Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru MIROSI (A CEVA)
Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 88 pentru MIROSI (A CEVA).
... vânt. A fost desigur o mare imprudență din partea acestei dame să plece de-acasă așa, trei ceasuri după dejun, fără să guste ceva, mai cu seama că, din cauză că se grăbea să nu scape ora de rendez-vous la pavilionul central, a dejunat așa de ... la madam Georgescu; fați ținste?... Mă! băiete, o halbă!... da să nu-mi pui guler de gheneral! Târgul e în toiul lui... Lume, lume, e ceva de speriat, pe onoarea mea! După ce plătește d. Mitică, zice madam Petrescu: - Haideți întâi pe la oale, că am promis să cumpăr un fluieraș ...
... Sunt nouă case pân-acolo, Și câinii dorm în bătătură. Pășesc încet, aud cum suflă Puternic vitele sub șură. Îmi bate inima m-apropii. Zăresc ceva?... Ori mi se pare... Ba da, o umbră e în poartă; Și nici un semn, nici o mișcare... Ajung în dreptul ei... Cum tremur! Și ... S-a revărsat asupra lumii O sfântă rază de iubire, Și toate-au tresărit atuncea Ca de fiorul cel dintăi... Iubito, farmecul acesta Are ceva din ochii tăi! II Vezi, să ne scrii cum-ei ajunge... Și mama-n prag rămâne tristă. Privirea mea caut-aiurea O fluturare de batistă ... mine, Urzind, pe-o clipă de iubire, O lume de povești senine, Te urmăresc în cartea asta, Ca și cum unele cuvinte Ar mai păstra ceva din glasul, Din respirarea ta fierbinte; Ș-adesea când mă-neacă plânsul De-atâta dor, de-atâta jale, Eu îți sărut aici privirea Și urma ...
Ion Luca Caragiale - Pastramă trufanda
... uiți! că numaidecât să facă păcum i-am scris eu cu hainele astea rămase de la tata... și... Ar fi vrut Aron să mai spuie ceva, dacă nu-ncepea să se legene corabia de plecare; a lăsat sacul lângă Iusuf și a sărit repede afară pe mal ...
Emil Gârleanu - Cioc! cioc! cioc!
... vâră-te colea, dă de scorbură, în scorbură de alune, și, cum e iscusită, a înțeles ea că-n alune trebuie să fie ceva. Plisc are, slavă Domnului! Craț! iaca și miezul. Bun! Craț-craț-craț, s-a pus pe mâncat. Din ziua aceea venea în fiece ...
Dumitru Stăncescu - Țiganul și popa
... prea e mic să-l mai împărțim, abia ne mai ațîțăm pofta, și de săturat, nici gînd. Hai mai bine să facem vreo prinsoare ori ceva, și care-o cîștiga, ăla să mînînce purcelul tot. — Ce prinsoare să facem, părinte ? — De, eu știu ?... se gîndi popa nițel. Eu zic ...
Dimitrie Anghel - Zi de sărbătoare
... investigație își urma explorațiile pînă ce ajunse în fața butoiului și se opri ca Oedip în fața unei enigme. Tăcut și filozofic fi făcu ocolul, mirosi îndelung cu rîtul lui roz, temeinic își ținu infima coadă întoarsă în semn de întrebare și, apoi, fie prin voință, fie dintr-o imperioasă necesitate ... de miros coprinsul și punînd în mișcare toată lumea măruntă de aripi, de coarne și de copite, ce tînjea după soare în ziua ceea ploioasă. Ceva nou se petrecea, în sfîrșit; o fîntînă abundentă de veselie curgea dezrobită de un rît, un elixir, în care soarele își lichefiase puterea robită în ...
Petre Ispirescu - Luceafărul de ziuă și luceafărul de noapte
... copaci înalt și acolo scăpă. Siminoc descălecă și el, priponi calul, făcu focul, scoase merindele și începu să mănânce lângă foc, aruncând și ogarilor câte ceva. - Aoleo! cum mi-e frig, zise Muma-păurii, îmi clănțănesc dinții. - Dă-te jos, îi răspunse Siminoc, de te încălzește la foc. - Mi-e frică ...
Petruț Pârvescu - Câmpia cu numere - Geometria visului
... într-o zi care venea din viitor descompusă dintr-o eroare perfectă dintr-un echilibru absurd geometriei castrat pe toate laturile deopotrivă mai inventînd cîte ceva sub soare mai deschizînd cîte o fereastră oarbă 2. cîtă demnitate atîta pudoare în tranșeele cărnii mercenarii dorinței se sinucid anonimi arhipelagul inocent al oricărei ...
... mai acum câtăva vreme. Îi e sete. Dar din urmă glasul aspru acum al stăpânului nu-i dă răgaz. Bouleanul e deprins, mai așteaptă încă ceva; și nu întârzie mult: o vargă i se așterne pe spate, lăsând o dungă peste pielea udă. Omul țipă: — Sireace, sireace! Mânca-te-ar ...
... și mers, cărau numai pe acolo fân și lemne, și n-avea cine și pentru ce să meargă călare, ba încă pe vremea lucrului. Pentru ceva bun nu mai mergea nimeni. — Parcă ne gonesc, îi zice tătuca Anicuței, că prea iute mai merg. La crâșmă trebuia să tac, să-mi ... or fi fost de la mașină. Cum gândise tătuca, așa ș-a fost, domnule, cu adevărat. Acel cu cămașa roșie, om zdravăn, tare, ceva mai dihai decât cum îs alții, își opri calul, și tutstrei îl apucară pe tătuca. — Stai, așa și pe dincolo. Unde-s banii? â ... sufletul. Mori fără pocăință. Și începură a-și arăta asupra tătucăi blestemățiile lor, da tătuca în loc să-i roage, să plângă ori ceva, se mâniase și i-a luat la pieptănat cu toată, vrasăzică, asprimea. — Ce, zice, v-ați aninat de mine, blestemaților? Ticăloși mai ...
... și mers, cărau numai pe acolo fân și lemne, și n-avea cine și pentru ce să meargă călare, ba încă pe vremea lucrului. Pentru ceva bun nu mai mergea nimeni. — Parcă ne gonesc, îi zice tătuca Anicuței, că prea iute mai merg. La crâșmă trebuia să tac, să-mi ... or fi fost de la mașină. Cum gândise tătuca, așa ș-a fost, domnule, cu adevărat. Acel cu cămașa roșie, om zdravăn, tare, ceva mai dihai decât cum îs alții, își opri calul, și tutstrei îl apucară pe tătuca. — Stai, așa și pe dincolo. Unde-s banii? â ... sufletul. Mori fără pocăință. Și începură a-și arăta asupra tătucăi blestemățiile lor, da tătuca în loc să-i roage, să plângă ori ceva, se mâniase și i-a luat la pieptănat cu toată, vrasăzică, asprimea. — Ce, zice, v-ați aninat de mine, blestemaților? Ticăloși mai ...