Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru PEȘTE
Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 119 pentru PEȘTE.
Ion Creangă - Ursul păcălit de vulpe
... se ce să mai facă, ca să poată găsi ceva de mâncare. Șăzând vulpea cu botul întins pe labele de dinainte, îi vine miros de pește. Atunci ea rădică puțin capul și, uitându-se la vale, în lungul drumului, zărește venind un car tras de boi. — Bun! gândi vulpea. Iaca ... peștele din car jos. Țăranul mâna, carul scârțâia, și peștele din car cădea. După ce hoața de vulpe a aruncat o mulțime de pește pe drum, bine...șor! sare și ea din car și, cu mare grabă, începe a strânge peștele de pe drum. După ce l ... i mai era foame! Tocmai când începuse a mânca, iaca vine la dânsa ursul. — Bună masa, cumătră! Ti!!! da' ce mai de pește ai! Dă-mi și mie, că ta...re! mi-i poftă! — Ia mai pune-ți pofta-n cuiu, cumătre, că doar nu pentru gustul ... cumătre! da' nu știi că nevoia te duce pe unde nu-ți e voia și te-nvață ce nici gândești? Ascultă, cumătre: vrei să mănânci pește? Du-te desară la băltoaga cea din marginea pădurei, vârâ-ți coada-n apă și stăi pe loc, fără să te miști, până despre ziuă ...
Gheorghe Asachi - Sirena lacului
... Pe încet, nu-ș' ce, se pare Apele s-a turburat ; Iată că acum răsare, Frumușel, din a lor sin Un pește de tot străin. Precum junii cînd pe lac, În a lor gioc de la țară, Bour cu o piatră fac, Care luciul apei ... De-aur pete străluceau Pe spinarea-i delicată Ș-aripioarele aveau O coloană-mbrilantată ; Din cap, ca aluna mic, Luceau ochii lui pitic. Dar cel pește minunat D-îndată a sa făptură În femeie a schimbat Cu angelică figură ; De pe capul cel frumos Se deștinde-un ... ce au încetat Copilașu-a lui plînsoare, În leagăn l-a aninat, Preste ramurile-ușoare Și schimbă figura sa În un pește, cum era. Ea se-nveste-n solzi de tot, Aripioarele-i răsar, Unda o despică-n not, Prefăcută-n pește iar ; Apa-n giur s-au înspumat, Ea la prund s-a cufundat. Dar de cîte-ori a purtat Casnicul în ...
Mihail Kogălniceanu - Un vis al lui Petru Rareș
... i s-a dat și porecla de Majă. Tocmai în vremea alegerii, el era dus la Galați cu măjile sale, ca să prindă pește. Îndată ce numirea sa de domn fu declarată, mitropolitul și cu boierii trimiseră mai multe steaguri de slujitori și curteni cu rădvane de a ... puie pe tron. Petru Rareș se întorcea atunce de la Galați și ajunsese la Docolina, ca să mâie acolo peste noapte, cu zece care cu pește, fieștecare cu câte șase boi. Peste noapte Petru visă că dealurile, și cel de dincolo de Bârlad și cel de dincoace, era de aur cu ... de mult îi aștepta și, suindu-se în rădvan, porunci să plece la scaunul țării. —Da noi ce om face, doamne, cu carele cu pește? îl întrebară argații. — Să fie carele cu pește, cu boi, cu tot a vostru, le răspunse Petru v [odă ], și veniți după mine la Suceava, să vă fac cărți de scuteală ...
Cincinat Pavelescu - Unui căpitan
... Pavelescu - Unui căpitan Unui căpitan de Cincinat Pavelescu Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV I care mânca la masă de obicei numai pește De ce mănâncă Nicu pește La orice masă cu-atât zel? Ar vrea pe toți să-i devoreze Ca să rămâie numai el! II Aceluiași Gras și roșu de sudoare ...
