A r c h e u s . r o

Sursa : NODEX

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

Rezultate suplimentare

Rezultate din Literatură pentru SCULA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 35 pentru SCULA.

Ștefan Octavian Iosif - Răzmirița (Iosif)

Ştefan Octavian Iosif - Răzmiriţa (Iosif) Răzmirița de Ștefan Octavian Iosif Informații despre această ediție Frînturi de oaste-aleargă pe-apucate. Ard satele... Departe se năzare Un greu convoi cu strigăt de pierzare Prin pîlcuri lungi de praf întunecate. Catîri cu saci de bani, întregi bazare De-arginturi, scule, repede-ncărcate, Chervane vechi, căruțe cu bucate Se duc spre munți și curg mereu din zare. Sînt mari averi domnești, strînsoarea, rodul Atîtor lacrimi și sudori cumplite — Se zguduie pe stîlpii șubrezi podul... Străinătatea lacomă le-nghite... Năuc se uită-n urma lor norodul — Plîng la răspîntii mame

Andrei Mureșanu - Cele două căpățâni goale

Andrei Mureşanu - Cele două căpăţâni goale Cele două căpățâni goale de Andrei Mureșanu La săparea unei groape, Un cap mort desființat, Văzând lângă sine-aproape Alt cap gol alăturat, „Cine e, care-ndrăznește, Îi strigă c-un glas de domn, De mine de se lipește, Turburându-mă din somn?â€� „Eu, zice-acea căpățână, Am fost numai matelot; Pâne neagră și puțină, Apă, din bălți, a fost tot Cu ce-am trăit în vieață; Desculț, trențos, urgisit, Dusei cărarea-mi cu greață; Acum moartea, ce-am dorit M-așeză în libertate, Care-n lume n-am aflat, Scuturând jugu-mi din spate, Ce atâta l-am purtat.â€� „Om de rând dă-te-ntr-o parte! Strigă capu-nfumurat, Tu ești prost, tu nu știi carte, Genu-ți apus, blăstămat! Alt soi sunt eu, nu ca tine: Sunt boier, cu prinți rudit, Iată-aici pe piept la mine Orduri, stele, sunt mărit! Eu mă plimb tot în calește, Aur, scule, am prisos, Vinu-mi în buți mucezește, Ah, să-ți spui, n-ai vreun folos!â€� „Eu sunt! Am! Ce nebunie! Am fost, avui, vrei să zici, O-ntoarse cel din sclavie; Căci ...

Andrei Mureșanu - Eremitul din Carpați

Andrei Mureşanu - Eremitul din Carpaţi Eremitul din Carpați de Andrei Mureșanu Pe munți, de unde neaua cu greu se dezlipește, Întocma ca și mușchiul de vechiul său copaci, Pe unde om cu suflet atunci numai pășește Când oarba soarte-aduce vrun vânător ghibaci; Aci, săpată-n pietre, se află-a mea chilie, Sub fagi cărunți de zile, ce nu știu de săcuri; Pe unde primăvara cu multă maiestrie Așează-ale lor cuiburi ulii, șoimi și vulturi. Un pat, un vas de apă, măsuța mea pătrată, Pe dânsa tubul magic, de care mă servesc. Cu-aceste scule simple se află mobilată Căsuța mea de munte în care locuiesc. Eu n-am fugit de lume c-ar fi prea păcătoasă, Cum fac părinți și mame ce intră-n monăstiri, Ducând vieață aspră, nu însă virtuoasă, Că-n lume e vârtute a fi domn pe simțiri. Nici cred că e deșeartă a omului silință Spre tot ce mintea-ncearcă, geniu-i deplinit, - Străbate apa-n piatră și stric-a ei ființă, De ce nu chiar și omul cu naltul său spirit? O faptă glorioasă, păstrată-n istorie Din evii barbariei străvechi ce au trecut, ...

