|
|
||
|
Vezi și:RIDICA,
URCA,
SUI,
SCULA,
CABRA,
ZBÂRLI,
RĂSĂRI,
LEVITAȚIE,
ÎNĂLȚA,
ÎNALT,
RIDICARE
... Mai multe din DEX...
(SE) RIDICA - cuvântul nu a fost găsit. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru (SE) RIDICARezultatele 1 - 10 din aproximativ 846 pentru (SE) RIDICA. Cincinat Pavelescu - Ce este o epigramă și cum se face%3F ... Cincinat Pavelescu - Ce este o epigramă şi cum se face%3F Ce este o epigramă și cum se face? de Cincinat Pavelescu Țiu de la început să-mi exprim gratitudinea cea mai caldă scumpului nostru președinte care, reluând firul vechilor șezători ale Societății ... cum prietenul meu Rebreanu, cu tot tactul și aleasa lui curtoazie, nu s-a gândit că poate fi o scădere pentru cineva care se crezuse o viață întreagă numai poet liric, să se vadă trecut deodată, fie și în primul rând al scriitorilor umoriști și satirici? O singură mângâiere mă mai liniștește: amintirea unei reflecții a marelui ... origine, cum o indică și etimologia (epi-grafi: a scrie pe ceva), decât o inscripție, mai întâi în proză, apoi în versuri, care se grava pe monumente sau morminte pentru slăvirea unui erou. Anticii, puțin severi asupra distincțiunii genurilor literare, se obișnuiseră să înțeleagă sub denumirea de epigramă orice poezie fugitiv scrisă, fie în hexametri alternând cu pentametrul, fie în metru iambic și trohaic, impropriu pentru ... arta lirei grecești. Dar sub domnia lui Claudiu, a lui Neron și a lui Domițian, o provincie din Occident părea că se ... Petre Ispirescu - Numai cu vitele se scoate sărăcia din casă ... Sărăciei, îi mută gândul. El voia să gonească Sărăcia din casa lui, căci nu putea mistui înfruntarea ce i-o făcuse ea, și apoi nu se îndura să-și lase odrasla pe mâinile cele blestemate ale Sărăciei. Din nou se puse pe muncă, muncă jidovească, se zvârlea omul și în dreapta și în stânga, noaptea o făcea zi, da și din mâini și din picioare, cum se zice, și folos nici cât negru subt unghie. Nevoile îl năpădea din toate părțile și el nu mai știa ce să facă. De câte ori ... El era bun bucuros că-i ia beleaua din bătătură, deoarece n-avea ei ce să mănânce, dar încămite să mai dea și oii. Mocanul se duse cu oile. Omul se puse iară pe muncă, dară munca lui d-abia aducea cu ce bruma să-și ție zilele. Cum am zice muncea în sec. După câtăva ... a făcut brânză și l-am adus acasă. - Spune cumătrului, răspunse Neagoe, că finul d-sale îi sărută mâinile și să ne vedem sănătoși. Apoi se întoarse repede în casă și îndreptându-se Mihai Eminescu - O, stingă-se a vieții... ... Mihai Eminescu - O, stingă-se a vieţii... O, stingă-se a vieții... de Mihai Eminescu O, stingă-se a vieții fumegătoare faclă, Să aflu căpătâiul cel mult dorit în raclă! N-aflai loc unde capul în lume să mi-l pun ... demult deoparte acele roase cărți Ce spun c-a vieții file au vecinic două părți... Cu-a lor înțelepciune nimica nu se schimbă Cu dezlegări ciudate și cu frânturi de limbă Ocupe-se copiii... Eu pun o întrebare Nu nouă, însă dreaptă... nu liberă, dar mare. Viața, moartea noastră noi le ținem în mâni, Pe ele deopotrivă noi ... urât? Viața mea comună s-o târâi uniform Și să nu pot de somnul pământului s-adorm? Zadarnică, pustie și fără înțeles Viața-mi nu se leagă de-un rău sau de-un eres. Eu nu mă simt deasupra și nu sunt dedesupt, Cu mine nu am luptă, cu lumea nu ... ... brațele goale, cu poalele aninate în brâu și cu ștergarul în cap, ea nici nu simte vremea lui cuptor; cântă, întinde firul, descurcă