Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru PUNE LA SOCOTEALA
Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 155 pentru PUNE LA SOCOTEALA.
Mihai Eminescu - La curtea cuconului Vasile Creangă
... dosul curții se întinde-n patrat, cu șanț, pomătul, florăriile, via și prisaca. Aceasta este arătarea stereotipă a satelor și curților, fără privire la modificațiunile întâmplătoare care individualizează pe fiecare din ele. Caracterul vieții de sat este liniștea și tăcerea. Ziua, oamenii fiind la lucru, numai copiii se joacă cu colțul drumului, babele detot bătrâne șed torcând la umbră pe prispă și moșnegii adunați la crâșmă își petrec restul vieții lor bând și povestind. Abia sara, când satul devine centrul vieții pământului ce-l înconjură, se începe acea duioasă armonie ... pentru gineri că mai toți samănă cu ai regelui Lear. Și Dumnezeu îl știe că el nu era omul care să ceară lucruri mari de la gineri-său. Un loc la masă și unul la sobă și acel cuviincios respect. El își ridicase fesul asudat de pe fruntea asudată și netedă pe care erau urcate de dinapoia capului vițe de ... Cum ținea tablaua întinsă, se vedeau gropițele cele mai tinere în coatele mâinilor. ― Ș-apoi ia zi-mi, cam ce vânt te aduce pe la mine, Porfirie. Mă bucură că nu-s cel din urmă pe la care te abați, zise Vasile privind c-un fel de compătimire ...
Calistrat Hogaș - La Pângărați
... de la Viișoara, cotirăm la dreapta și apucarăm drumul mare ce duce spre Pângărați, și de-a-colo mai departe, printre munți, până la Prisacani la granița ungurească. Soarele de-abia scăpătase după-amiază și căldura unei arzătoare zile de Cuptor era în toiul ei; un vânt însă ușor, ce veșnic ... pălăriile pe masă și bețele prin colțuri, cum am face noi, părinte Varsanufie, să vedem pe cuvioșia-sa, părintele egumen? Am voi să căpătăm de la sfinția-sa blagoslevenia pentru mas noaptea asta în mânăstire, fiindcă-i târziu și nu ne mai putem întoarce la oraș. — Apoi l-îți găsi d-voastră la stăreție, domnule Grigoriță, dacă n-a fi plecat la târg. — Da dac-a fi plecat la târg, întrebai eu amestecându-mă în vorbă, de la cine cerem noi blogoslovenie de casă si masă în mânăstire pentru noaptea asta, părinte Varsanufie? — Apoi îți găsi d-voastră pe părintele Vavila, răspunse ... cotloane ale vieții și regulelor călugărești. Astfel scoborârăm o scară, urcarăm alta, cotigirăm prin câteva săli singuratece și largi, străbăturăm toată lungimea unui cerdac de la al doilea rând, cotirăm
Antim Ivireanul - La Dumineca Vameșului, cuvânt de învățătură
... ca să vă cercetăm sufletește, de vreme ce m-au rânduit Dumnezeu ca pre un nevrednic să vă fiu păstor și părinte sufletesc și învățătoriu la lucrurile cĂ©le ce ar fi spre folosul mântuinții sufletelor voastre. Pentru care lucru aveț datorie cu toții, de la mic până la mare, să mă ascultaț la cĂ©le ce vă învăț de bine și de folos, că acea ascultare nu o faceț mie, ci lui Hristos, după cum zice la 10 capete ale Lucăi: Cel ce ascultă pre voi, pre mine ascultă și cel ce să leapădă de voi, de mine să leapădă. Așijderea și ... ne-au arătat și ne-au învățat acĂ©ste taini, ca prin mijlocul lor să ne curățim de păcate și să-l înblânzim asupra noastră la scârbe și la nevoi. Dară noi, deaca auzim pre cineva că înjură [în jurăminte] de cĂ©le ce am zis, în loc de a-l certa ... până întru unul a cunoaște și a cerca pre domnul. Căci fiind orbiț de deșărtăciunile cĂ©le lumești, nu ne bucurăm la altceva făr numai ...
Barbu Paris Mumuleanu - Cei mari
... nobili, sînt figuranți : Și cu mesele ce dau, Și mai mari defăimări au, Că satură și hrăiesc Pe corbii ce-i păgubesc ; Iar nu dau la cei lipsiți, La cei săraci și smeriți, Ci la bîrfași ce le spun Basne la ei cînd s-adun. Toate cei mari cîte fac Pentru fală că le plac, Nu fac pentru ajutor, Sau gîndind la viitor, Fac s-auză că-i slăvesc Băsnașii ce-i lingușesc. La curte cînd plec și vin Vor să vază cum să-nchin Oameni mulți care-i aștept Cu mîinile strînși la piept. Ei gîndesc că nu-s născuți, Ci din cer de sus căzuți, De a fi poruncitori, Celor mici stăpînitori, Iar cei mici ... mai osteni, Ș-ntr-aceste fumuri fac Cu cei mici orice le plac. Dau cu caleștile lor Peste cei mici de-i omor. Zioa umblă la plimbări, Noaptea șed la desfătări Șed la cărți, dau, păgubesc, Pierd avutul părintesc. Vin la zioă, desperați, Par că-s lei înverșunați. Se culcă degrab' gemînd, Spume, foc pe nas lăsînd. Apoi dorm pînă la ...