Anton Pann - Mortul înecat

Anton Pann - Mortul înecat Mortul înecat de Anton Pann P-un țigan mort cu paradă Cum îl ducea toți grămadă Ș-a vrut să treacă o punte, Să meargă la schit pe munte, Purtătorii cînd pîșiră, Picioarele își greșiră Și cu mort cu tot îndată Căzură în rău dodată. Cei vii sta să se cufunde Și mortul sălta prin unde. Iar cei din apă afară La vii nici nu să uîtară, Ci-ncepură guri să facă : -Săriți, că mortul să-neacă ! Toți după mort alergară Și pe cei vii îi lăsară, Carii ca glonțul căzură Și nici nu să mai văzură. Cîți săraci sînt ce n-au pîine, Cît să dea nici la un cîine, Și vînd sculele din casă Să facă pentru morți masă, Las pe cei vii să postească, Ca pentru morți să-mpărțească. Această lucrare se află în domeniul public în întreaga lume, deoarece autorul a decedat acum cel puțin 100 de

Dimitrie Bolintineanu - Doamna lui Neagu

Dimitrie Bolintineanu - Doamna lui Neagu Doamna lui Neagu de Dimitrie Bolintineanu Neagoe cel Mare în al său palat Ce domnește p-Argeș zice întristat — ,,Monastirea noastră nu e săvârșită Și a mea avere este isprăvită! Dragi ostași, ce ziceți, nu ar fi păcat Ca să înceteze lucrul minunat?" — ,,Biruri noi pe țară pot ca să se puie!" Au răspuns ostașii ca să îl mângâie. Zic și ei decide biruri pe români De la cei mai tineri pân' la cei bătrâni. Doamna intră-n sală. Grațiile sclave Împletesc cu roze zilele-i suave. Ochii uzi de rouă spre pământ se-nclin; Rumenind la față ea vorbește lin — ,,Voi vreți biruri nouă! Neagoe, te teme! Mâine toată țara o să te blesteme. Astă monastire ce atât iubești, Printre fum de lacrimi poate s-o privești! Iată diamanturi! Vinde-le și-urmează Nobila lucrare ce te inimează. Căci aceste scule nu le pot purta Când femei pe față lacrimi vor păstra." Zice și arată un paner de aur Unde închisese gingașul tezaur. Ea îl dă. Și fața ca un frag cocând, Rumenă surâde, drăgălaș și blând. Un bătrân se scoală și-asfel le vorbește — ,,Inima străbună ...

Mihai Eminescu - Pustnicul (Eminescu)

Mihai Eminescu - Pustnicul (Eminescu) Pustnicul de Mihai Eminescu Sala-mbrăcată cu-atlas alb ca neaua, Cusut cu foi și roze vișinii, Și ceruită strălucea podeaua Ca și-aurită sub lumine vii ­ Lumini de-o ceară ca zăharu ­ o steauă, Diamant topit pe-oricare din făclii. Argint e-n sală și de raze nins E aerul pătruns de mari oglinzi. Copile dulci ca îngerii ­ virgine ­ Prin sală trec purtând cununi de flori; Ah! vorba înger scapă pe oricine De lungi descrieri, dulce cititori ­ Astfel acum ea mă scăpă pe mine Să zugrăvesc terestrele comori, Acele dulci, frumoase, june-scule Cu minți deșerte și cu inimi nule. La ce-aș descrie gingașa cochetă, Ce-abia trecută de-optsprezece ani, Priviri trimite, timide, șirete, Când unui tont, ce o privea avan, Când unui ghiuj, cu mintea căpietă, Urât ș-avar, sinistru și pleșcan, Sau unui general cu talia naltă, Strigău și prost ca și un bou de baltă? Să cânt cum samănă de rău, impulsul În corp de înger, sufletul diform? Ironiei lui Byron să-i simt pulsul, Ori autorului ce-a scris Marion de Lorme ? Să descriu nopți romantice? ­ Avulsul Ce apele plângând ...

