Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru REUȘI SA FACĂ (CEVA)
Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 45 pentru REUȘI SA FACĂ (CEVA).
Ion Luca Caragiale - Articol de reportaj
... Ion Luca Caragiale Soliditatea informațiilor mele. Reportajul ca gen literar. Profesor dr. Leyden. Părerea doctorului german despre România. Microbul bolii. Băile reci. A. Sa Principesa Maria. M. Sa Regele. Criza culminantă. Prințul e salvat. Convalesccnță. Un coș cu fragi. Temeri de nouă complicațiuni. Iarăși dr. Leyden. Concluziune. Bârfitorii interesați. Post-scriptum. SOLIDITATEA INFORMAȚIILOR ... cu un ușor accent caracteristic german: — Barol d'honneur! taca eu n-am vost german, am frut să vii rumen. — Ce impresie îți face, iubite doctore, capitala noastră? — Îmi face, zise doctorul, impresia unei butii pe care o spală cu lanțuri, rostogolind-o într-un gang boltit, unde arhitectul a reușit să obție ... se administreaza o baie rece, care variază după trebuință între 7 și 4 grade minus. Să vedem ce făcea în vremea aceasta A. SA PRINCIPESA MARIA În timpul crizelor, principesa a avut ideea sa meargă la călugărie într-o mânăstire din țară, în cazul de extremă nenorocire. A. Sa s-a ferit însă să exprime până acuma cuiva această intențiune, ca nu cumva să întristeze și mai mult pe M. ...
... ce se numește Turnul lui Traian, loc de observare demn de acei oameni în care toate erau mari, virtuți ca și crime. Ca să vorbim ceva cu călugărul ce ne însoțea, îl întrebarăm ce mână puternică a făcut acel drum? "Traian", ne răspunse el; până aici foarte bine, dar ... Â "În timpul când se bătea cu Mircea." Â "Dar Mircea a trăit cu o mie de ani în urmă." Â "Aceasta nu face nimic, Dumnezeu a putut să învieze pe Traian." Aci părintele ne lăsă fără cuvânt, căci, deși se vedea ușurel în istorie, dar era ... ca cea mai completă probă de cuvioșie și cel mai mare serviciu ce poate cineva să facă lui Dumnezeu. Cu un cuvânt, un om care face o peșteră, oricum ar fi trăit în lumea aceasta, este sigur că ar fi mântuit în cea viitoare. Aceste cuvinte semănau zise ca să ne ... din nefericire ne lipseau și mijloace, și voința de a pune în lucrare îndemnul. Ca să nu fim însă crezuți de eretici, dădurăm ceva părinților ca să ne comemoreze. "Aveți și ceva ...
Ion Luca Caragiale - Plagiatul Zola-Bibescu
... un roman consistă din cuvintele tehnice ale mecanicilor de la drumul-de-fier. Zola a făcut cu multă răbdare vocabularul lor: taie cuvintele, face o grămadă mare din ele, și apoi ia câte un pumn din grămadă și presară peste paginele sale, cum se presară zahăr și scorțișoară peste ... a întrebuința opera prințului Bibescu numai ca un izvor de date sigure asupra mișcării corpului 7, se-nțelege că nimeni n-ar fi avut ceva de spus; cu toate că și atunci onestitatea literară ar fi reclamat o declarare cât de trecătoare, o notiță măcar, în care să se facă ... a luat imaginele telles-quelles și le-a transpus într-o deosebită ordine, presărând printre ele câte o propozitie a sa, care în genere se potrivește foarte puțin cu întregul pe care-l plagiază. Deși Zola nu a avut un proces în fața justiției ...
Nicolae Filimon - Impresiuni de la opera Favorita de Donizetti
... care tratăm. Vocea lui, după ce că este de un timbru multicolor, apoi este atît de puțin sunătoare încît, la frazile acelea unde orchestrul sună ceva mai animat, nu se aude deloc; de unde vine că multe din pasagele cele mai interesante ale operii rămîn negustate de public. Cu toate acestea ... contra, pline de veritate. Vocea acestei soprane e țipătoare, fără espresie și de un caracter nedecis; aceste defecte sili pe artista noastră a face din partea muzicală a rolului Favoritei un ce nesuportabil, iar în jocul de scenă ne dete ocaziunea a vedea tot aceea ... Publicul însă, țiind astă-dată socoteală de meritele ei, îi aruncă mai multe buchete compuse din cele mai simbolice vegetale. D-l Colombo, prin vocea sa convulsivă și tremurătoare, făcu din partea muzicală a rolului lui don Alfonso, regele Castiliii, un ce de puțină importanță. În amoarea noastră pentru ... simțirea muzicală și cîntă după un metod foarte bun; are însă defectul de a forța prea mult la notele de sus și aceasta face ca acele note să iasă alterate sau mai bine neîntonate. Ca artist dramatic e foarte bine cunoscut publicului nostru, și aceasta ne scutește de a ...