Ion Luca Caragiale - Dă-dămult... Mai dă-dămult
... puturos... Măgar! Găsește un baboi în noroi. — Să-l duc la halde mama... Ce mai ciorbă, iu, iu, iuu! Dar ce se pomenește? Acel pește, după ce zvâcnește, și vorbește: — Dragane, gâligane, țigane, nu mă face ciorbă. — Hatunci, rasol. — Nici rasol. — Hatunci, humplut. — Nici umplut ... grozav a amenințat și foarte tulburat a zbierat: — Bine! bine! Nu zic: se-ntâmplă uneori copil din flori! Dar din pește, doamne ferește! nu se pomenește. Împărăteasa a leșinat. Barlaboi, făcând spume la gură de-i curgeau pe barbă, a ordonat: â ... mijlociu, și unul rar dă corn dă caprioară dă munte, care n-a cunoscut la sufletul ei caprior — și copilul hăsta din pește sa le pazească trebuiește, și sa horrdoni sa vie haicea toți cu toții și tineri și batrâni, și urâți și frumoși și curați și puturoși ... i iasă sufletul. — Să spintecați baboiul ăsta și să-l facem ciorbă! Să-l dăm diavoliței să-l mănânce! Dar ce se pomenește? Acest pește, nu numai zvâcnește, și vorbește... — Nu mă face, împărate, ciorbă. — Atunci, rasol. — Nici rasol. — Atunci, umplut. — Nici umplut. — Atunci ...
Petre Ispirescu - Luceafărul de ziuă și luceafărul de noapte
... și se duse la pârâu gâfâind. Aruncă undița și nu trecu mult, și văzu pluta undiții mișcându-se. Trase undița: când, ce să vezi? un pește mare, cu totul și cu totul din aur. Doară că nu-i căzu leșin de bucurie. Darămite când îl văzu împărăteasa? Ea fu și mai ... Găti împărăteasa singură cu mâna ei peștele și mâncară. Ea îndată se simți însărcinată. Roaba care ridică masa văzu pe talerul împărătesei un os de pește și o bătu gândurile să sugă acel os, ca să știe și ea gustul bucatelor gătite de împărăteasa. Cum supse osul, se simți și ea ...
Alexei Mateevici - Expoziția din Kiev
... oțelului, cărbunelui de pământ și altele. Afară de aceste clădiri, frumoase la vedere, tot aici expoziția a avut multe așezăminte folositoare: iazuri cu pește, unde se arăta cum să se înmulțească peștele; pădurării, unde se puteau primi felurite lămuriri asupra pădurăritului, despărțituri de albinărit, mătăsărit și multe altele. În ...
Gheorghe Asachi - Peștile și păscariul
... Gheorghe Asachi - Peştile şi păscariul Peștile și păscariul de Gheorghe Asachi Un mic pește, Mare-a crește, Dacă zile va avea; Dar prinzându-l tu abia, Să-i dai drumul, iar să-ți vie, Ar fi mare ... pe tine-oi frige; Deci în sac așteaptă-un pic! Crapu-i zice-n a lui limbă: Ce-i să faci c-un pește mic? Cu un mare, rog, mă schimbă, Că în zamă sau friptură Nice-s de-o îmbucătură; Lasă-mă să mă fac crap, Că de ...
Grigore Alexandrescu - Lișița, rața și gîsca
... Cișmegiu; acolo invitați Erau din înalt ordin a hotărî în sfat O pricină de stat, Adică prin dezbateri adînc să chibzuiască Pentru un pește mare, cu ce sos să-l gătească. Căci lebăda gîtoasă Voia să dea o masă; Mare le fu gîlceava și lungă convorbirea: Prezidentul le zise ...
Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Fanta-Cella
... de peste ape, cântece moștenite de la strămoșii lor. "Eviva! colț fericit al lumii, cu adieri și calde, și răcoroase. Cât vei fi bogat în pește și aurit de soare, vom pluti în copăile noastre până în matca Adriei." "Apus norocos, ce momești vietățile undelor și le arunci în ochiurile plășilor ... până la umeri; piepturile lor cu păr roșcat, stufos și creț; rași, uscați, cu toarte de argint în urechi. Coșurile de cătină stau încărcate cu pește proaspăt. Femeile îi așteaptă fluturând batistele pe înălțimi. Copii coborând în cârduri îi întreabă, din depărtare, dacă au prins raci, crabi și stele de mare ...
Petre Ispirescu - Băiatul cel bubos și ghigorțul
... nu-ți face păcat cu mine, că mult bine ți-oi prinde și eu vrodată. Băiatul se minună de asta; cum de să vorbească un pește? Simți el că trebuie să fie aci la mijloc ceva năzdrăvan și-i dete drumul în puț. Fata împăratului nu voia cu nici un chip ... nu știu ce dregea, că se pomenea, fără voia lui, trecând pe la curtea împărătească, ia așa, numai ca să treacă. El își uitase de pește. Acum își aduse aminte de dânsul, și ducându-se la puț întrÂo zi, se uită înăuntru și zise: - Pește, peștișor, ghigorțule dragă, mi-ai zis că ai să-mi prinzi bine odată, odată; rogu-te, scapă-mă de bubele astea uricioase și împuțite. N ...