Ion Luca Caragiale - O conferință

Ion Luca Caragiale - O conferinţă O conferință de Ion Luca Caragiale S-a hotărât! trebuie sâmbătă să țiu la S.P.M.D.R. o conferență în ședință plenară. Imposibil să scap: am apucat, într-un moment de slăbiciune, să promit junei mele amice din tinerețe, madam Parigoridi — este pentru mine o chestiune de conștiință, de onoare, de inimă. Eu țiu la madam Parigoridi, fiindcă și dumneei ține la mine. De atâta vreme suntem buni prietini, și nici un nor n-a venit să întunece... în sfârșit, ce să mai vorbim? îmi zice: „nene Iancule". Asta, ce-i drept, nu-mi prea place... Când eram sufler la teatru, acu vreo patruzeci de ani, damele aveau obicei să-mi zică „Iancule", ba, unele, chiar „mă Iancule" — nici un respect! Apoi, au mai trecut așa cam douăzeci de ani, îmi ziceau „domnule Iancule". Când am ajuns director, îmi ziceau „stimate domnule director..." Acu, după alți vreo douăzeci, toate — adică toate câte-mi mai sunt prietine — din „nene Iancule" nu vor să mai mă scoată. Toată lumea în serviciu public înaintează — numai eu, din zece-n zece ani, regulat, degradat! De ...

Vasile Alecsandri - Român Grue Grozovanul

Vasile Alecsandri - Român Grue Grozovanul I Sus, pe câmpul Nistrului, Sub poalele cerului, La coada Ialpăului [1] Unde fat' zmeoaicele [2] Și s-adun' zărnoaicele, Și s-adap' leoaicele, Multe-s, frate, și mai multe Corturi mari, corturi mărunte! Iar în chiar mijlocul lor Nalță-se-un cort de covor, Un cort mare și rotat, Poleit și narămzat, Cu țăruși de-argint legat, Parcă-i cort de împărat! [3] Dar înuntru cine șede? Dar în el cine se vede? Ghirai hanul cel bătrân [4] Cu hamger bogat la sân. Mulți tătari stau împrejur Cu ochi mici, ca ochi de ciur, Și stau toți îngenuncheți Pe covor cu perii creți. Iar la ușa cortului Sub stejarul mortului, [5] Este-un biet român legat, Legat strâns și ferecat Ca un mare vinovat. Român Grue Grozovanul, Român Grue moldovanul Care-a sărăcit pe hanul. Doi tătari țeapa-i gătesc, Doi amar mi-l chinuiesc, Dar el cântă-n nepăsare Parcă-ar fi la masă mare, Și dă semn de veselie Parcă-ar fi la cununie!.. Iată mârzăcițele [6] Și cu tătărițele Că la hanul năvălesc Și cu toate așa-i grăiesc: ,,Alei! Doamne han bătrân Cu hamger bogat la sân! ...

Antim Ivireanul - Cuvânt de învățătură la Dumineca Lăsatului sec de brânză

Antim Ivireanul - Cuvânt de învăţătură la Dumineca Lăsatului sec de brânză Cuvânt de învățătură la Dumineca Lăsatului sec de brânză de Antim Ivireanul Fieștecare vânătoriu îș gătĂ©ște sculele și ciniile meșterșugului său, adecă cel ce prinde păsări zburătoare face lațuri, clucse și mreji; iar cel ce vânează hiară sălbatece își face pușcă, cursă de hier, gropi și altele ca acĂ©stia. Așijderea și păscariul își face undițe, cârlige, plasă, sac și câte îl învață meșterșugul său, ca să dobândească și să câștige cĂ©ia ce pohtĂ©ște; iar cel ce va vrea să vânĂ©ze oameni, cu ce scule socotiți că ar putea să-i vânĂ©ze? (Că oamenii încă să vâneză și să prind ca și peștii, după cum zice Hristos la sfânta Evanghelie, la al 4 cap al lui Mathei: Veniți după mine și vă voiu face pre voi păscari de oameni). Nu socotesc cu alt cu nimic ca să-i poată vâna, fără numai cu învățătura și cu cuvântul. Căci pentru om nu iaste nici undiță, nici vreun fĂ©liu de mreajă, ca învățătura cea împletită de cuvinte cu carele să vânează și să unĂ©ște cu Dumnezeu și să fericĂ©ște cu dânsul, în ...