jirebia și se pierde în tinerețile ei. Din vale vine, abia târându-se, un câine flocan, pe mijlocul uliței. Câteva sute de pași de la cotitură, el zărește o clipă pe Sanda, se oprește, ridică capul, ciulește și începe a scheuna încet. Sanda se întoarce cu firul și iarăși se arată la cotitură. Câinele tresare, prinde viață și, cu ochii ațintiți la Sanda, se repede în sus. Pentru o fată care urzește pânză de-a lungul gardului, un câine flocan, mai ales când nu vine, ci se ... pe berbecul ce poartă clopotul cel mare. Poate cu vremea, cu zilele, lucrurile iarăși vor intra în firea lor de mai nainte. Scormon ridică capul, se ridică de tot, privește ciulind în vale, apoi, ca lăsat din pușcă, se duce peste gropi și tufișuri în jos. — Unde, păcate, se duce câinele așa? Scormon, Scormon! Scormon n-are vreme să stea de vorbă. Pascu se ... ... lungul gâtului, cu buza de jos spânzurând, cu mijlocul frânt. De sus cădeau razele soarelui ce-i străbăteau prin păr și-i beșicau pielea. Dealul se urca rotunjit, ca un sân, iar marginile lui se prăvăleau repezi, scufundate, acoperite de alunișuri. Unde și unde, câte un stejar se ridica din fundul prăpastiei, deodată, mânios parcă, dar vârful lui rămânea mai jos de înălțimea șoselei albe, ca un drum de moară, înecată de colb la ... iesle se șterse, cele dintâi căsuțe acoperite cu stuh, ale satului, se împrăștiau printre îngrăditurile de nuiele. Câțiva purcei fugiră, guițând, din drum; un câine se luă după el, lătrând amarnic; o femeie se întorcea de la fântână cu o tivgă plină cu apă pe umăr. La poarta țarinei stătură. Stăpânul său se coborî, deschise poarta, căci jitarul lipsea, nu mai încălecă, îi aruncă dârlogii peste oblâncul șeii, de-i încordă gâtul, și porni pe jos. În mijlocul ... și, în aceeași vreme, un fior îl furnică în tot trupul. O gâză mică, obosită să mai zboare aiurea, îi nimeri într-o nare. Calul se pregăti să sufle, s-o gonească, dar fără veste un miros de câmp, de flori i Alecu Russo - Palatul lui Duca-vodă ... odaia lui vodă , la ambele colțuri, în partea ferestrei, sunt doi stâlpișori de piatră, puțin ridicați, care țineau loc de picioare pentru un pat. Asemene se obișnuiește și la țărani, cu deosebire numai că stâlpii sunt de lemn. Din dosul palatului se găsește o cișmea seacă, făcută în zidul ce înconjoară Cetățuia. Poarta Cetățuiei se deschide în partea zidului ce cată spre dealul Pietrăriei. O clopotniță se înalță pe dânsa, însă nu are nimic mai însemnat decât toate celelalte clopotnițe de pe la mănăstiri. În fruntea porții, pe dinafară, este săpată în ... coarne, și între coarne o stea; în dreapta un soare, în stânga o lună, dedesubt o cruce și primprejur o inscripție încă bine păstrată. Grăbească-se arheologii să o copieze, căci timpul macină. În stânga porții se înșiră niște case mari cu două rânduri, ce par a fi mai moderne; iar de acestea se țin un rând de case vechi, care au o sală lungăreață de o frumoasă arhitectură. Proporțiile sunt bine chibzuite, iar mai cu seamă bolțile, de ... de eleganță și de măiestrie. Lumina o primește pe deasupra ca domnul Panteonului. Ce păcat că acel mic cap-d'operă de arhitectură servea, precum se spune, de bucătărie! Biserica ... ... stă atîrnată pe marginea unei pleoape gata să cadă, așa stătuse și omul acesta trist pe marginea unei prăpăstii. Negurile cenușii răscolite din fund parcă se ridicase și i se prinsese în plete. Picioarele îi tremurau de spaima adîncului și ochii îi păreau ca a păsărilor ce se