Nicolae Filimon - Schiță biografică asupra celebrului violonist Paganini
... Gheretti și în șase luni reuși a învăța contrapuntul liber aplicat la stilul instrumental. Înturnîndu-se iară la Genova la 1797, întreprinse prima sa călătorie artistică, împreună cu părintele său, și după ce se prezintă pe scena celor mai principale teatre ale Italiei și electriză pe aceia ce-l ... inspiră lui Paganini un mare amor pentru acest instrument, pe care îl cultivă cu succes în singurătatea unei vile unde trăia în retragere cu amanta sa. Devenind mai în urmă forte în esecutarea acestui instrument, găsea cea mai mare plăcere a compune sonate pentru violină cu acompaniamentul de chitară ... care nu avea decît două coarde, pe cea de sol și cea de mi , cu care acest straordinar violonist voia a esecuta compozițiunea sa. Tendințele acei miraculoase compozițiuni erau de a interpreta diferitele faze ale unui amor romantic. Coarda de mi reprezinta pe juna amantă, iar cea ... „Ai făcut lucruri care în adevăr trec peste puterea umană și aceasta îmi dă curagiul de a pretinde de la măiestria ta ceva mai mult; voi o compozițiune numai pe o coardă și atunci vom crede că faceți parte din ființele supranaturale“. El promise a face ...
Ion Luca Caragiale - Autoritate
... foarte interesantă — un tânăr poet și literat, fruct prețios al unui gimnaziu de provincie: tânărul meu a renunțat să termine cursurile, neputând reuși la examenul de corigență de la septemvrie. Prețiosul fruct, după trei ani de gimnaziu, s-a simțit destul de copt și, revoltat contra ... așa de largă pe oase ca și mânecile pe piele. Foarte rău trăit. Am ajuns la birtul unde dejunam și l-am poftit să ia ceva. A căzut mai mult decât s-a așezat, foarte obosit, pe un scaun. Acum îl aveam în față și-l puteam ... dădea un aer mai interesant: era distincția suferinței. Deși îmi spusese că dejunase cu câteva minute mai-nainte pe drum, l-am invitat să guste ceva împreună cu mine și nu m-a refuzat. A mâncat: ochiuri la capac, varză cu carne, o friptură pe grătar, brânză ... și o cafea după masă, în sfârșit une bonne fourchette; apoi i-am dat țigări — nu știe că trebuie să zică merci când primește ceva — e și tânăr. Cu multă satisfacție am văzut că paliditatea tânărului meu — îl cheamă Nicu Ionescu — dispărea încet-mcet pe măsură ce ...
Constantin Dobrogeanu-Gherea - Tendenționismul și tezismul în artă
... a lămuri în ce și cum; e așa de puțin deslușit, încât mărturisesc că n-am putut pricepe în totul ce vrea să spună d-sa. Chiar la începutul broșurii, d-sa arată deosebirea între noi astfel: ,, D-sa (adică eu) pune ideea socială pe planul întâi, iar arta pe al doilea. Aice ne deosebim... Literatura însă, și în special poezia, după părerea noastră ... în poeziile lui are tendințe liberale, progresiste? În cele câteva pagini unde e vorba despre mine dl Roman zice: ,,Greșeala dlui Gherea este că nu face deosebirea între util și poetic, pe care o face H. Spencer..." Mai departe, dl Roman îmi ține o lecție despre faptul că poate să fie un lucru foarte folositor, fără a fi ... în câteva cuvinte mai sus, putem foarte bine să luminăm acele câteva chestii foarte însemnate pe care le ridică dl Roman și care, după d-sa, îl deosebesc de mine. Așa e, de pildă, chestia folositorului în artă. Estetica metafizică se răscoală împotriva întrebuințării cuvintelor folositor și vătămător. ,,Folositor și vătămător ... pe deplin convinși că liberarea de sub jugul străin... e un lucru sfânt. Un poet care, în versuri înflăcărate, va pleda pentru această liberare, va ...