Antim Ivireanul - Cuvânt de învățătură la Dumineca Florilor

Antim Ivireanul - Cuvânt de învăţătură la Dumineca Florilor Cuvânt de învățătură la Dumineca Florilor de Antim Ivireanul Pofta cea mare și dragostea cea curată, sau, mai vârtos să zic, datoriia cea părintească ce am cătră înțelepțiia voastră mă îndeamnă pururea ca să nu lenevesc a vă cerceta, după putință, cu învățăturile cĂ©le sufletești. Că de pe aceasta mă voiu cunoaște cu adevărat că vă sunt părinte sufletesc și păstoriu, când voiu pofti cinstea, folosul și spăseniia sufletelor voastre. Și dumneavoastră iară de pe aceasta vă veți arăta cum sunteți adevărații fii sufletești și turmă aleasă și sfântă, când veț priimi cu dragoste cĂ©lia ce vă învăț și după putință fieștecarele dintru voi le va ținea și le va face. Drept acĂ©ia iubiții miei ascultători, câț v-aț adunat la această cuvioasă și sufletească adunare, măcar că iaste astăzi dumineca ce să numĂ©ște de obște a florilor, iar n-am a zice pentru dânsa nimica. Una, pentru că fiind praznicul domnesc și trebuind la dânsa multă materie și multă vorbă ca să descoperim cevaș, cât de puțin, întru cinstea și lauda ei neștiința ne contenĂ©ște și alta, pentru căci ...

Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Milogul

Barbu Ştefănescu-Delavrancea - Milogul Milogul de Barbu Ștefănescu-Delavrancea Vântul de toamnă, rece și umed, țiuie în rămășițele frunzelor risipite în crăcile copacilor din lunca Vitanului. În albia sa încovoiată, Dâmbovița își mână liniștit apa tulbure, galbenă și pe-alocurea pătată cu șuvițe de sânge închegat, supte din talpa zalhanalei. Duhoare grasă năbușește aerul îngreuiat de-o bură rece și deasă. Stolurile de ciori se răsfiră, se amestecă, se gonesc, croncăie și se-abat păcură pe hârcile albe de bivoli și de boi, împrăștiate pe netezișul ruginiu din fața zalhanalei. De-a stânga apei, cam cât prinde ochiul, dincolo de hanul din răscruci, stă casa lui Căliman potcovarul, mai mult fâșii și petice de pământ galben decât văruială. Pornită pe spate, cu olanele de pe acoperiș zobite și mucede, împănate cu mușchi, și mai sus îi cresc două urechelnițe cu solzi groși și verzi. Pe prispa ferită de streașina lată, plină cu scule, cu troace, șade în colacul picioarelor Căliman potcovarul. Negru, uscat și ars în obraji, cu ochii mari și albi, cu luleaua stinsă și pleoștită într-o parte a gurii, când pifăie aruncă scrumul în sus și-și dezvelește, din buzele mari și ...

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Biblie pentru SCULA

 Rezultatele 1 - 9 din aproximativ 9 pentru SCULA.

Numeri Capitol 31

Numeri Capitol 31 Numeri 30 Numeri Capitol 31 1 Domnul a vorbit lui Moise, și a zis: 2 ,,Răsbună pe copiii lui Israel împotriva Madianiților, apoi vei fi adăugat la poporul tău.`` 3 Moise a vorbit poporului și a zis: ,,Înarmați dintre voi niște bărbați pentru oștire, și să meargă împotriva Madianului, ca să aducă la îndeplinire răzbunarea Domnului împotriva Madianului. 4 Să trimeteți la oaste cîte o mie de oameni de seminție, din toate semințiile lui Israel.`` 5 Au luat dintre miile lui Israel cîte o mie de oameni de seminție, adică douăsprezece mii de oameni înarmați pentru oaste. 6 Moise a trimes la oaste pe acești o mie de oameni de seminție, și a trimes cu ei pe fiul preotului Eleazar, Fineas, care ducea uneltele sfinte și trîmbițele răsunătoare. 7 Au înaintat împotriva Madianului, după porunca pe care o dăduse lui Moise Domnul; și au omorît pe toți bărbații. 8 Împreună cu toți ceilalți, au omorît și pe împărații Madianului: Evi, Rechem, Țur, Hur și Reba, cei cinci împărați ai Madianului; au ucis cu sabia și pe Balaam, fiul lui Beor. 9 Copiii lui Israel ...