feresc de lumină. Lipsită de splendoare era haina lui, și în mulțimea anonimă în care se amesteca, nimeni n-ar fi bănuit agonia unui luceafăr. Trist și singur ca un Ahasver modern rătăcea, și fără să-l urmărești puteai să fii ... te condamne să supraviețuiești ruinei tale. Așa mă gîndeam eu, dar el își urma visul său, rigid și absent, ca din piatră făcut. Și cînd se ridica, tîrziu, cu înalta sa statură, ca să plece, ce-l ce-și pierduse aripile privea uimit la mine și nu știa desigur că un suflet ... Greu de crezut că funebra noapte să fi fost atît de biruitoare și să-i fi întunecat cu desăvîrșire licăritoarea lui minte. Dar îngerul căzut se strecura în mulțime și pornea iarăși singur, înalta lui statură se încovoia ca de greutatea aripelor ce le purtase odată și ... Mihai Eminescu - După această întâmplare minunată ... ar fi frică-l reținu; onoarea și o irezistibilă dorință de-a duce aventura la un sfârșit îl readuse la poartă. Prinse inimă, se-mbărbătă, scoase sabia cu o mână, cu cealaltă ridică clanța de la poartă. Ușa grea trăsnea în țâțâne și se da cu greu împins ă, el sili din răsputeri, deodată îi scăpă din mâini, el se opinti înăuntru și poarta recăzu în urmă-i închisă. Un fior rece îl trecu din creștet pân-în tălpi, se-ntoarse să găsească ușa și trecu mult pân-o găsi, pipăind, dar cu toată opintirea puterilor n-o mai putu deschide. După mai multe încercări ... clopotul sună a alarmă... o damă în giulgiu a[l]b și lung, de moartă, cu un văl negru pe față, se ridică încet din sicriu și-și întinse brațele spre el. În același moment statuele sunară din săbii și se porniră asupră-i. Cavalerul năvăli ca fulgerul asupra femeii și s-anină de gâtul ei, ea-și dădu vălul într-o parte și-l sărută ... a servi la masă ― o muzică fermecătoare le mângâia auzul. El era mut de mirare și răspundea prin înclinări * și mine politicoase. După ce ... ... focul. Joacă deasupra mlaștinilor în vîlvătăi albastre, înșelînd drumeții rătăciți ; tremură aureole viorii deasupra comorilor ascunse, își prelungește viața în fosforescențe, închizînd-o în putregaiuri, se urcă în stea și se coboară leneș pe suprafața oceanelor, mijește tihnit aprinzînd lumini trandafirii la gura vetrelor, arde ascuns și înflorește în roză uriașă deasupra craterelor vulcanilor, se furișează în zigzagurile fulgerelor albastre, știe să fie uriaș precum știe să fie și scînteie, îi place să se facă temut precum a adorat să fie și divinizat de la începutul vremurilor. Același și divers, fie ascuns îndărătul ochilor noștri sau după ... peste o miriște, urcă greoi povîrnișul vreunui vulcan și, scormonind în cenușile reci, suflă cu grijă în cel din urmă tăciune ce stă gata să se stingă, întîrzie în cine știe ce iesle părăsită și aprinde, jucîndu-se deasupra capului unui copil adormit, o aureolă, și cîte nu face el, întunecatul călător. Cînd vine iarna însă, îl prinde, se vede, urîtul și, aducîndu-și aminte de Pandora pe care a născut-o, se furișează în tîrgurile mari, caută cu de-amănuntul, pătrunde din casă în casă, lăsînd pretutindeni în vetre o mînă de jăratec lucitor, prin mii de ... ... aud un tropot, apoi o smuncitură și un nechezat. Mă întorc. Trei soldați aduceau un cal negru ca tăciunele, cu gâtul înecat în coama ce se răsfira peste capul în care se zbătea albul ochilor. În aceeași clipă se deschise ușa. Colonelul ieși în scară. Vederea lui m-a înfricoșat mai mult. Era înalt, spătos, cu o barbă mare, neagră, ce-i ... jos, cu albul ochilor întors