te-oi descânta!â€� 1842, Mircești Note ↑ Fiară-Verde, Sânge-Roș și Hraconit sunt stihii dușmane ...
Ion Heliade Rădulescu - Poema didactică după Boileau și Horațiu
... ce se combin. Și cuvântul niciodată nu meargă-a se depărta De câte vrea ca să spună, vorbe cu zvon a căta. Pentru versurile voastre voi de public vă sfiiți? Critic aspru ce nu iartă voi înșivă să vă fiți. Ignoranța e făcută singură a s ...
Nicolas Boileau - Poema didactică după Boileau și Horațiu
... ce se combin. Și cuvântul niciodată nu meargă-a se depărta De câte vrea ca să spună, vorbe cu zvon a căta. Pentru versurile voastre voi de public vă sfiiți? Critic aspru ce nu iartă voi înșivă să vă fiți. Ignoranța e făcută singură a s ...
Alexandru Vlahuţă - No. 3 No. 3 de Alexandru Vlahuță Publicată în Naționalul , an II, nr. 39, 28 iulie 1891 Dancu zvîrle jos gazeta Cu mutări și-naintări: Se mai scarpină la ceafă, Trist se mai scobește-n nări, Apoi cheamă vistavoiul, Două palme-i dă strigînd: "Dă-mi chipiul de pe masă... Drrace ! Dă-mi-l mai curînd. Și ce-mi umbli-așa zănatic, Și-mi tot cați posomorît? Cască-ți ochii, mii de bombe ! Că-ți bag sabia pe gît." Văd și eu că mi-i eroul Cam nervos, cam zurbagiu; Dar ce vreți? de-atîta vreme, Tot trei firuri la chipiu !... Nu-ntrebați unde se duce: E așa de necăjit ! Numai nasul lui priviți-l, Și pricepeți, negreșit. Bietul om, sărac și vecinic Prigonit de creditori, Doar în păhăruț mai află Mîngîiere uneori ! La o bună-nsurătoare, El, nici vorbă, s-a gîndit, Ca să puie burlăciei Și nevoilor sfîrșit; Și mereu a dat tîrcoale, Dichisit, pe sub ferești; Ochii lui păreau a zice: "Ce frumos sunt ! Mă iubești ?" Din înalta nobilime A acestui orășel, Multe fete, se-nțelege, Au cătat cu drag la el. Însă Dancu e om ...
Ion Heliade Rădulescu - Corbul și vulpea (Heliade)
... să spui? De l-aș auzi o dată N-aș da-o pe lumea toată." Cerbul toate le-auzea, Se făcea că nu simțea: Își căta de cina sa, Cașcavalul își mânca. "Doamne corb! o rugăciune! Excelență!... plecăciune!... Altețea domniei-tale Trece peste-un deal ș-o vale, Încât vestea ți ...
Ion Heliade Rădulescu - Muștele și albinele
Ion Heliade Rădulescu - Muştele şi albinele Muștele și albinele de Ion Heliade Rădulescu Judecată foarte mare oarecând s-a ridicat Între muște și albine, încât lumea-au speriat. Muștele zbârniau tare Și, prin probe vederate, După gust și demâncare Demonstrau ca avocate Trecute prin doctorat (Căci aveau și ochelari, Ca toți docții cei mai mari), Demonstrau învederat, De la una pân' la mie, Că se trag din carne vie Și că tabăra le-e leagăn Și botezul lor în sânge, Că-ntrețin și bărbăția Supărând pe cel ce linge, Căci ele ciupesc eroii Și-i deșteaptă la rezbel Și-i invită la măcel; Ele-mpung și-ndeamnă boii La cărat, la arătură; Ele cailor dau ghes La suiș spre culmătură, Și că unde-o fi să fie, Mai curat și pe-nțeles, La-mbuibări călugărești, La ospețe-mpărătești, Ele mare au protie: La dulcețe, la plăcinte, Cu dreptul de prezidinte Ele-ncep de căpătâi, Ele pișcă mai întâi; Și că-n fine, peste toate, Fără însă , fără poate , Musca este coconeață, Că se pune poponeață Peste tot ce-a viețuit, Peste tot ce s-a mâncat, Pe orice s-a cheltuit ...
Vasile Alecsandri - Ștefăniță Vodă
... din gură-așa grăia: ,,Iată fagul Mihului, Mihului voinicului! Iar pe Mihul dacă-l vrei, Cată drept în ochii mei!" III Domnul drept la el căta, Ochii lui se încrunta. Iar ciobanul se schimba, Gluga lui își arunca Și deodată se-arăta Cu zelar, cu buzdugan, Cu haine de căpitan. Apoi ...