Genesa Capitol 24

Genesa Capitol 24 Genesa 23 Genesa Capitol 24 1 Avraam era bătrîn, înaintat în vîrstă; și Domnul binecuvîntase pe Avraam în orice lucru. 2 Avraam a zis celui mai bătrîn rob din casa lui, care era îngrijitorul tuturor averilor lui: ,,Pune-ți te rog, mîna subt coapsa mea; 3 și te voi pune să juri, pe Domnul, Dumnezeul cerului și Dumnezeul pămîntului, că nu vei lua fiului meu o nevastă dintre fetele Cananiților, în mijlocul cărora locuiesc, 4 ci te vei duce în țara și la rudele mele să iei nevastă fiului meu Isaac.`` 5 Robul i -a răspuns: ,,Poate că femeia n`are să vrea să mă urmeze în țara aceasta; va trebui să duc oare pe fiul tău în țara de unde ai ieșit tu?`` 6 Avraam i -a zis: ,,Să nu care cumva să duci pe fiul meu acolo! 7 Domnul, Dumnezeul cerului, care m`a scos din casa tatălui meu și din patria mea, care mi -a vorbit și mi -a jurat, zicînd: ,,Seminței tale voi da țara aceasta,`` va trimete pe Îngerul Său înaintea ta; și de acolo vei lua o nevastă ...

2 Cronici Capitol 24

2 Cronici Capitol 24 2 Cronici 23 2 Cronici Capitol 24 1 Ioas avea șapte ani, cînd a ajuns împărat, și a domnit patruzeci de ani la Ierusalim. Mamă-sa se chema Țibia, din Beer-Șeba. 2 Ioas a făcut ce este bine înaintea Domnului în tot timpul vieții preotului Iehoiada. 3 Iehoiada a luat pentru Ioas două neveste, și Ioas a născut fii și fiice. 4 După aceea, Ioas și -a pus de gînd să dreagă Casa Domnului. 5 A strîns pe preoți și pe Leviți, și le -a zis: ,,Duceți-vă prin cetățile lui Iuda, și strîngeți bani din tot Israelul, pe fiecare an, pentru dregerea Casei Dumnezeului vostru. Și grăbiți-vă cu lucrul acesta.`` Dar Leviții nu s`au grăbit. 6 Împăratul a chemat pe marele preot Iehoiada, și i -a zis: ,,Pentruce n`ai vegheat ca Leviții să strîngă`` din Iuda și din Ierusalim darea poruncită de Moise, robul Domnului, și pusă pe adunarea lui Israel pentru cortul mărturiei? 7 Căci nelegiuita aceea de Atalia și fiii ei au pustiit Casa lui Dumnezeu, și au ...

Eclesiastul Capitol 9

Eclesiastul Capitol 9 Eclesiastul 8 Eclesiastul Capitol 9 1 Da, mi-am pus inima în căutarea tuturor acestor lucruri, am cercetat toate aceste lucruri, și am văzut că cei neprihăniți și înțelepți, și faptele lor, sînt în mîna lui Dumnezeu, atît dragostea cît și ura. Oamenii nu știu nimic mai dinainte; totul este înaintea lor în viitor. 2 Tuturor li se întîmplă toate deopotrivă: aceeaș soartă are cel neprihănit și cel rău, cel bun și curat ca și cel necurat, cel ce aduce jertfă, ca și cel ce n`aduce jertfă; cel bun ca și cel păcătos, cel ce jură ca și cel ce se teme să jure! 3 Iată cel mai mare rău în tot ce se face supt soare: anume că aceeaș soartă au toți. De aceea și este plină inima oamenilor de răutate, și deaceea este atîta nebunie în inima lor tot timpul cît trăiesc. Și după aceea? Se duc la cei morți. 4 Căci cine este scutit? Oricine trăiește, tot mai trage nădejde; căci un cîne viu face mai mult decît un leu mort. 5 Cei vii, în adevăr, măcar știu că vor muri; dar cei morți nu știu nimic, și nu mai au nicio ...