în afară, cu gura deschisă, plină de sângele ce picura, înroșind omătul. După câteva tresăriri ușoare, își dete sufletul. Atunci se auzi în poartă tropotul calului. Niște călărași îl prinseseră și-l aduceau. Colonelul tresări, se sculă repede și se aruncă strigând: Lăsați-i dârlogii! Când se opri în fața calului, repezi mâna și-i izbi un pumn strașnic în frunte. Calul se ridică în două picioare, vroi parcă să se arunce asupra stăpânului său, dar, amețit, căzu pe spate, ca și cum s-ar fi topit. Grușan, care apucase dârlogii, se prăvăli și el. Dar într-o clipă se ridicară amândoi, se înfruntară ca doi dușmani de moarte, apoi colonelul scoase un strigăt spăimântător, ... ... sabia, ca un fulger, din teacă, și, strunindu-și calul, rotea ochii pe câmpul de mustru. Privind astfel portretul, bătrânul, sprijinit în cârjă, parcă întinerea, se îndrepta de șale, ridica în sus capul, își lăsa umerii în jos și trăia vremile acelea. Alteori se așeza, obosit, într-un jilț, în odaia de culcare, scăldată, mai mult ca toate celelalte, de lumină. Și acolo, sus, deasupra patului, un portret mai ... amorțirea îl cuprinse din nou. Apoi îl munciră vedenii ciudate... Deodată se văzu călare în învălmășagul de la Smârdan... Calul căzuse, dar nu se putea ridica. Își amintea totuși că atunci se sculase repede, și, cu toate acestea, acum sta întins jos... Dar bine, pe ofițerul turc îl străpunsese într-o clipă, știa bine asta; dar acum ... căzuse sabia, însă mai avea revolverul; se căută la coapsă și, ciudat, simți printre degete cearșaful ce-l învelea; era în pat, dar cum de se găsea în război?... Ofițerul turc scoase iataganul, îl ridică și-l avântă, ca un fulger, spre capul lui. Colonelul se încordă, tresări și se trezi iar. Era înădușit. Simțea sudoarea rece scurgându-i-se ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Biblie pentru (SE) RIDICARezultatele 1 - 10 din aproximativ 372 pentru (SE) RIDICA. ... fel încît fiecare roată părea că este în mijlocul unei alte roate. 17 Cînd mergeau, alergau pe toate cele patru laturi ale lor, și nu se întorceau deloc în mersul lor. 18 Aveau niște obezi de o înălțime înspăimîntătoare, și pe obezile lor cele patru roate erau pline cu ochi de ... ridicau făpturile vii dela pămînt, se ridicau și roatele. 20 Unde le mîna duhul să meargă, acolo mergeau, încotro voia duhul; și împreună cu ele se ridicau și roatele, căci duhul făpturilor vii era în roate. 21 Cînd mergeau făpturile vii, mergeau și roatele; cînd se opreau ele, se opreau și roatele; cînd se ridicau depe pămînt, se ridicau și roatele; căci duhul făpturilor vii era în roate. 22 Deasupra capetelor făpturilor vii era ceva ca o întindere a cerului, care ... vîjiitul aripilor lor ca vîjiitul unor ape mari, și ca glasul Celui Atotputernic. Cînd mergeau, era un vuiet gălăgios, ca al unei oștiri; iar cînd se opreau, își lăsau aripile în jos. 25 Și venea un vuiet care pornea de deasupra cerului întins peste capetele lor; iar cînd se ... ... Domnului la vremea hotărîtă, omul acela să-și ia pedeapsa pentru păcatul lui. 14 Dacă un străin, care locuiește între voi, prăznuiește Paștele Domnului, să se țină de legile și poruncile privitoare la Paște. Aceeaș lege să fie între voi, pentru străin ca și pentru băștinaș.`` 15 În ziua cînd a ... pînă dimineața deasupra cortului era ca înfățișarea unui foc. 16 Totdeauna era așa: ziua, norul acoperea cortul, iar noaptea avea înfățișarea unui foc. 17 Cînd se ridica norul de pe cort, porneau și copiii lui Israel; și acolo unde se oprea norul, tăbărau și copiii lui Israel. 