Ion Luca Caragiale - Ce este "centrul"
... Ion Luca Caragiale - Ce este "centrul" Ce este "centrul" de Ion Luca Caragiale La ce servește discuția de cuvinte, cârcota de vorbe seacă de miez ? la nimica decât la pierdere zadarnică de vreme. Poporul român, cu minte și fatalist din fire, a avut totdeauna această credință. Dacă te apucai cu un român ... nu se lasă, cu atât i se încarcă mai rău socoteala. În zadar țipă dreptatea în bietul om, geaba tot arată el răbojul și face socoteală lămurită și dreaptă în frica lui Dumnezeu: avocatul îl ia la zor cu gură de Târgoviște, și bietul Mușat, dacă vede și vede, ca să scape de tâcâitura ceea de moară stricată, închee cearta cu: Poate ... viitor. Și încă ceva: marele om de stat ne-a somat să-i spunem numele șefului partidului conservator; îi spuserăm; noi îl somăm, la rândul nostru, să ne spună, nu numele șefului partidului Centru, căci acest strălucit nume s'a afișat cu acest titlu la toate răspântiile, într'un chip vrednic a face invidioși pe cei mai vestiți autori de reclame americane; îl somăm să ne spună vreo ... ...
Ion Luca Caragiale - Procedee electorale
... ne spre a ilustra îndeajuns istoria scandaloasă a celor din urmă alegeri. Astfel, în puține cuvinte, comitetul central din București se pune la dispoziția comitetelor din județe pentru orice trebuință vor simți ele, de natură a se satisface prin concursul puternic ce le-ar putea da ... decât pentru col. I și II; despre celelalte două, nici nu-i trece prin gând I. P. S. Sale că vor îndrăsni a pune vreun obstacol la reușita candidaților drept credincioși. Obstacolele și dificultățile pe cari marele partid, - dela cel mai neînsemnat, Warszawsky, până la cel mai de frunte, d. C. A. Rosetti, - trebue să le înlăture, sunt de o mulțime de feluri. Vom căuta a cita ... celor cu păsuri, și asupra fiecăruia din aceștia comitetul electoral local scrie pe larg observațiile sale. De exemplu: D. X... opozant, are un nepot judecător la tribunalul de aici; ține la el ca la un fiu al său; vrea încă să-l lase moștenitor. Junele se zice că a comis mai multe abuzuri, și acum după mai ... multe denunțări, este amenințat a-și pierde postul și a fi dat în judecată. Dacă nepotului i s'ar ...
Anton Pann - De cînd ploaia cu cîrnații
... că vestea asta De la altul n-a ieșit, Ci chiar proasta lui nevastă Ar fi spus-o negreșit. Și atuncea cum fusese La un bîlci cu alți bărbați Și cu sine adusese În traistă niște cîrnați, Vine în grabă acasă, Să face speriat nespus, Strigă nevastă să iasă ... ai găsit? Nu știi că de stăpînire Avem strașnice porunci Pentru așa tăinuire Ca să pedepsim cu munci? De aceea nu ascunde, Ci scoate tot la maidan, C-apoi de nu, vei răspunde În cazne pîn' la un ban. Iar el de aste cuvinte Fără a se-nfricoșa, Cu coraj stînd înainte, Urmează a zice-așa : - Boierule! mie ... văz, care-mi sînt dușmani? Pîra cere și dovadă, Oameni buni de crezămînt, Că așa pot o grămadă Să vorbească numa-n vînt. Atuncea zapciul pune Pe pîrîșul la mijloc Și către el zise : -Spune, Cum l-ai văzut ș-în ce loc? - Eu nu-l văzui, el răspunse, Ci numai am auzit. Vecinul ... a-nfundat, Și află că chiar nevasia Sori-sii au arătat. Deci pe ea dac-o aduse, Afară pe toți a dat, Și ...