Isaia Capitol 22

Isaia Capitol 22 Isaia 21 Isaia Capitol 22 1 Proorocie asupra văii vedeniilor. ,,Ce este de vă suiți cu toții pe acoperișuri, 2 cetate gălăgioasă, plină de zarvă, cetate veselă! Morții tăi nu vor pieri uciși de sabie, nici nu vor muri luptînd. 3 Ci toate căpeteniile tale fug împreună, sînt luați prinși de arcași; toți locuitorii tăi ajung deodată robi, în timp ce o iau la fugă în depărtare. 4 De aceea zic: ,Întoarceți-vă privirile dela mine, lăsați-mă să plîng cu amar; nu stăruiți să mă mîngîiați pentru nenorocirea fiicei poporului meu! 5 Căci este o zi de necaz, de zdrobire și de învălmășală, trimeasă de Domnul, Dumnezeul oștirilor, în valea vedeniilor. Se dărîmă zidurile, și răsună țipete de durere spre munte. 6 Elamul poartă tolba cu săgeți; cară de luptători, de călăreți înaintează; Chirul desvelește scutul. 7 Cele mai frumoase văi ale tale sînt pline de cară, și călăreții se înșiruie de bătaie la porțile tale. 8 Cele din urmă șanțuri de întărire ale lui Iuda sînt silite, și în ziua aceasta cercetezi tu armăturile din casa pădurii. 9 Vă uitați la spărturile cele multe făcute cetății lui David, și opriți apele iazului de jos. ...

Isaia Capitol 61

Isaia Capitol 61 Isaia 60 Isaia Capitol 61 1 ,,Duhul Domnului Dumnezeu este peste Mine, căci Domnul M`a uns să aduc vești bune celor nenorociți: El M`a trimes să vindec pe cei cu inima zdrobită, să vestesc robilor slobozenia, și prinșilor de război izbăvirea; 2 să vestesc un an de îndurare al Domnului, și o zi de răzbunare a Dumnezeului nostru; să mîngîi pe toți cei întristați; 3 să dau celor întristați din Sion, să le dau o cunună împărătească în loc de cenușă, un untdelemn de bucurie în locul plînsului, o haină de laudă în locul unui duh mîhnit, ca să fie numiți ,terebinți ai neprihănirii,` ,un sad al Domnului, ca să slujească spre slava Lui.`` 4 ,,Ei vor zidi iarăș vechile dărămături, vor ridica iarăș năruirile din vechime, vor înoi cetăți pustiite, rămase pustii din neam în neam. 5 Străinii vor sta și vă vor paște turmele, și fiii străinului vor fi plugarii și vierii voștri. 6 Dar voi vă veți numi preoți ai Domnului, și veți fi numiți slujitori ai Dumnezeului nostru, veți mînca bogățiile neamurilor, și vă veți făli cu fala lor. 7 În locul ocării voastre, ...

1 Petru Capitol 3

1 Petru Capitol 3 1 Petru 2 1 Petru Capitol 3 1 Tot astfel, nevestelor, fiți supuse și voi bărbaților voștri; pentruca, dacă unii nu ascultă Cuvîntul, să fie cîștigați fără cuvînt, prin purtarea nevestelor lor, 2 cînd vă vor vedea felul vostru de trai: curat și în temere. 3 Podoaba voastră să nu fie podoaba de afară, care stă în împletitura părului, în purtarea de scule de aur sau în îmbrăcarea hainelor, 4 ci să fie omul ascuns al inimii, în curăția neperitoare a unui duh blînd și liniștit, care este de mare preț înaintea lui Dumnezeu. 5 Astfel se împodobeau odinioară sfintele femei, cari nădăjduiau în Dumnezeu, și erau supuse bărbaților lor; 6 ca Sara, care asculta pe Avraam, și-l numea ,,domnul ei". Fiicele ei v'ați făcut voi, dacă faceți binele fără să vă temeți de ceva. 7 Bărbaților, purtați-vă și voi, la rîndul vostru, cu înțelepciune cu nevestele voastre, dînd cinste femeii ca unui vas mai slab, ca unele cari vor moșteni împreună cu voi harul vieții, ca să nu fie împiedecate rugăciunile voastre. 8 Încolo, toți să fiți cu aceleași gînduri, simțind cu alții, iubind ca frații, miloși, smeriți. 9 ...

