|
|
||
|
Vezi și:ÎMPODOBIRE,
ÎNFRUMUSEȚA,
MOȚA,
POALĂ,
GĂTI,
GĂTEALĂ,
ÎNZORZONA,
JANILIE,
LĂICER,
ȘICUI,
CEAPRAZ
... Mai multe din DEX...
(SE) ÎMPODOBI - cuvântul nu a fost găsit. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru (SE) ÎMPODOBIRezultatele 1 - 10 din aproximativ 197 pentru (SE) ÎMPODOBI. Constantin Stamati - Măgarul împodobit ... bogat Și să aibă un măgar pe care umbla călare, Împodobindu-l frumos cu tacâmuri scumpe foarte; Deci mergând pe dânsul la primblare, Oamenii i se închina, dându-se din drum deoparte; Iar măgarul socotea că oamenii lui se închină, Și de-aceea se făcuse mândru și foarte sumeț, Și așa de îndrăzneț, Că pe uliță mergând, buzna peste oameni da, Sau arunca din picioare spre a-i ... Odată însă măgarul din grajd afară ieșind, Și viindu-i chef să umble singur pe ulița mare, Ca să facă haz, văzând Oamenii cum i se-nchină, Au început să și zburde, să zvârle și să-i lovească. Dar cine au fost de vină, Dacă oamenii cu parul au început să ... sade numai măgari, Fie cât de podobiți Și cu aur poleiți, Și aibă măcar protectori pe toți boierii cei mari. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Măgarii, ca și ciocoii, întocmai se bizuiesc, Când se știu proteguiți, Și de înțelepte sfaturi nicidecum nu se Ivan Andreievici Krâlov - Măgarul împodobit ... bogat Și să aibă un măgar pe care umbla călare, Împodobindu-l frumos cu tacâmuri scumpe foarte; Deci mergând pe dânsul la primblare, Oamenii i se închina, dându-se din drum deoparte; Iar măgarul socotea că oamenii lui se închină, Și de-aceea se făcuse mândru și foarte sumeț, Și așa de îndrăzneț, Că pe uliță mergând, buzna peste oameni da, Sau arunca din picioare spre a-i ... Odată însă măgarul din grajd afară ieșind, Și viindu-i chef să umble singur pe ulița mare, Ca să facă haz, văzând Oamenii cum i se-nchină, Au început să și zburde, să zvârle și să-i lovească. Dar cine au fost de vină, Dacă oamenii cu parul au început să ... sade numai măgari, Fie cât de podobiți Și cu aur poleiți, Și aibă măcar protectori pe toți boierii cei mari. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Măgarii, ca și ciocoii, întocmai se bizuiesc, Când se știu proteguiți, Și de înțelepte sfaturi nicidecum nu se ... focul. Joacă deasupra mlaștinilor în vîlvătăi albastre, înșelînd drumeții rătăciți ; tremură aureole viorii deasupra comorilor ascunse, își prelungește viața în fosforescențe, închizînd-o în putregaiuri, se urcă în stea și se coboară leneș pe suprafața oceanelor, mijește tihnit aprinzînd lumini trandafirii la gura vetrelor, arde ascuns și înflorește în roză uriașă deasupra craterelor vulcanilor, se furișează în zigzagurile fulgerelor albastre, știe să fie uriaș precum știe să fie și scînteie, îi place să se facă temut precum a adorat să fie și divinizat de la începutul vremurilor. Același și divers, fie ascuns îndărătul ochilor noștri sau după ... peste o miriște, urcă greoi povîrnișul vreunui vulcan și, scormonind în cenușile reci, suflă cu grijă în cel din urmă tăciune ce stă gata să se stingă, întîrzie în cine știe ce iesle părăsită și aprinde, jucîndu-se deasupra capului unui copil adormit, o aureolă, și cîte nu face el, întunecatul călător. Cînd vine iarna însă, îl prinde, se vede, urîtul și, aducîndu-și aminte de Pandora pe care a născut-o, se furișează în tîrgurile mari, caută cu de-amănuntul, pătrunde din casă în casă, lăsînd pretutindeni în vetre o mînă de jăratec lucitor, prin mii de ... Antim Ivireanul - Dedicația Psaltirei românești, tipărită la București, în anul 1694 ... simțitoare lume cu toată frumusĂ©țea ei, ca o grădină cu multe fĂ©liuri de flori, ca să-și aleagă cĂ©le de folos, să se împodobească trupĂ©ște. Și i s-au dat și lumea cea de sus den suflarea dumnezăiască, den carea, cât va vrea, să-și înfrumusețĂ©ze ... râvnitoriu dumnezăeștilor fapte, și te nevoești cu toată osârdiia de aduci multe fĂ©luri de roduri sufletești, pentru ca să aibă preavoslavnicul tău nărod să se adape sufletĂ©ște. Iară mai vârtos de toate, precum zice acest fericit David, ai iubit podoaba casii lui Dumnezău, care iaste sfânta bisĂ©rică. Și ... Paul Zarifopol - Cenzurarea lui Andersen ... speranță în bunătatea lui Dumnezeu, pe ici-pe colo chiar și în acea