Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru SIMȚ
Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 188 pentru SIMȚ.
Paul Zarifopol - Flaubert și Anatole France
... se găsește numai în căsătorie și în viața regulată. Hotărât, dl Laujol nu era romantic, ci, cum vă spun, om de experiență și de bun-simț, avea, pe deasupra, și cultul artei, era, prin urmare, un om cum nu se poate mai bine. Totuși, echilibrat așa cum îl vedem, și-a ... pierdut sângele rece când a citit corespondența lui Flaubert; fiindcă, zice France: ideile lui Flaubert trebuie să înnebunească pe orice om de bun-simț. Laujol scrie: să reușești în viață e și asta o capodoperă. Să lupți, să speri, să iubești, să te însori, să ai copii, să-i ... nu asuda căutând adjective potrivite, nu avea spirit «greoi și confuz» ca Flaubert, «qui sua lentement ses superbes livres»4. Echilibrul și bunul-simț sunt valori invulnerabile, desigur; ele garantează omului mulțumiri curate și potolite. Și totuși!... Să acuzi, cu așa stăruitoare strictețe, pe un om că e inconsecvent ... Georges Ohnet. Hotărât, exasperarea este un păcat care se ține neîndurat de oameni, până și de cei absolut inteligenți și cu cel mai limpede bun-simț. France își bate joc fără cruțare de Flaubert care, într-o conversație particulară, ar fi zis că viața, pe vremea lui Homer, era mai puțin ...
Bogdan Petriceicu Hasdeu - Dumnezeu (Hasdeu)
... pipernicit... Un cântec, numai unul și cel mai de pe urmă, Aș vrea să smulg din mine... Dar unde-i? Nu-l brodesc; Acum îl simț aice, și-l simț deja departe, Și-l simț că-i pretutindeni, și simț că-l simț mereu. Eu nasc o cugetare, și dânsa-și ia avântul, Nemic n-o mai oprește în spațiu sau în timp; A mea-i ...
Paul Zarifopol - Caragiale și Domnul X
... Comparat cu Ludovic XIV, Domnul X are, în materie de artă și gust, le point dhonneur strașnic de sensibil are un fel de al șaselea simț, mai delicat decât toate celelalte: simțul cultural național. Domeniul acestui simț este domeniul pasiunilor celor mai vehemente ale domnului X. Ca toate pasiunile, chiar cele mai nobile, și pasiunile acestea, caracteristice Domnului X, îl fac pe ...
Paul Zarifopol - Din registrul ideilor gingașe
... libertate Sat și mahala Spre viața ușoară Ciomagul candid Revolta contra istoriei Burgezie romantică Un popor nepolitic "Sufletul slav" Marxism amuzant Genii agitate Trepte istorice Simț de clasă Paradisul impreciziei Conspirația esențială Toleranță Chestia dezarmării după strictul bun-simț
Vasile Cârlova - Păstorul întristat
... putere Sau bogăție eu nu doresc. Acestea toate drept o părere, Drept nălucire le socotesc. Dar mai puternic, greu a supune Orice simțire, simț pe amor, El, izvor dulce de-ntristăciune, Lesne aprinde foc tutulor. Iubesc prea dulce o păstoriță Cu chip prea dulce, prea drăgălaș! Pentru ea numai ...
Paul Zarifopol - Poezia românească în epoca lui Asachi și Eliade
Paul Zarifopol - Poezia românească în epoca lui Asachi şi Eliade Poezia românească în epoca lui Asachi și Eliade de Paul Zarifopol Simțul nostru literar actual ne face să gustăm unele versuri din Psaltirea lui Dosoftei nu numai în savoarea lor de trecut depărtat; ci găsim în ele și o frumusețe directă: arhaismul lor e în acord cu sentimentul nostru viu al trecutului. Din contră: poezia de la sfârșitul veacului XVIII și începutul veacului trecut, de la Văcărești prin Cârlova și Hrisoverghi, până la Asachi și Eliade Rădulescu, ne insuflă, în definitiv, o atitudine dezaprobatoare. Pentru gustul cititorului de astăzi, acele încercări poetice sunt valori mai mult său mai puțin degradate, și nu simplu învechite. În mare parte, acea poezie ne apare, cum atât de exact spune dl profesor Densusianu despre Văcărești ca poezie lăutărească. În adevăr pentru noi acea literatură a căzut în bună parte la nivel suburban. În ea noi nu aflăm parfum de arhaism, ci aer de semicultură. Însă, desigur, au rămas din acea epocă versuri în care se învederează o poezie nouă, o poezie în continuitate vie cu poezia de astăzi. În asemenea margini putem recunoaște în acea literatură începuturile poeziei noastre moderne. E ...