Mihai Eminescu - Pentru păzirea auzului
... Mihai Eminescu - Pentru păzirea auzului Pentru păzirea auzului de Mihai Eminescu Dacă auzi în aer cântare dulce, veche, O taie chiar cu sila de la a ta ureche  Căci cântecele-acestea te-nchină dezmierdării Și-ți leagănă simțirea pe undele uitării; Se varsă înlăuntru-ți a ... cu ceară. Nu spune-un basmu numai poetul cel vorbareț De eroul Odisseu cel mult meșteșugareț: Și-au astupat cu ceară urechea, să se culce, La glasul de sirenă adormitor de dulce, Ș-astfel putut-a numai corabia-i s-o poarte Pe lângă a lor ostrov ... gura lor ca gura muierilor să fie. Păreau c-a lor ființe sunt cu muierea gemeni, Cântau cu glasul dulce și rugător asemeni. La cânturi desfrânate ei ascultau cu haz, Se îmbătau de patimi, se îmbrăcau cu-atlaz Și numai în odihnă și-n desfătări de rând, Culcați pe ... astfel împodobindu-l, el rădăcina-adapă Cu o mult prețioasă, mirositoare apă. Spre a-și păzi mireasa de orice ochi obraznic, Străjeri el pune-n poartă, epitrop pune
Ion Luca Caragiale - Boris Sarafoff
... să ne vedem de treburi. A. și B. (cu mult sarcasm către D.): Mersi, monșer... D.: Dar... Toți ceilalți trei: Mersi, monșer, și la revedere... Zicând acestea, pornesc să iasă . Dar D . , atins până-n suflet de malițiozitatea confraților, li se pune în cale și, emoționat, după ce a făcut, încruntându-și fruntea, apel la o inspirație, le zice cu un ton suprem: - Domnilor! un moment!... Știu unde este!... Câte ceasuri sunt? - Două fără zece. - Stați aci! Vă conjur să ... mare, mî! și ărdei și vin! - Și pe urmă? întreabă băiatul. - Pî urmî, fleicî și ărdei! Până să execute băiatul comanda, tipul se scoală de la masa lui și, cu mâinile la spate, se duce să se uite la reclama ilustrată, atârnată pe peretele dimpotrivă . Unul dintre confrați se scoală și se repede spre masa de la care s-a ridicat tipul; dar tipul iute se-ntoarce în loc, îl ajunge la masă, tocmai când vrea să s-aplece spre piciorul din stânga al scaunului, și-l împinge binișor, dar cu destulă putere, ...
Ion Creangă - Ioan Roată și Vodă Cuza
... și Tololoiu, Grigore Cuza și alți câțiva de-alde aceștia, care, ținându-se de obiceiurile strămoșești, în toate sărbătorile ascultau cu evlavie slujbă bisericească de la început până la sfârșit, cântând și citind la strană de-a valma cu dascălii și preoții bisericii; iar la zile mari, ca să le ticnească veselia, împărțeau bucățica de pâine cu orfanii, cu văduvele și cu alți nevoiași, cum apucară din părinți. Atâta-i ... în străinătate, numai cu franțuzească și nemțească, erau cârtitori asupra trecutului și cei mai guralivi totodată. Vorba, portul și apucăturile bătrânești nu le mai veneau la socoteală. Și din această pricină, unii, în aprinderea lor, numeau pe cei bătrâni: rugini învechite, ișlicari, strigoi și câte le mai venea în minte, după cum ... o cruțare! Și astăzi împușcă-i porcii; mâine, vacile și boii; poimâine, căișorii; în altă zi ie-i oile dinapoi cu grămada și du-le la curte. Îți poți închipui, măria-ta, ce urgie grozavă era pe capul meu! Văzând eu de la o vreme că nu mai încetează cu jafurile, mi-am luat inima-n dinți și m-am dus la ...
Alexei Mateevici - Tovărășiile de cultură pe la sate
... Alexei Mateevici - Tovărăşiile de cultură pe la sate Tovărășiile de cultură pe la sate de Alexei Mateevici Zilele trecute, aflându-mă la țară, am șezut la vorbă cu un sătean așezat la minte și cunoscut în sat prin bună chibzuință în toate trebile lui. Vorbind de una, de alta, fără voie am ajuns la ceea ce tot îl doare pe moldovanul nostru în ziua de astăzi — la socoteala școlii. După cum am priceput din cuvintele lui, țărănimea cam simte lipsa de școală moldovenească. — Uneori, când îți vine feciorul de la școală, îl mai pui să-ți citească ceva, să știi ce se mai face pe lume. Ș-apoi, dacă nu înțelege mai nimic, nu știe ... fel, destul de bine întocmite atât culturalicește, cât și economicește. Acolo ele vin în ajutorul școlilor poporane, răspândind cultura în mijlocul sătenilor de toate vârstele. La noi în Basarabia ele în adevăr ne pot sluji de mijloc și pentru dobândirea învățăturii în limba părintească, fiind alcătuite din moldoveni cu dragoste pentru ... său puțin câte puțin o lărgime tot mai mare în toate cererile vieții de azi. Asemenea tovărășii fără îndoială ar putea să se prindă tare ...