omenească. Asta era pe atunci. Astăzi, între toate ideile comune cu care se împodobea sufletul burgheziei liberale și se îmbăta uneori și inima proletarului de pe vremuri, nici una nu-i atât de compromisă ca ideea umanitară. Clasele sociale dacă nu sunt în fiecare ... gust, ea poate fi salutară, dacă ciocnirea violentă a acestor adevăruri nu va însemna cumva, în practică, întoarcere la stări primitive în care se vor naște adevărate povești populare, iar nicidecum idile și parabole pentru pomul de Crăciun al burgheziilor umanitare din vremea lui Andersen. Dacă vremile sunt așa ... proastă din punct de vedere pedagogic. Proastă ca gust și ca intenție morală. E de prost-gust să inventezi oameni bogați, așpri la suflet, care se convertesc și devin umanitari-trandafirii la vederea unei rândunele moarte sau a unui fluture cu aripioarele sfârșiate. Și e faptă de prostie voită ... copiilor ca imagini adevărate ale vieții. S-a fabricat astfel o literatură proastă și de prisos. Poveștile populare nu sunt sentimentale. Acolo personajele se bat și ... Alexei Mateevici - Expoziția din Kiev ... mașinile și meșteșugurile tiparului într-o clădire, acoperită cu sticlă, venea despărțitura negustoriei. Aici o mulțime de pavilioane, iarăși foarte frumoase, unde nu numai că se vindeau felurite meșteșuguri, dar se arăta și pregătirea lor împreună cu toate noutățile fabricării. Așa fiind, despărțitura asta era totdeauna plină de lume, ce năvălea într-însa cu sutele. Aici ... de pământ și altele. Afară de aceste clădiri, frumoase la vedere, tot aici expoziția a avut multe așezăminte folositoare: iazuri cu pește, unde se arăta cum să se înmulțească peștele; pădurării, unde se puteau primi felurite lămuriri asupra pădurăritului, despărțituri de albinărit, mătăsărit și multe altele. În cele de pe urmă despărțituri era înfățișată și Basarabia noastră: albinăritul ... îndelungată oaspelui expoziției să nu-i fie urât. Pentru atingerea țintei acesteia (adecă pentru înveselirea musafirilor) expoziția a avut o despărțitură anumită, ce se numea „Orășelul de înveseliri al expoziției“. Aici se afla un teatru, o menajerie cu fel de fel de fiare și păsări rare și nevăzute, adunate din cele mai depărtate părți ale lumii. În ... haz“, îndată ce intrai într-o odăiță și te puneai într-un scrânciob, toată casa prin lucrarea unei mașini anumite începea a ... ... ai dat reînviere l-al dragostei altar, Din suvenirul nostru în veci nu va apune, Căci ea a fost hotarul trecutului amar! Ea se împodobise cu-al primăverii soare Și se-ngâna voioasă cu frumusețea ta, Dar tu-mi păreai mai dulce și mai încântătoare Decât chiar primăvara care ne încânta. O! cât erai atunce de ... Alexei Mateevici - Colindele Crăciunului ... — și ei parcă mai răsar oleacă înaintea Crăciunului și caută să s-anine la vreun lucru, ca să nu zică tinerii că numai ei se gătesc de Crăciun creștinește, iar moșnegii nu fac nimic. Și în tot lucrul ce se face înaintea Crăciunului se simte o bucurie mare, că va da Dumnezeu și vor veni acuși sărbătorile sf. ăântuluiî Crăciun și toți sătenii, țăranii muncitori, se vor pune pe chef și veselie. Bucuria asta este scrisă pe toate fețele. Dar, se înțelege, că de sărbători cea mai mare bucurie o simte tinerimea și băiețăraia satului. Și cea mai însemnată pricină a bucuriei tineretului sătean ... Pietrele s-au despicat. După fiecare colindă, colindătorii îi urează pe gospodari la mulți ani cu sănătate. Mai este încă obicei ca fiecare colindă să se sfârșească cu următoarele cuvinte: — ,,Bună vremea ș-o colindă, ș-o bucată de plăcintă". Din colindele aduse mai sus se vede că ele sunt un amestec de povestiri luate din cărțile bisericești cu chipurile făcute de mintea țăranului moldovean sau, mai bine zis, strecurarea povestirilor ... Crăciuneasă. Casa lor este împodobită cu flori și cu fel de fel de ierbi verzi și frumoase. Zugrăvirea curților lui Crăciun și ale lui Ajun ... Matei Milu - Pe aceasta îi gîci-o ... îi nimeri-o, O babă cu fumuri de frumoasă, Dar o foarte mare mincinoasă, Zavistnică, clevetitoare, Ocarnică, hulitoare, Grăiește cu necontenire, Răcnește, țipă de piire, Se împodobește, zarifefsăște, Se Paul Zarifopol - Caragiale și Domnul X ... și de sus. Hm! ce atâta