18 Copiii lui Israel porneau după porunca Domnului și tăbărau după porunca Domnului; tăbărau atîta vreme cît rămînea ... și nu porneau. 20 Cînd norul rămînea mai puține zile deasupra cortului, ei tăbărau după porunca Domnului, și porneau după porunca Domnului. 21 Dacă norul se oprea de seara pînă dimineața, și se ridica dimineața, atunci porneau și ei. Dacă norul se ridica după o zi și o noapte, atunci porneau și ei. 22 Dacă norul se oprea deasupra cortului două zile, sau o lună, sau un an, copiii lui Israel rămîneau tăbărîți, și nu porneau; și cînd ... ... el apă pentru spălat. 31 Moise, Aaron și fiii lui și-au spălat mîinile și picioarele în el; 32 cînd intrau în cortul întîlnirii și se apropiau de altar, se spălau, cum poruncise lui Moise Domnul. 33 Apoi a ridicat curtea împrejurul cortului și altarului, și a pus perdeaua la poarta ... în cortul întîlnirii, pentrucă norul stătea deasupra lui, și slava Domnului umplea cortul. 36 Cît au ținut călătoriile lor, copiii lui Israel porneau numai cînd se ridica norul deasupra cortului. 37 Și cînd nu se ridica norul, nu porneau, pînă ce nu se ridica. 38 Norul Domnului era deasupra cortului ziua; iar noaptea, era un foc, înaintea întregei case a lui Israel, în timpul tuturor călătoriilor lor ... ... adevărul: Iată că vor mai fi încă trei împărați în Persia. Cel de al patrulea va strînge mai multă bogăție decît toți ceilalți; și cînd se va simți puternic prin bogățiile lui, va răscula totul împotriva împărăției Greciei. 3 Dar se va ridica un împărat viteaz, care va stăpîni cu o mare putere, și va face ce va voi. 4 Și cum se va întări, așa se va și sfărîma împărăția lui, și va fi împărțită în cele patru vînturi ale cerurilor, dar nu între urmașii lui, și nici nu va fi ... mari oștiri bine înarmate. 14 În vremea aceea, se vor ridica mulți împotriva împăratului dela miază-zi, și o ceată de derbedei din poporul tău se vor răscula, ca să împlinească vedenia; dar vor cădea. 15 Împăratul dela miază-noapte va înainta, va ridica întărituri, și va pune mîna pe cetățile întărite. Oștile dela miază-zi, nici chiar floarea oamenilor împăratului, nu vor putea să țină piept, nu vor ... parte a împărăției; dar în cîteva zile va fi zdrobit, și anume nu prin mînie, nici prin război. 21 În locul lui se va ridica ... ... și eu împreună cu voi.`` 3 Dar poporul a zis: ,,Să nu ieși! Căci dacă vom lua -o la fugă, luarea aminte nu se va îndrepta asupra noastră; și cînd vor cădea jumătate din noi, nu vor lua seama la noi; dar tu ești ca zece mii dintre noi ... cortul lui. 18 Pe cînd trăia, Absalom își ridicase un stîlp de aducere aminte în valea împăratului. Căci zicea: ,,N`am fii, prin cari să se poată păstra aducerea aminte a numelui meu.`` Și a pus numele său stîlpului, care și astăzi se numește stîlpul lui Absalom. 19 Ahimaaț, fiul lui Țadoc, a zis: ,,Lasă-mă, să dau fuga, și să duc împăratului vestea cea bună ... Caraula a strigat, și a dat de știre împăratului. Împăratul a zis: ,,Dacă este singur, aduce vești.`` Și omul acela se apropia din ce în ce mai mult. 26 Caraula a văzut un alt om alergînd; a strigat la portar: ,,Iată un ... a zis: ,,Să afle domnul meu, împăratul, vestea cea bună! Astăzi Domnul ți -a făcut dreptate, scăpîndu-te din mîna tuturor celor ce ... ... Atotputernic, Celce cade cu fața la pămînt, și ai cărui ochi sînt deschiși: 5 ,,Ce frumoase sînt corturile tale, Iacove! Locuințele tale, Israele! 