Iancu Văcărescu - Primăvara amorului
... Ș-însumi mulțumit cu mine Mă duceam și mă culcam. Dormind astfel într-o noapte Somnu-ntâi, ca vre un ceas; Mă deștept, înțeleg șoapte, Simț că de copil e glas. Strigând întreb: "- Cine este? Cine-aicea s-a băgat? Cine-aici fără de veste A-ndrăsnit ... bucurie Pe loc închinări trimit. Prin armonie nespusă De acord unsunător; Firea e-n mișcare pusă; Orice ton resun-amor!! Înlățită mi-e simțirea Acum simț deosebit, Simțind văz deosebirea De simțit și de simțit. Sângele mi s-înnoește, Mințile mi se desleg, Orice glas mie-mi vorbește, Orice ton eu ... La simțirile-nălțate Al meu glas e neajuns. Dar mi-e inima deschisă Ș-în lăuntru ei văzut, Spune cu o mută zisă Că ce simț mi-e prea plăcut! Ajung ca în aromire, De plăcere îmbătat, Când d-Amor cu o zâmbire Ca din vis sunt deșteptat. "- Tinere iubite!-mi ...
Paul Zarifopol - Artă și virtuozitate
... și mai generale și mai precise: atâta vedere, atât abuz, asemene mișcare, trecute în vorbe, cu lăcomie savantă de a apuca amănuntul, cu simț atât de sigur al valorilor, cu o atenție căreia nu-i scapă nici un accent perceptual, ne fixează o mărturie și de vigoare artistică și ...
Mihai Eminescu - Antropomorfism
... un greier Ce ucide. Al lui suflet pe-al ei suflet -navuțește... Și cucoșul care moare naște-n cel ce-l mistuiește, Cine știi ce simț
Garabet Ibrăileanu - Viață și moarte
Garabet Ibrăileanu - Viaţă şi moarte Viață și moarte de Garabet Ibrăileanu 1. Se zice că trece timpul. Timpul nu trece. Timpul nu trece niciodată; noi trecem prin timp. După cum unui călător din tren i se pare că trec arborii din câmpie, așa și nouă ni se pare că trece timpul. În realitate nici arborii, nici timpul nu trece, noi suntem acei ce trecem. Timpul e veșnic același, asemenea lui și în repaos etern ca și spațiul. 2. De multe ori dorim a schimba o grijă mică, prezentă, pentru alta, deși mai mare, dar îndepărtată. 3. A tălmăci existența lui Dumnezeu e a avea pentru fiecare tălmăcire o altă noțiune de Dumnezeu; a tălmăci neexistența e a avea o singură noțiune, un singur scop: că nu-i. 4. O, moarte! Tu ne rănești mereu pe noi, dar numai prin aceasta tu ne aduci aminte de rănile pe care noi, mai ales, le-am pricinuit. Și după cum gândul morții prietenilor face mai ușor ca să ne împlinim datoriile către ei și ne scutește de chinurile conștiinței, tot astfel moartea ia cu dânsa, din nenorocire, când în adevăr vine, o ...
Ion Heliade Rădulescu - Poema didactică după Boileau și Horațiu
... care nu cunosc cât prețuiesc, Cred că sunt un geniu mare și pe sine s-amăgesc. Oricare sujet se scrie, fie simplu ori sublim, Bunul simț s-aibă cu rima acordul cel mai intim. În van pare că-unul d-alta nu se pot apropia Rima e sclavă și știe-a ... se spune, pe-nțelesul tuturor, După vorbe îngâmfate nicidecum nu alergați, Cu termeni ce nu-și au locul frazele nu le-necați. Tot spre bunul simț să căte; dar aci ca s-ajungem Calea e alunecoasă și-anevoie s-o ținem; Puțin de ne vom abate, îndată ne rătăcim; Drumul rației ...