vorbă pentru niște comedioare...! am auzit zicând, acum douăzeci de ani, pe unul dintre junii eroi ai democrației, cum se zice, române, care pe atunci se umfla într-o nouă înflorire, elegantă și importantă. Era un om cu deosebire iritabil tânărul care descoperea cu superioară siguranță inferioritatea lui Caragiale. Cine știe ... te felicit că ți-ai dus fata să vadă o asemenea farsă care este de o degradare a teatrului național și care abia se poate juca la târgu Moșilor. Acesta se chiamă Noua Direcțiune! Indignarea civică din care pornește acest document o cunoaște istoria literaturii române din alte diverse izvoare, cu prestigiu mult mai înalt decât ... de aproape douăzeci de ani, n-a mai scris altceva decât oarecare siluete și tipuri penru Universul. Printre acele oarecare siluete și tipuri se află figurile straniu întunecate cum sunt casierul Anghelache, Cănuță om sucit și tipurile de cerșetori, de un așa curios humor posomorât, în Ultima emisiune; se ... Kir Ianulea, pe Ianuloaia și pe Negoiță, pe domnul Stavrache cârcimarul din În vreme de război și pe frate-său popa, hoțul de cai? Cum ... Grigore Alexandrescu - Mănăstirea Dintr-un Lemn ... acum n-aveam a mai vedea nici munți înalți, nici ape mărețe. Râuri multe, dar mici, care curg în deosebite direcții, care aci se împreun, aci se despart și se întâlnesc iară, ca să intre deodată în râul cel mare, dealuri în proporția apelor, dar împodobite de crânguri frumoase, în sfârșit, toate mici, dar toate ... la Mănăstirea Dintr-un lemn, așezată asemenea în marginea unui deal. Ca să luăm lucrurile pe rând, trebuie mai întâi să vorbim de tradiția ce se păstrează asupra zidirii acestei mănăstiri. Cu vreo treizeci ani înainte de a se zidi biserica, un cioban își avea stâna în locul acela pe coasta dealului. Într-o noapte i se înfățișă în vis Maica Mântuitorului, poruncindu-i să taie stejarul cel mare ce era lângă stână. Ciobanul însă nu socoti de cuviință a se ... cu pedepse care îl făcură să se arate ascultător; abia lovi de câteva ori cu securea, și copacul, ce era sec, căzu. În mijlocul lui se găsi o icoană pe care ciobanul o aduse la biserica satului; dar noaptea, aceeași viziune i ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru (SE) ÎMPODOBIRezultatele 1 - 10 din aproximativ 40 pentru (SE) ÎMPODOBI. ... ÎMPODOBÍRE , împodobiri , s . f . Acțiunea de a ( se ) împodobi ; decorare , înfrumusețare ; ( concr . ) podoabă , ornament . - V. împodobi ... ÎNFRUMUSEȚÁ , înfrumusețez , vb . I . Tranz . și refl . A ( se ) face mai frumos ; a ( se ) împodobi , a ( se ... MOȚÁ , moțez , vb . I . Tranz . și refl . A ( - și ) aranja moțul ^1 ( 1 ) ; p . ext . a ( se ) găti , a ( se ) împodobi ; a se ... a unei fuste , a unui șorț etc . adusă în sus și ținută cu mâna sau prinsă în brâu , formând o adâncitură în care se pot aduna ori dure anumite lucruri . 3. Spec . ( La pl . ) Bucată de pânză frumos lucrată cu care se împodobește o icoană sau cu care se acoperă masa din altar . 4. Parte marginală a unei piei ( care acopere abdomenul și picioarele animalului ) . II. P . anal . 1. Margine a ... ... GĂTÍ , gătesc , vb . IV . 1. Refl . și tranz . A ( se ) îmbrăca ( frumos ) ; a ( se ) împodobi . 2. Refl . și tranz . A ( se ) pregăti pentru o acțiune , de obicei pentru o deplasare . 3. Tranz . A face , a prepara mâncare ( prin fierbere , prăjire etc . ) . 4 ... ... GĂTEÁLĂ , găteli , s . f . Faptul de a ( se ) găti ; ( concr . ) ceea ce servește cuiva spre a ( se ) găti , spre a ( se ) împodobi ... ÎNZORZONÁ , înzorzonez , vb . I . Refl . și tranz . A ( se ) împodobi peste măsură și fără gust , a ( - și ) pune zorzoane ; a ( se ... JANÍLIE s . f . Fir gros de catifea , cu care se împodobesc hainele sau din care se ... LĂICÉR , lăicere , s . n . ( Reg . ) Covor țărănesc de lână care se așterne pe jos sau cu care se ... ȘICUÍ , șicuiesc , vb . IV . Tranz . și refl . A ( se ) împodobi ... CEAPRÁZ , ceaprazuri , s . n . 1. Șiret , panglică sau ciucure de mătase sau de fir , cu care se împodobesc hainele ( militare ) , draperiile , tapițeriile etc . 2. Poziția alternativă a dinților de ferestrău într - o parte și în alta , în afara planului pânzei ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||