6 Ele se întind ca niște văi, Ca niște grădini lîngă un rîu, Ca niște copaci de aloe pe cari i -a sădit Domnul, Ca niște ... ajunge puternică. 8 Dumnezeu l -a scos din Egipt, Tăria lui este ca a bivolului pentru el. El nimicește neamurile cari se ridică împotriva lui, Le sfarmă oasele, și le prăpădește cu săgețile lui. 9 Îndoaie genunchii, se culcă întocmai ca un leu, Ca o leoaică: Cine -l va scula? Binecuvîntat să fie oricine te va binecuvînta, Și blestemat să fie oricine te ... cărui ochi sînt deschiși: 17 Îl văd, dar nu acum, Îl privesc, dar nu de aproape. O stea răsare din Iacov, Un toiag de cîrmuire se ridică din Israel. El străpunge laturile Moabului, Și prăpădește pe toți copiii lui Set. 18 Se face stăpîn pe Edom, Se face stăpîn pe Seir, vrăjmașii lui. Israel face fapte mari. 19 Cel ce se ... ... ajungă prăpădul pe neașteptate, să fie prinși în lațul, pe care l-au întins, să cadă în el și să piară! 9 Și atunci mi se va bucura sufletul în Domnul: se va veseli de mîntuirea Lui. 10 Toate oasele mele vor zice: ,,Doamne, cine poate, ca Tine, să scape pe cel nenorocit de unul mai tare ... plin de durere ca pentru un prieten, pentru un frate; cu capul plecat, ca de jalea unei mame. 15 Dar cînd mă clatin eu, ei se bucură și se strîng; se strîng fără știrea mea, ca să mă batjocorească, și mă sfîșie neîncetat. 16 Scrîșnesc din dinți împotriva mea, împreună cu cei nelegiuiți, cu secăturile batjocoritoare ... și scoală-Te să-mi faci dreptate! Dumnezeule și Doamne, apără-mi pricina! 24 Judecă-mă după dreptatea Ta, Doamne, Dumnezeul meu, ca să nu se bucure ei de mine! 25 Să nu zică în inima lor: ,,Aha! iată ce doream!`` Să nu zică ,,L-am înghițit!`` 26 Ci să fie ... și înfruntați toți cei ce se bucură de nenorocirea mea! Să se îmbrace cu rușine și ocară, cei ce se ridică împotriva mea! 27 Să ... ... semăna cu un leu, și avea aripi de vultur. M`am uitat la ea, pînă în clipa cînd i s`au smuls aripile; și, sculîndu-se de pe pămînt, a stat drept în picioare ca un om, și i s`a dat o inimă de om. 5 ... aceste lucruri. El mi -a vorbit și mi le -a tîlcuit astfel: 17 ,,Aceste patru fiare mari, sînt patru împărați, cari se vor ridica pe pămînt. 18 Dar sfinții Celui Prea Înalt vor primi împărăția și vor stăpîni împărăția în veci, din vecinicie în vecinicie. 19 În urmă am ... El mi -a vorbit așa: ,,Fiara a patra, este o a patra împărăție, care va fi pe pămînt. Ea se va deosebi de toate celelalte, va sfîșia tot pămîntul, îl va călca în picioare și -l va zdrobi. 24 Cele zece coarne, înseamnă că din ... lui, și va doborî trei împărați. 25 El va rosti vorbe de hulă împotriva Celui Prea Înalt, va asupri pe sfinții Celui Prea Înalt, și se ... ... ce a început. 13 Am auzit pe un sfînt vorbind; și un alt sfînt a întrebat pe celce vorbea: ,,În cîtă vreme se va împlini vedenia despre desființarea jertfei necurmate și despre urîciunea pustiirii? Pînă cînd va fi călcat în picioare sfîntul Locaș și oștirea?`` 14 Și el ... m`a așezat iarăș în picioare în locul în care mă aflam. 19 Apoi mi -a zis: ,,Iată, îți arăt ce se va întîmpla la vremea de apoi a mîniei, căci vedenia aceasta privește vremea sfîrșitului. 20 Berbecele, pe care l-ai văzut, cu cele ... cel mare dintre ochii lui, este cel dintîi împărat. 22 Cele patru coarne cari au crescut în locul acestui corn frînt, sînt patru împărății, cari se vor ridica din neamul acesta, dar cari nu vor avea atîta putere. 