2 Imparati Capitol 23

2 Imparati Capitol 23 2 Imparati 22 2 Imparati Capitol 23 1 Împăratul Iosia a strîns la el pe toți bătrînii lui Iuda și ai Ierusalimului. 2 Apoi s`a suit în Casa Domnului, cu toți bărbații lui Iuda și cu toți locuitorii Ierusalimului, preoții, proorocii, și tot poporul, dela cel mai mic pînă la cel mai mare. A citit înaintea lor toate cuvintele din cartea legămîntului, pe care o găsiseră în Casa Domnului. 3 Împăratul stătea pe scaunul lui împărătesc, și a făcut legămînt înaintea Domnului, îndatorindu-se să urmeze pe Domnul, și să păzească poruncile, învățăturile și legile Lui, din toată inima și din tot sufletul lui, ca să împlinească astfel cuvintele legămîntului acestuia, scrise în cartea aceasta. Și tot poporul a intrat în legămînt. 4 Împăratul a poruncit marelui preot Hilchia, preoților de al doilea rînd, și celor ce păzeau pragul, să scoată din Templul Domnului toate sculele cari fuseseră făcute pentru Baal, pentru Astartea, și pentru toată oștirea cerurilor; și le -a ars afară din Ierusalim, în ogoarele Chedronului, și a pus să le ducă cenușa la Betel. ...

Ezechiel Capitol 16

Ezechiel Capitol 16 Ezechiel 15 Ezechiel Capitol 16 1 Cuvîntul Domnului mi -a vorbit astfel: 2 ,,Fiul omului, arată Ierusalimului urîciunile lui! 3 Și spune -i: ,,Așa vorbește Domnul Dumnezeu, către cetatea Ierusalimului: ,,Prin obîrșia și nașterea ta ești din țara Cananiților; tatăl tău era Amorit, și mama ta Hetită. 4 La naștere, în ziua cînd te-ai născut, buricul nu ți s`a tăiat, n`ai fost scăldată în apă, ca să fii curățită, nici n`ai fost frecată cu sare, și nici n`ai fost înfășată în scutece. 5 Ochiul nimănui nu s`a îndurat de tine, ca să-ți facă măcar unul din aceste lucruri, din milă pentru tine; ci ai fost aruncată pe cîmp, așa de scîrbă le era de tine, în ziua nașterii tale. 6 Atunci Eu am trecut pe lîngă tine, te-am văzut tăvălită în sîngele tău, și am zis: ,,Trăiește chiar și în sîngele tău!`` Da, ți-am zis: ,,Trăiește chiar și în sîngele tău!`` 7 Te-am înmulțit cu zecile de mii,, ca iarba de pe cîmp. Și ai crescut, te-ai făcut mare, ai ajuns de o frumuseță desăvîrșită; ți s`au rotunjit ...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru SCULA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 14 pentru SCULA.

SCULĂRIE

... Atelier unde se fabrică , se repară sau se păstrează scule ( 1 ) . 2. Totalitatea sculelor ( 1 ) care se găsesc într - un anumit loc ; mulțime de scule . - Sculă

ȘEPING

ȘÉPING , șepinguri , s . n . Mașină de rabotat la care mișcarea principală ( cea a sculei așchietoare ) este efectuată pe o direcție perpendiculară pe dimensiunea mai mare a