Cincinat Pavelescu - Antologia epigramei românești
... filozoful Conte Keyserling, un aer de spiritualitate latină și de umor spontan și sănătos. Epigramele antologiei sunt precedate de o bună introducere, în care se face un istoric aproape complet al acestui capricios gen literar. Este de netăgăduit că supremul maestru al tuturor epigramiștilor a fost Martial. Dacă s ... inscripție și transformând-o într-o armă ascuțită de polemică și duel. Epigrama, totuși, de-a lungul veacurilor, a mai păstrat ceva din caracterul primordial al inscripției. Când vezi un monument, te întrebi, cu ce scop e ridicat și de cine? Inscripția monumentului îți răspunde. Tot astfel ... sale au însă norocul să fie adoptate aidoma de masa foiletoniștilor literari. Iată pentru ce articolele sale sunt primejdioase. Chiar o eroare a sa, voită sau întâmplătoare, se popularizează. Modestia sa de om cu înaltă cultură ignorează probabil autoritatea de care se bucură cuvântul său scris în provincie, și o butadă a sa, în genul celor pe care le arunca MallarmĂ© uneori, ca de pildă: un critique est une personne qui se mÄ�le de ce qui ne ...
Ion Luca Caragiale - Notițe risipite
... M-am prefăcut că mă gândesc adânc si, cu tonul celei mai sigure teorii, am început: - Amatorul lucrează de plăcere morală, si ce produce îi face totdeuna plăcere — artistul lucrează de nevoie intelectuală, și foarte rar îi place ce face. Și e natural să fie așa. Amarorul nu cere să-și exprime în opera lui toată gândirea și simțirea: în orice producție, el își vede ...
Constantin Stamati-Ciurea - Omul enigmatic
... în aer ca ciocârlia deasupra cuibușorului, pe care amorul i l-a pregătit din florile vieții și în care să-l aștepte iubita sa. Dar iată că deodată se-ntunecă seninul, iluziile dispar, crivățul realismului cu o suflare rece îi îngheață căldura inimii, smulÂgându-i florile speranțelor. Dușmana ... cu toții la dejun. Mă așezai în capătul mesei, când Romfort, intrând în sală, se puse pe scaunul de lângă mine. Ce schimbare în fizionomia sa nu de mult atât de sălbatică și acum atât de blândă și binevoitoare. — Ei, domnule, îmi zise el, ți-a trecut spaima ... de ciudată în timpul uraganului. — Asta am luat-o seama noaptea, văzându-te pe puntea navei... îi făcui aluziune. — Da, îmi răspunse el ceva pe gânduri, am socotit că uraganul va continua și astăzi, dar am greșit. — Cum? D-ta ai dorit poate asta? îi zisei cu totul ... urmă caută prilej dorind să-l prade pe cel dintâi. Voii să contrazic ideile lui atât de ciudate, când deodată cloÂpotul vaporului vesti intrarea sa în portul Odesei. Cu o exclaÂmațiune de mulțumire săriră toți călătorii de la masă, năbușind pe puntea vaporului. Cel întâi am sosit eu acolo ...
Constantin Stamati-Ciurea - Floricica codrului
... ieșită, ce spărgându-și pragurile sprăvale, răstoarnă totul ce-i stă în cale. Așa și torentul furios și orb al poporului liberat zdrobi în repejunea sa impetuoasă însuși pe domesticitorul său. Toate aceste acte colosale se săvârșiră cu o așa spontaneitate, că chiar istoria s-a oprit uimită cu ... înÂcepând de la a lui corpolență până la cea mai neînsemnată proprietate. Pe el îl numiră corifeul boierimii din Ucraina. ReșeÂdința sa era o casă sau, mai bine zis, o mulțime de odăi lipite una de alta, alcătuind un ciudat labirint de vreo sută de des-părțituri ... mic Hrițko se făcu jucăria și distracția slujitorilor curții, iară la urmă, când copilul ajunse în vârstă de 10 ani, îl luă Klimenko în reședința sa în funcțiunea de paj. Trecură ani și Hrițko din băietan se alese un flăcăuandru isteț și dibaci la vânători așa, că ajunse la demnitatea a ... arătă mai târziu pe potica șuvuietă un călăreț ținând cu o mână frâul calului, iară cu cealaltă apărându-și fața de crengile copacilor din calea sa. Călărețul era Hrițko; el sosind dinaintea bojdeucii sări din șa și, apropiindu-se de bătrân, cu respect îi sărută mâna. — Bine te-am găsit ...