23 La sfîrșitul stăpînirii lor, cînd păcătoșii vor fi umplut măsura nelegiuirilor, se va ridica un împărat fără rușine și viclean. 24 El va fi tare, dar nu prin puterea lui însuș; el va face pustiiri de necrezut, va izbuti ... tot ce va începe, va nimici pe cei puternici și chiar pe poporul sfinților. 25 Din pricina propășirii lui și izbîndirii vicleniilor lui, inima i ... ... miazăzi de suișul Acrabim, trecea prin Țin, și se suia la miazăzi de Cades-Barnea; de acolo trecea înainte prin Hețron, suia spre Adar, și se întorcea la Carcaa; 4 trecea apoi prin Ațmon, mergea pînă la pîrîul Egiptului, și ieșea la mare. Acesta să vă fie hotarul de miazăzi. 5 ... Iordanului. Hotarul de miazănoapte pornea dela sînul mării care este la îmbucătura Iordanului. 6 Suia spre Bet-Hogla, trecea pela miazănoapte de Bet-Araba, și se ridica pînă la piatra lui Bohan, fiul lui Ruben; 7 suia mai departe la Debir, la o depărtare bunicică de valea Acor, și se îndrepta spre miazănoapte înspre Ghilgal, care este în fața suișului Adumim la miazăzi de pîrîu. Trecea pe lîngă apele En-Șemeș, și mergea pînă la ... sau Chiriat-Iearim. 10 Din Baala se întorcea la apus spre muntele Seir, trecea prin partea de miazănoapte a muntelui Iearim, sau Chesalon, se pogora la Bet-Șemeș, și trecea prin Timna. 11 Apoi ieșea în laturea de miazănoapte a Ecronului, se întindea spre Șicron, trecea prin muntele Baala, ajungea pînă la Iabneel și ieșea la mare. 12 Hotarul de apus era marea cea mare și țărmul ... ... Isaia Capitol 24 Isaia 23 Isaia Capitol 24 1 Iată, Domnul deșartă țara și o pustiește, îi răstoarnă fața și risipește locuitorii; 2 cum se întîmplă preotului se întîmplă și poporului, stăpînului ca și slugii, stăpînei ca și slujnicei, vînzătorului ca și cumpărătorului, celui ce dă cu împrumut ca și celui ce ia ... veselă, suspină. 8 A încetat desfătarea timpanelor, s`a sfîrșit veselia gălăgiosă, s`a dus bucuria arfei. 9 Nu se mai cîntă cînd se bea vin, și băuturile tari li se par amare celor ce le beau. 10 Cetatea pustie este dărîmată; toate casele sînt închise, nu mai intră nimeni în ele. 11 Pe ulițe se ... în ostroavele mării!`` 16 Dela marginele pămîntului auzim cîntînd: ,,Slavă celui neprihănit!`` Dar eu zic: ,,Sînt perdut! Sînt perdut! Vai de mine!`` Jăfuitorii jăfuiesc, jăfuitorii se înverșunează la jaf. 17 Groaza, groapa, și lațul, vin peste tine, locuitor al țării! 18 Cel ce fuge dinaintea strigătelor de groază cade în groapă ... ce se ridică din groapă se prinde în laț; căci se deschid stăvilarele de sus, și se clatină temeliile pămîntului! 19 Pămîntul ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Biblie... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru (SE) RIDICARezultatele 1 - 10 din aproximativ 138 pentru (SE) RIDICA. ... jos , părăsind poziția de așezat sau de culcat . 2. Refl . ( Despre construcții înalte , copaci etc . ) A avea o direcție verticală , a se îndrepta în sus , a se înălța . 3. Tranz . A mișca , a îndrepta în sus brațele , mâinile , capul , sprâncenele etc . ; a da o mișcare verticală ... verticală , a duce mai sus . 4. Refl . ( Despre păsări ) A porni în zbor , a - și lua zborul ; a se înălța în văzduh . 5. Refl . ( Despre sunete ) A se auzi clar și puternic ; a se răspândi în aer ; a răsuna . 6. Tranz . și refl . A ( se ) urca , a ( se ) sui ( undeva , pe ceva etc . ) . 7. Refl . ( Despre oameni ; p . ext . despre popoare , țări , clase sociale etc . ) A protesta vehement ; a sta ... mișcare , a face să pornească o mulțime , o colectivitate etc . ; a mobiliza , a strânge oameni . 