BAC

BAC ^2 , bacuri , s . n . Element al sculelor și dispozitivelor de strângere ( menghine , mandrine etc . ) cu care se prind piesele în vederea prelucrării lor . BAC ^1 , bacuri , s . n . 1. Ambarcație cu fundul și capetele plate , cu care se fac scurte traversări de râuri sau de lacuri sau care este folosită pentru serviciile auxiliare ale unei nave ; brod , brudină , pod umblător . 2. ( Sport ) Platformă sau ambarcație cu vâsle , fixată pe apă pentru antrenamentul canotorilor , caiaciștilor și canoiștilor . 3. ( Tehn . ) Recipient , vas cu diverse utilizări

CENTRA

CENTRÁ , centrez , vb . I . 1. Tranz . A fixa o piesă de prelucrat într - o mașină - unealtă , astfel încât axa de rotație a suprafeței supuse prelucrării să coincidă cu axa de rotație a sculei sau a axului principal al mașinii . 2. Tranz . Fig . A orienta o activitate spre un anumit obiectiv , a grupa elemente disparate în jurul unui nucleu . 3. Tranz . A aduce în poziții corecte două sau mai multe mașini care funcționează cuplate . 4. Intranz și tranz . ( La fotbal , polo , handbal , rugbi etc . ) A trimite sau a trece mingea de la marginea terenului spre mijlocul lui ; spec . ( la fotbal ) a trimite mingea din marginea terenului în careul de la

DANTURĂ

DANTÚRĂ , danturi , s . f . 1. Totalitatea dinților unei persoane ; p . ext . felul în care sunt înșirați și alcătuiți dinții ; dentiție . 2. Ansamblu format din dinții unor organe de mașini sau scule ( roți dințate , freze , broșe

MANDRINĂ

MANDRÍNĂ , mandrine , s . f . 1. Dispozitiv de fixare pe o mașină - unealtă a unei piese în vederea prelucrării acesteia sau a unei scule cu care se efectuează operația de prelucrare . 2. ( Tehn . ) Priboi ^1 ( 1 ) . 3. Sârmă care se introduce în interiorul instrumentelor inelare sau tubulare pentru a le destupa . [ Var . : mandrín s .

PĂPUȘĂ

PĂPÚȘĂ , păpuși , s . f . I. 1. Jucărie care reprezintă de obicei un copil , făcută din carton , din celuloid , din lemn etc . ; p . ext . figurină cu chip de om . 2. Personaj din teatrul de păpuși , alcătuit dintr - un cap și două brațe , confecționat din pânză , lemn etc . , care se îmbracă pe mână de către mânuitor . II. 1. Mănunchi de fire , de frunze etc . , legătură ( de obicei de același fel ) făcută într - un anumit mod . 2. Bucată de brânză sau de caș așezată în tipare de o anumită formă . 3. Rodul tânăr al porumbului în timpul formării știuletelui , înainte de apariția mătăsii și a boabelor . 4. Nimfa insectelor . 5. Parte a unor mașini - unelte care servește la prinderea sau la susținerea pieselor de prelucrat sau a sculei cu care se prelucrează . 6. Unealtă de dogărie folosită la fixarea cercurilor la

POZIȚIONARE

POZIȚIONÁRE , poziționări , s . f . Punere a unui obiect sau a unei scule într - o anumită poziție , direct sau prin intermediul unui sistem tehnic . [ Pr . : - ți -

SANIE

SÁNIE , sănii , s . f . 1. Vehicul cu tracțiune animală sau autopropulsat , având în loc de roți două tălpi de lemn sau de fier cu ajutorul cărora se deplasează prin alunecare pe zăpadă sau pe gheață . 2. Suport la anumite mașini - unelte , care poate aluneca în lungul unor ghidaje , asigurând o deplasare a mașinii , a sculei prelucrătoare ori a piesei de

SCUL

SCUL , sculuri , s . n . Legătură de fire continue de lână , bumbac , mătase , etc . înfășurate în formă de colac , în vederea unor operațiuni de finisare sau pentru livrare . [ Pl . și :

SCULĂ

SCÚLĂ , scule , s . f . 1. Piesă folosită pentru prelucrarea unor materiale solide , în scopul schimbării formei , a dimensiunilor și a proprietății acestora ; unealtă , instrument . 2. ( Înv . ; la pl . ) Obiecte de preț ; giuvaere , bijuterii . - Et .

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...