9. Refl . A se naște , a se isca , a se ... ... URCÁ , urc , vb . I . 1. Refl . , intranz . și tranz . A ( se ) deplasa dintr - un loc situat mai jos către unul situat mai sus ; a ( se ) sui . 2. Refl . , intranz . și tranz . A ( se ) sui și a ( se ) așeza pe ceva mai ridicat . 3. Refl . , intranz . și tranz . A ( se ) ridica ( până la o înălțime oarecare ) ; a ( se ) înălța ( în văzduh ) . 4. Refl . și intranz . ( Despre temperatură , presiune atmosferică ; p . ext . despre termometre sau barometre ) A avea ori a indica ... valori mai mari în comparație cu cele obișnuite sau anterioare . 5. Refl . ( Despre numere , prețuri , sume ) A se ridica la . . . , a se mări . 6. Refl . ( Despre voce , glas sau ton ; p . ext . despre cântece ) A se ridica de la un registru mai profund la unul mai înalt . 7. Refl . și intranz . A merge îndărăt în timp până la . . . , a ... ... SUÍ , súi , vb . IV . 1. Refl . și intranz . A se îndrepta spre un loc mai ridicat , a merge în sus , la deal ; a ( se ) urca . 2. Refl . , tranz . și intranz . A ( se ) așeza pe ceva ridicat ; a ( se ) urca , a ( se ) cățăra . 3. Refl . A se înălța , a se ridica ( în văzduh ) . 4. Refl . ( Despre numere , prețuri , sume ) A crește , a urca , a se mări , a se ridica . 5. Intranz . Fig . ( Despre glas ; p . ext . despre cântăreți ) A intona note ( din ce în ce mai ) înalte ; a ridica ... SCULÁ , scol , vb . I . 1. Refl . și tranz . A ( se ) trezi din somn , a ( se ) deștepta . 2. Refl . și tranz . A ( se ) ridica în picioare , a ( se ) ridica de jos . 3. Refl . ( Pop . ) A se ridica să plece ; p . ext . a începe o acțiune , a se ... CABRÁ , cabrez . vb . I . Intranz . 1. ( Despre unele patrupede , mai ales despre cai ) A se ridica pe picioarele dinapoi . 2. A se încorda ; a se ridica . 3. ( Despre avioane ) A se ridica ... ZBÂRLÍ , zbârlesc , vb . IV . 1. Refl . ( Despre păr , blană , pene etc . ; la pers . 3 ) A se ridica ( sau a da impresia că se ridică ) în sus ( de spaimă , de mânie etc . ) ; a se amesteca dezordonat , a se încâlci . 2. Tranz . A răscoli ; a agita ( suprafața unei ape ) . 3. Refl . Fig . ( Despre ființe ) A se supăra , a se mânia , a se zborși . 4. Refl . Fig . ( Despre vreme ; la pers . 3 ) A se strica , a se ... RĂSĂRÍ , răsár , vb . IV . Intranz . 1. ( Despre aștri ; la pers . 3 ) A apărea pe cer , a se ivi la orizont . 2. ( Despre plante ; la pers . 3 ; adesea fig . ) A încolți , a ieși din pământ . 3. A se ... A ieși în evidență , a se ridica deasupra celor dimprejur . 5. ( Despre copii ) A crește . 6. ( Înv . ) A se ridica ... LEVITÁȚIE s . f . Capacitate a unor indivizi de a face să se ridice diverse corpuri fără să le atingă sau de a se ridica ... ÎNĂLȚÁ , înálț , vb . I . 1. Tranz . și refl . A ( se ) îndrepta în sus ; a ( se ) ridica . 2. Refl . A deveni mai înalt ; a crește . 3. Refl . ( Despre clădiri , monumente etc . ) A apărea , a se ... ivi ( în toată înălțimea ) . 4. Tranz . A construi , a clădi . A înălța o casă . 5. Tranz . A ridica vocea , tonul� pronunța tare . 6. Tranz . A ridica ... ÎNÁLT , - Ă , înalți , - te , adj . 1. Care se ridică mult în sus ; foarte ridicat . 2. ( Despre sunete ) Ascuțit ^2 , subțire , acut . 3. ( Despre tensiunea curentului electric , despre presiuni ) Care are valoare sau măsură ... ... RIDICÁRE , ridicări , s . f . Acțiunea de a ( se ) ridica și rezultatul ei ; ridicat ^1 . - V. ridica Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||